CUPRINS

joc didactic
I. Conceptul de

c tu r a j o c ului didactic
II Str u
d id a ctic e m atematice
area jocurilo r
III. Clasific ic
j o cu lui d id a ctic matemat
a niz a r ea s i desfasurarea
IV. Org m atematic
lui didac tic
d a g o g ic e in folosirea jocu
V. Avantaje pe

m ple d e j o c uri didactice

VI Exe
Motto :
☺ „Nu ne putem imagina copilăria fără
râsetele şi jocurile sale. Sufletul si
inteligenţa devin mari prin joc. Despre un copil
nu se poate spune că el creste si atât; trebuie
să spunem că el se dezvoltă prin joc.”
(Jean Chateau)
 Jocul şi joaca par a defini, la o primă
interpretare , vârsta inocenţei. Dar , în
vreme ce joaca presupune spontaneitate ,
ţine de o stare specifică generată de
instinct , jocul înseamnă convenţie şi derivă
din dorinţa de cunoaştere a lumii. El
presupune comunicare cu realul pe care îl
transfigurează în planul ficţional
conturat prin regulile acceptate de
jucători .
 I.Conceptul de joc didactic

Încorporat în activitatea didactică, elementul de

joc imprimă acesteia un caracter viu şi atrăgător, aduce
varietate şi o bună dispoziţie funcţională, de veselie şi
bucurie, de divertisment şi de destindere, ceea ce
previne apariţia monotoniei , a plictiselii şi a oboselii.
Jocul didactic este un tip specific de activitate
prin care profesorul consolidează, precizează şi chiar
verifică cunoştinţele elevilor, le îmbogăţeşte sfera lor de
cunoştinţe, pune în valoare şi antrenează capacităţile
creatoare ale acestora.
Aşadar, atunci când jocul este utilizat în procesul
de învăţământ, el dobândeşte funcţii psihopedagogice
semnificative, asigurând participarea activă a elevilor la
lecţii sporind interesul de cunoaştere faţă de conţinutul
lecţiilor.
II.Structura jocului didactic

 
• scopul jocului
•    continutul jocului
•    sarcina didactica
•    regulile jocului
• elementele de joc
 Scopul jocului

• reprezintă o finalitate generală spre care tinde jocul

respectiv si se formulează pe baza obiectivelor de
referinţă din programa activităţilor instructiv-educative.
 Conţinutul jocului

• trebuie să fie bine dozat, în funcţie de

particularităţile de vârstă ale copiilor, să fie accesibil
si atractiv.
 Sarcina didactică

• trebuie sa fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare

al copilului, accesibilă şi, în acelaşi timp, să fie
atractivă.
 Regulile jocului
• concretizează sarcina didactică şi realizează legătura
dintre aceasta şi acţiunea jocului. Precizează care
sunt căile pe care trebuie să le urmeze copiii în
desfăşurarea acţiunii ludice pentru realizarea sarcinii
didactice.Sunt prestabilite şi obligatorii pentru toţi
participanţii la joc şi reglementează conduita şi
acţiunile acestora în funcţie de structura particulară
a jocului didactic.Ele trebuie să fie simple, uşor de
reţinut prin formulare şi posibil de respectat de către
toţi copiii, accesibile.
 Elementele de joc

• includ căile, mijloacele folosite pentru a da o

coloratura plăcută, atractivă şi distractivă activităţii
desfăşurate.
• Conceperea lor depinde în mare masură de
ingeniozitatea cadrului didactic. Câteva sugestii în
acest sens: folosirea unor elemente surpriză,
întrecerea individuală sau pe echipe, ghicirea,
recompensarea rezultatelor bune, penalizarea
greşelilor comise, s.a.
 III.Clasificarea jocurilor didactice
matematice în funcţie de scopul si sarcina
didactică
In funcţie de scopul şi sarcina didactică, pot fi împărţite în:
a) După momentul în care se folosesc în cadrul lecţiei:
*jocuri didactice matematice ca lecţii de sine stătătoare;
*jocuri didactice matematice ca momente propriu zise ale activităţii;
*jocuri didactice matematice intercalate pe parcursul activităţii sau la
final.

b) După conţinutul unităţilor de însuşit:

*jocuri matematice pentru aprofundarea cunoştintelor specifice unui
unitati de invatare;
*jocuri matematice specifice unei vârste.

c) După materialul didactic:

*jocuri didactice cu material didactic standard (confecţionat)
natural (din natură)
*jocuri fără material didactic (orale, ghicitori, versuri, scenete,
cântece, povestiri)
 IV. Organizarea şi desfăşurarea jocului
didactic matematic

• Reuşita jocului didactic este condiţionată de proiectarea,

organizarea şi desfăşurarea lui metodică, de modul în care
învăţătorul ştie să asigure o concordanţă deplină între toate
elementele ce-l definesc.
 Pentru reuşita jocului didactic profesorul va avea
următoarele cerinţe de bază:

• pregătirea jocului didactic;

• organizarea judicioasă a acestuia;
• respectarea momentelor jocului didactic;
• ritmul şi strategia conducerii lui;
• stimularea elevilor în vederea participării active la
joc;
• asigurarea unei atmosfere prielnice de joc;
• varietatea elementelor de joc – complicarea jocului,
introducerea altor variante etc .
 IV.Avantaje pedagogice în folosirea jocului didactic
matematic

