CULTE ȘI CREDINȚE ÎN

DACIA ROMANĂ


CÎNDEA DANIELA ANDRADA

 IZVOARELE ISTORICE

 cu privire la viața religioasă în Dacia Romană, cele
mai la îndemână izvoare istorice sunt cele epigrafice,
existând până acum peste 1200 de monumente
inscripționate

 un loc important este ocupat și de monumentele

figurate, în special de piesele sclupturale (de cele mai
multe ori, votive), sub forma pieselor de bronz,
teracotelor sau pieselor de gliptică (geme și camee)
 Tipuri de divinități preluate de
daci odată cu cucerirea romană:
I. Divinități greco-romane

II. Divinități orientale
și nord-africane

III. Divinități occidentale

IV. Divinități traco-dacice

Reconstituire Sarmizegetusa Regia

 I. Divinități greco-romane
 DII CONSENTES

(cei șase zei și cele 6 zeițe):
1. JUPITER
- zeul suprem, corespondentul lui
Zeus de la greci ( rezultat prin
procesul de interpretatio romana)
- este adorat și în triada capitolină cu
Iunona și Minerva
- este destul de răspândit în Dacia
Traiană (Dobrogea,
Sarmizegetusa,Napoca,Apullum)
- -îi sunt închinate altare și temple în
tot teritoriul,având complexe atribute
cerești
2. APOLLO

- zeul luminii și al artelor; este
fiul lui Zeus și al Herei, și
este geamănul lui Artemis
- de la atributele sale se naște
termenul de apolinic (≠
dionisiac)
- preluându-l, romanii
instituie festivalul cu jocuri
Ludi Apollinares
 3. MERCURIUS
- zeul comerțului, patronul

negustorilor, dar și al hoților
- la romani era crainicul
permanent al lui Iupiter
- este zeu psihopomp
(călăuzește umbrele morțiilor
spre Infern)
- cultul său e format prin
sincretism, din mărunte
divinități italice (dii lucrii)
- mai avea atributul de a
prezida întrecerile sportive
4. MARTE

- zeul războiului, corespondentul
lui Ares din panteonul grec
- protectorul soldațiilor aflați pe
câmpul de luptă
- este considerat fiul cuplului
Iunona-Jupiter
- tradiția romană îl considera tatăl
natural al lui Romulus și Remus,
și prin urmare, părintele
poporului roman
- animalele consacrate lui erau
lupul, taurul și ciocănitoarea
- îi erau consacrate numeroase
sărbători: Agonium, Equus
October, Tubilustrium
 5.VULCANUS

- zeu al focului și al
meșteșugurilor
- preluat de la etrusci
- este considerat stapânul
incendiilor și al cutremurelor,
dar și protectorul fierarilor
- sărbătoare specifică: Volcanalia
(23 august); fiecare gospodărie
își atârna la soare toate rufele și
sacrifica pe flacăra altarului
pește proaspăt pescuit
6. NEPTUN

- zeul total al mării
-unul dintre cele mai vechi
culte din mitologia romană
- indetificat foarte ușor
prin interpretatio romana
cu Poseidon (gr.)
- neptunaliile se oficiau
vara, în 23 iulie, când se
înjghebau simbolic
frunzare
 7. IUNONA

- zeița principală în mitologia
romană; soția lui Jupiter
- considerată a fi protectoarea
femeilor, mai ales ale celor
măritate, patroana căsătoriilor
- e rezultată din sincretismul zeiței
etrusce Uni și a celei greci, Hera
- ca animal îi este consacrat păunul
- Iuno moneta era vestitoarea
primejdiilor în cazul războaielor
 8. MINERVA

- zeița înțelepciunii, a artelor și a
strategiei militare
- e recompusă sincretic din zeița
Menrva (etruscă) și zeița Athena
(greacă)
- sărbatorile sale erau Quinquatrus
Maiores (19-23 martie) și
Quinquatros Minores (13 iunie)
- era protectoarea medicilor,
poeților, pictorilor, sculptorilor,
elevilor, învățătorilor, etc.
9. DIANA
 - identificată și cu
Artemis
- zeiță a lunii ,
simbol al luminii
și ocrotitoare a
vânătorii

- În Dacia se
instituie cultul
zeiței Diana
Mellifica, ca
patroană a
albinelor, cult
strict local
 10. VESTA
- zeița căminului casnic, 
protejând focul vetrei
- identificată cu zeița greacă
Hestia
- în slujba ei erau vestalele,
preotese care se ocupau cu
menținerea focului în templul
zeiței
- vestalele erau alese pe 30 de
ani, printr-un legământ de
castitate; încălcarea lui se
pedepsea cu îngroparea de vie
a vinovatei
- invocarea vestei era inevitabilă
în aproape toate rugăciunile
11. VENUS

- zeița frumuseții, ocrotitoare
a vegetației și a fertilității,
patroana abundenței
- corespondenta sa la greci
este Aphrodita, devenind
destul de târziu un cult în
Imperiu
- este socotită a fi mama
eroului întemeietor Aeneas
 12. CERES

- zeița recoltei și a grâului
- provine de la zeița Demeter a
grecilor
- patronează pâinea , grânele
- era serbată prin jocuri (Ludi
Ceresis, Cerialia) între 12 și 19
aprilie
- e deasemenea divinitatea
htonică a morțiilor
- la ceremoniile ei, femeile nu
puteau participa decât dacă
erau ”curate”
 Pe lângă zeitățiile clasice romane, dacii i-au
mai preluat și pe:

¤ Hercule – reprezenta triumful binelui asupra răului

¤ Dionysos-Liber – zeu al vinului și al nemuririi

¤ Aesculapius – zeul medicinei

¤ Saturnus
Zeii Infernului
¤ Ianus

+ divinități mărunte, în special sub formă de

personificări, specifice romanilor
II. CULTE ORIENTALE
Microasiatice:

(în lumea romană pătrund încă din sec III î. Hr.)

