Bullying-ul în mediul școlar

Ce este bullying-ul?

Rădăcinile etimologice ale cuvântului bullying se pot regăsi în secolul XVI, când “my bully” însemna “dragul
meu”, “iubitul meu”, venind din cuvântul danez boele. Un secol mai târziu a apărut pentru prima dată cu sensul
actual, dar abia în secoul XX acest cuvânt a dobândit definițiile academice folosite astăzi. Ca verb, to bully
înseamnă: a intimida, a speria, a domina, printre altele. „Bully” este o persoană care își folosește puterea și tăria
sa pentru a speria sau răni persoanele mai slabe (Oxford Advanced Learners Dictionary, 2016).

„Un elev este agresat atunci când el/ea este expus, în mod repetat în timp, unor acțiuni negative din partea
unuia sau mai multor elevi.... O acțiune negativă este situația în care o persoană provoacă intenționat, sau
intenționează să provoace, durere fizică sau discomfort unei alte persoane, prin contact fizic, cuvinte sau în alte
moduri.” (Olweus, 1993)
 Consecințele bullying-ului: Răspuns eficient pentru bullying-ul în
școală:

• Respingerea semenilor • Căldură și interes pozitiv prin implicarea în viețile elevilor

• Comportament delincvent și antisocial ca adolescenți și • Setarea limitelor stricte atunci când comportamentul este
tineri inacceptabil
• Criminalitate • Folosirea unui comportament care nu exprimă violență fizică
sau verbală
• Tulburări psihice
• Prezentarea ca un model pozitiv în fața elevilor
• Violență ulterioară în școală
• Infracțiuni penale ca adulți
• Depresie și stări de anxietate
 Tipuri de bullying

• Bullying-ul elev-elev;
• Bullying-ul elev-profesor;
• Bullying-ul profesor-elev;
• Bullying-ul părinte-elev, în spațiul școlii;
• Bullying-ul părinte-profesor, în spațiul școlii;
• Bullying-ul profesor-părinte, în spațiul școlii.
 Tipuri de bullying

1. Verbal: tachinare, insulte, poreclire, țipete, bârfă, șantaj, jigniri repetate referitoare la( dizabilitate, orientare
sexuală, trăsături fizice sau psihice);
2. Non-verbale: ignorare, intimidare, priviri sau gesturi amenințătoare, excludere;
3. Fizic: bătaie, înghesuire, împingere, blocarea căii, îmbrâncire, agresiuni fizice repetate;
4. Relațional inclusiv sexual: comportamente repetate(respingere, subminare, excludere, izolare, ignorare,
intimidare, agresiuni sexuale (hărțuire, atingere, avansuri ), comportament ironic, răspândirea de zvonuri
malițioase, insulte în locuri publice);
5. Deposedare de lucruri: comportamente repetate de: cerere de bani, bunuri sau echipamente, însoțite de
amenințări; furt; provocarea sau forțarea de a fura, ascunderea de lucruri, vandalism, distrugere, incendiere;
6. Electronic (cyber bullying): mesaje repetate supărătoare, amenințătoare, insultătoare, obscene,
filmări/imagini/mesaje denigratoare la telefon, computer; ridiculizare a unui elev prin crearea unui profil sau
a unui blog fals, conţinând informaţii umilitoare; publicarea online a unor videoclipuri sau poze personale
fără acordul persoanei în cauză.
 Cum recunoaștem când cineva este victima bullying-ului?

• Sunt întâlnite modificări în comportament, cum ar fi: refuzul de a merge la școală,

izolarea, furia acompaniată de tristețe.
• Din cauza stresului la care sunt expuși la școală cei mici , pot să aclame dureri de
burtă, de cap, dureri care nu au cauză medicală.
• Pot intervenii schimbări bruște ale anturajului.
• Se dovedește că timpul petrecut online poate duce la apariția unei recții emoționale
negative.
 Știai că?

Băieții și fetele atacă diferit

Când vine vorba de intimidare, băieții și fetele tind să intimideze diferit. De exemplu, agresorii tind să se comporte ca. „fete rele”
și folosesc agresiunea relațională și agresiunea cibernetică pentru a controla și manipula situațiile. Fetele recurg și la insulte și
intimidări ale altor fete. Pe de altă parte, copiii tind să fie mai agresivi fizic și să lupte. De asemenea, insultă și folosesc agresiunea
cibernetică, dar deseori folosesc agresivitatea lovind mai tare decât agresorii de sex feminin. Mai mult, băieții tind să intimideze
atât băieții, cât și fetele, în timp ce agresorii feminini tind să-și intimideze mai mult colegii de sex feminin. Copiii sunt, de
asemenea, impulsivi, amenință și se bucură de lupte.
Victimele tac adesea
În ciuda durerii emoționale pe care le provoacă agresiunea și a consecințelor pe care le generează, multe victime ale agresiunii
nu spun nimănui ce se întâmplă. Motivele închiderii pot varia de la o persoană la alta, dar pentru unii adolescenți și adolescenți
se datorează faptului că sunt stânjeniti sau confuzi pentru că nu știu că pot obține ajutor. De asemenea, motivul tăcerii este că ei
cred că pot face față situației singuri sau poate anxietății pe care o simt.
Din păcate, mulți elevi cred că, dacă spun ceva la școală, nimeni nu îi va ajuta din cauza altor cazuri care s-ar fi putut întâmpla
deja și nimeni nu a făcut nimic. Este datoria tuturor ca acest lucru să se schimbe de acum înainte.
 Concluzii

Este important să se observe aceste schimbări de comportament ale elevilor de către părinți și profesori, cât mai
rapid pentru a putea intervenii cât mai corect până nu se agravează situația.
Bullying-ul poate fi oprit doar prin efortul colectiv( psihologic, școlar și familial). Victima agresiunii trebuie
ajutată să înțeleagă prin ce trece și să se simtă în siguranță să vorbească deschis despre acest lucru, cu scopul de
a rezolva trauma.
Respectul față de semenii noștri este important, de asemenea trebuie să învățăm să acceptăm toate persoanele
din jur indiferent de rasă, fizonomie, condiție socială, religie și alți factori.