Procese de grup.

Abordarea socioafectivă- sociometria

 Sociometria
• Își propune studierea obiectivă a relațiilor
interpersonale din grupuri;
• Se afirmă ca un instrument empiric ce își
propune transformarea grupurilor pentru a le
asigura funcționarea armonioasă/ atingerea
performanței.
• E legată de numele lui J. Moreno.
 Sociometria- noțiuni de bază
• Tele • Atom social
• = cea mai mică unitate socială
• = cea mai mică unitate vie.
de sentiment transmisă • Este constituit dintr-un individ și
de la un individ la altul. ansamblul legăturilor afective
care îl unesc cu ceilalți într-o
• Indivizii sunt legați prin situație dată.
3 tele : atracția • Mai mulți atomi sociali formează
(simpatia), respingerea structurile sociale.
(antipatia) și • La fel ca și atomul fizic, și atomul
social este invizibil. E nevoie de
indiferența. sociometrie pentru vizualizarea
lui.
 Chestionarul sociometric
• Cuprinde două întrebări de bază ...
1) Cu cine ați prefera să lucrați împreună pentru a
efectua activitatea X ? (alegere)
2) Cu cine ați dori să nu lucrați împreună pentru a
efectua această activitate ? (respingere).
“Un om plasat într-un grup (re)acționează nu în funcție
de statutul său sociometric real, ci conform poziției
sociale pe care crede că o are, în funcție de percepția
sa cu privire la legăturile care îl unesc cu ceilalți”
(Bastin, 1961)
 Chestionarul sociometric
• ...și două întrebări complementare :
3) De cine credeți că ați fost ales ?
4) De cine credeți că ați fost respins ?
Reguli și condiții pentru aplicarea unui chestionar sociometric :
- Grupul trebuie să aibă un trecut comun ;
- Tehnica se propune, nu se impune grupului ;
- Trebuie garantată confidențialitatea răspunsurilor individuale ;
- Criteriile alegerii trebuie să fie explicate, să motiveze indivizii să ofere
raspunsuri autentice cu posibile consecințe practice ( grupuri de lucru,
grupuri de petrecere a timpului liber, împărțirea pe dormitoare etc).
- Se recomanda aplicarea în grupuri de max. 30 persoane.
 Indicii sociometrici
• Indicii socioafectivi pozitivi
• Popularitatea sociometrică – numărul de alegeri primite ;
• Expansivitatea pozitivă – numărul de alegeri facute ;
• Inserția pozitivă a individului în grup – numărul de alegeri
reciproce.
• Indicii socioafectivi negativi
• Proporția de excludere – numărul de respingeri primite ;
• Expansivitatea negativă – numărul de respingeri facute ;
• Inserția negativă a individului în grup- numărul de
respingeri reciproce.
 Indicii sociometrici
• Indicii percepției sociometrice
a)Numărul de indivizi de care subiectul crede că este
ales ;
b)Numărul de indivizi de care subiectul crede că este
respins ;
c)Numărul de indivizi care se cred aleși de subiect ;
d) Numărul de indivizi care se cred respinși de subiect ;
a)&b)= imaginea de sine a individului afalt în grup
c)&d)= imaginea de sine la ceilalți
 Reguli de interpretare
• Nici un indice nu trebuie interpretat izolat, cu doar
în legătură cu ceilalți.
• Toate rezultatele obținute de raportează doar la
situația dată.
• Rezultatele obținute sunt valabile doar în legătură
cu durata și timpul.
• Între indicii sociometrici și trasăturile de caracter
ale individului nu se pot stabili paralelisme stricte.
Sociometria nu este un test de personalitate !
Sociograma individuală
Matricea colectivă
 Sociograma colectivă
• Sociograma alegerilor • Interpretare
• Existența unui lider
sociometric (A, cu 7
alegeri).
• Existența unei diade
sociometrice (M-N).
• Reperarea unei bande/
bisericuțe sociometrice (J-L-
K).
• Existența a doi indivizi
izolați (I, H).
 Sociograma colectivă
• Sociograma respingerilor • Interpretare
• Confirmarea statutului de lider
pentru A ( nu e respins de
nimeni).
• Diada M-N este izolată, nu
exclusă din grup.
• Banda J-K-L – grup respins. O
integrare a bandei in grup poate
fi realizată doar cu ajutorul lui L (
care nu primește și nu emite nici
o respingere).
• I este izolat, H este un exclus
sociometric.
Sociograma colectivă (alegerilor &
respingerilor)
 Sociograma –(dez)avantaje
• Oferă o radiografie a stării relațiilor pozitive și negative la un
moment dat.
• Ea pune în lumină procese și structuri, dar nu le explică.
• Posibilitatea unei acțiuni/ intervenții asupra grupului care să țină
cont de organizarea sa internă ( alcătuirea unor echipe omogene,
creșterea coeziunii grupului).
• Cunoașterea completă a activității unui grup necesită realizarea
mai multor sociograme.
• În grupuri există 2 tipuri de structuri socioafective : alegeri de tip
funcțional ( tele social) și alegeri afective sau intime ( tele psihic).
Suprapunerile între cele două tipuri variază între 15-40 %
(Jennings).