• Folosirea jocului didactic în predarea matematicii are numeroase

avantaje pedagogice, cum ar fi:
• constituie o tehnică atractivă de explicare a unor noţiuni matematice;
• angajează la lecţie şi copiii timizi şi pe cei slabi şi dezvoltă spiritul de
cooperare, ceea ce duce la creşterea gradului de coeziune a clasei de
elevi;
• constituie o admirabilă modalitate de a-i determina pe copii să participe
activ la lecţie;
• permite urmărirea progresului înregistrat de copil şi permite observaţii
prognostice privind ritmurile individuale de maturizare intelectuală şi
afectivă;
 JOCUL DIDACTIC

Îmi stimulează
atentia ceea ce îmi Mă motivează în
sustine energetic asimilarea
toată activitatea cunoştinţelor

Îmi dezvoltă voinţa Îmi îmbogăţeşte viaţa

ajutându-mă să înving afectivă deoarece în
greutăţile , să fiu mai cadrul jocului mă simt
perseverent şi să am acceptat aşa cum
stăpânire de sine. sunt.
Exemple de jocuri
 Calculează cu atenţie!

• Scopul didactic:
- consolidarea deprinderilor de calcul;
- dezvoltarea atenţiei şi a gândirii logice;
• Sarcina didactică:
- să efectueze exerciţii de adunare şi scădere, înmulţire şi împărţire.
• Desfăşurarea jocului:
Jocul se poate desfăşura individual sau pe echipe. Se porneşte de la un număr şi se
efectuează operaţiile date, succesiv, trecându-se rezultatele în cerculeţe.
Jocul se poate desfăşura şi pornindu-se de la rezultatul final, pe baza operaţiei
inverse pentru a descoperi numărul iniţial.

+5  10 :3 − 100 + 225
25

− 36 − 50 − 200 + 227 + 35
100
 Cine calculează mai rapid ?
• Vecinul meu v-a trimis nişte baloane colorate. Cu numerele scrise pe
fiecare balon şi folosind înmulţirea şi împărţirea, compuneţi diferite
exerciţii, astfel încât să obţineţi rezultatele date.

6
7 5
9 8
4

= 35

= 72

= 63

= 24

= 32

= 48
 Priveşte şi continuă singur drumul !

:3
X2 X5

X3
:2

:5

•Fiecare elev primeşte un cartonaş cu următorul desen şi singuri, conform

drumului arătat de săgeată, elevii trebuie să le completeze.
 SOARELE MAGIC
• Rezolvaţi împărţirile din razele Soarelui din desenul de mai jos şi
coloraţi corespunzător cerinţei:
7 → portocaliu ; 3 → galben ; 5 → roşu

:7
21
63 : 9
15 : 3
25 : 5

35 : 5 28 : 4

18 : 6
12 : 4

42 : 6
40 : 8
 MINGEA ÎN POARTĂ
• Calculaţi împărţirile şi trasaţi drumul spre poartă de la mingile în care s-
a obţinut rezultatul 9.
9

27 : 3
90 : 10

63 : 7

9:1
18 : 6

54 : 6
36 : 4
45 : 5
32 : 8

12 : 6
 Adevărat sau fals?
• Completaţi pe frunze cu A (adevărat) sau F (fals).

8x8 9x3 7x6

21

42
64

24 : 2 72 : 8 369 : 3

12
3
9
9
 Descifrarea unui mister
Ajută-i pe Shaggy, Velma, Fred, Daphne şi Scooby să descifreze un nou
mister din Arizona, SUA, găsind multiplii şi submultiplii metrului.
Găseşte şi colorează în tabelul de mai jos metrul cu culoarea
roşie,multiplii lui cu culoarea galbenă, iar submultiplii cu culoarea
albastră.

A F M G R S S M C D I L I F R E C
M E I O J N R R E E R T L Z E A E
E N L P K E E S N C F E I R R S N
R T I R I D W D T A D S T E T D T
R R M D L D E C I M E T R U L F I
U I E S O W D T M E K F U S N G L
M E T R U L S D E T L Z L D B H I
I U R I L K A W T R O H R F V J T
O M U I I I X K R U P G R G C K R
O R L L T L Y I U L I F D D X L U
C D E F K I M F L L Z F F D X O L
H E C T O M E T R U L A E G R H I
C D U G R A M I L I L I T R U L E
E R T Z U I K I L O M E T R U L R
,,Şiragul de mărgele”
-se dă un şirag de biluţe pe fiecare fiind scris un număr,
sarcina didactică este să coloreze mărgelele cu numere
mai mari de 3 ori decât:2,4 .6, 8, 10.

,,Colierul”
- dintr-un şir de numere date să coloreze cu roşu
mărgelele cu numere mai mici decât 48 care se împart
exact la 7,şi cu galben cele mai mari decât20 care se
împart exact la 4, sarcinile putând fi modificate după
cerinţă.
„Cine nu ştie să se joace cu
copiii şi este destul de
nepriceput ca să creadă că
acest amuzament este mai
prejos de demnitatea sa, nu
trebuie să se facă educator“
(C.G. Salzmann)

 
 
 Vă mulţumesc pentru
participare !