 CYBELE – Magna Deum Mater (Marea Mamă a Zeilor) -

având mai multe temple în Dacia, dar și altare și
statui dedicate ei
 ATTIS - zeul păstor, prezent în Dacia ca simbol funerar
 SABAZIUS
 MEN
 ȘARPELE GLYCO DIN ABONOTEICHOS (prezent în
special în zona dunăreană, dar și la Apullum - 2 altare)
 Egiptene:

pătrund în lumea romană în sec. I î. Hr., fiind cunoscute
și sub denumirea de culte alexandrine

principalele menționate în Dacia sunt ISIS (recunoscută

în această regiune cu epitetul Myrionima “cea cu o mie
de nume”, fără a fi vorba însă de syncretism, așa cum s-a
crezut) și SARAPIS

În rest mai au o prezență nesemnificativă Harpocrates,

Ammon , sau î1ndoielnică Osiris Anubis și Apis
 Siriene:

Baal de Doliche (Jupiter Optimus Maximus
Dolichens) cea mai mare răspandire din Dacia; a fost probabil
adus de militarii din cele două unități de origine siriană : cohors
I Flauia Commagenorum și cohors II Flauia Commagenorum
 Turmasgadis
 Baltis - atestată mai ales în zona Pannoniei și sincretizată cu
divinitatea puno-cartagineză Tanit-Caelestis
Azizus - identificat cu Luceafărul de dimineață; lui i se
consacră un templu la Potaissa (aprox. 250-260 d Hr.), în
interiorul său fiind găsite printre ultimele inscrip ții ridicate în
Dacia înainte de abandonarea provinciei.
 Tot din rândul cultelor orientale provine și
CULTUL MITHRAIC (o sinteză între divinitatea
persană a luminii și zeul Shamash , adeseori intitulat si
Sol Inuictus)

- are cea mai mare răspândire în Dacia, fiind cunoscute până în prezent aprox. 250 de
monumente mithraice ( altare, basoreliefuri de piatră sau reprezentări ronde-bosse),
cele mai multe reprezentând scena sacrificiului

- templele divinității (mithraeum) erau fie săpate într-o pantă, având forma unei
peșteri, fie grote naturale, în memoria peșterii mitice originale( cele mai cunoscute
fiind cele de la Ulpia Traiana și Slăveni)

- acest lucru se întamplă deoarece, se considera că Mithras s-a născut într-o pe șteră, în
25 decembrie; după un anumit răstimp petrecut pe pământ, s-a înălțat la cer. *acest
episod se prea poate să fi constituit mai târziu mitul creștin al lui Iisus Christos

- cultul a pătruns în sec. I î. Hr. în Imperiul Roman, având o răspândire rapidă și

concurând chiar, la un moment dat, cu creștinismul.

- odată cu cucerirea Daciei, Mithras a ocupat un loc important și în Panteonul

mitologiei dacoromane

 III. DIVINITĂȚI
OCCIDENTALE

Divinități din lumea celtică și germană:
 Epona- zeița protectoare a cailor
 Apollo Grannus- zeul apelor termale
 Sironna
adorați împreună
 Hercules Magusanus

Divinități ilirice, dardanice (în special în așezările de la

Romula)
 IV. DIVINITĂȚI
TRACO-DACICE

 CULTUL
CAVALERULUI
TRAC – devine foarte
frecvent în epoca
romană (în special în
Tracia, Moesia și unele
regiuni din S-E
Macedoniei)
- sunt găsite peste 40 de Tăbliță votivă de marmură albă,
monumente ale eroului descoperită în 1963 în localitatea
trac Bărboși
 DIVINITĂȚIILE
PROVINCIALE

 Zeii romani, precum Venus sau Liber au fost asociați
cu divinități locale prin fenomenul numit
INTERPRETATIO ROMANA
Tot o divinitate provincială este și zeița autohtonă
Diana Mellifica, inventată în spațiul daco-roman și
responsabilă cu ocrotirea albinelor ( apicultura fiind o
ocupație foarte importantă în Dacia )
 NIMFELE (NIMPHAE) - sunt divinități colective
- apar ca protectoare ale apelor vindecătoare de la Germisara
 Statistică (M. Bărbulescu)

dintre monumentele epigrafice și figurate găsite pe
teritoriul provinciei Dacia :

¤ 73.5 % - greco-romane
¤ 21.8% - orientale
¤ 3.4 % - traco-moesice
¤ în mod evident, ponderea
0.6 % - celto-germanice
ridicată a celor provenite din
¤ 0.7 % - nord- africane Imperiu a fost unul dintre
elementele colonizatoare
latinofone venite odată cu
cucerierea romană.
 BIBLIOGRAFIE

CONSTANTIN C. PETOLESCU – ”CONTRIBUȚIA LA
ISTORIA DACIEI ROMANE”

SORIN NEMETI - ”SINCRETISMUL RELIGIOS ÎN DACIA

ROMANĂ”

MIHAI BĂRBULESCU – ”INTERFERENȚE SPIRITUALE ÎN

DACIA ROMANĂ”

VICTOR KERNBACH – ”DICȚIONAR DE MITOLOGIE

GENERALĂ”