DEZASTRU (calamitate) este un eveniment (evenimente)

de provenienţă naturală sau după o acţiune umană ce

provoacă afectarea sănătăţii sau nimicirea unui număr
mare de populaţie, pierderea masivă a bunurilor
materiale .
După provenienţă se împart:
1) dezastre naturale:
• meteorologice sau climaterice:
furtuni, uragane, taifunuri, ciclonuri,
secetă, temperaturi caniculare,
incendii;
• telurice şi tectonice: erupţii vulcanice,
cutremuri de pămînt;
• topologice: inundaţii alunecări de teren,
alunecări masive de zăpadă, gheţari şi
alt.;
• cosmice; căderi de meteoriţi, alte
calamităţi cosmice.
2) dezastre artificiale, provocate de
activitatea umană-tehnogene şi
sociale:
• de transport: avia, cosmice,
feroviare, auto, maritime şi fluviale,
etc;
• în condiţii de producţie cu erupţia
unei masivităţi de energie: chimică,
mecanică, termică, nucleară, a unor
agenţi bacterieni;
• specifice: războaie, epidemii;
• sociale: foamete, terorism, incălcări
în masă ordinii publice,
alcoolism, narcomanie, toxicomanie
 PARTICULARITĂŢILE CHIRURGIEI ÎN CAMPANIE

1. Asistenţă chirurgicală necesită de a fi acordată simultan

unui număr mare de răniţi, traumatizaţi, ce apar într-un
timp scurt într-o situaţie de război, dezastru;

2. Chirurgia în dezastre, adică şi cea militară, este o

chirurgie colectivă aplicată la mai multe etape, de multe
echipe chirurgicale la mulţi răniţi, traumatizaţi cu scopul
principal de salvare a vieţii şi recuperarea sinestraţilor;

3. Activitatea chirurgicală în condiţii de război, dezastre se

desfăşoară în condiţii deficile, reeşind din schimbarea şi
fluctuarea continua a situaţiei de luptă şi medicală;
 PARTICULARITĂŢILE CHIRURGIEI ÎN CAMPANIE

4. în cadrul chirurgiei militare există factori care deficultează

practicarea chirurgiei clasice:
• instabilitatea şi dinamismul formaţiunilor sanitare,
• eşalonarea tratamentului în cadrul unei doctrine unice
5. Stricta respectare a principiului de continuitate a asistenţei
medico-chirurgicale la etapele de evacuare şi tratament şi
este asigurat de:
• unica doctrină medico-militară şi chirurgicală
• completarea unelor şi aceleaşi documente medicale la
etapele de evacuare
6. în chirurgia colectivă o valoare deosobită are efectuarea
triajului optimal, acordarea ajutorului în diverse volume, la
diferite etape de tratament şi evacuare
 PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A ASISTENTEI
MEDICO-CHIRURGICALE LA ETAPELE DE
EVACUARE A RĂNIŢILOR, TRAUMATIZAŢILOR

1. Eşalonarea asistentei medico-chirurgicale la etapele

de tratament şi evacuare:
I - etapa acordării primului ajutor pe cîmpul de luptă, în focarul
de dezastru ca autoajutor, ajutor reciproc, de unele
echipe sanitare desfăşurate în focarul de calamitate;
II - etapa asistenţei premedicale la punctul medical al
batalionului în focar, la limitele focarului de dezastru,
cîmpului de luptă;
III - etapa asistenţei medicale la punctul medical al brigăzii în
condiţii cu mai puţin pericol pentru traumatizaţi şi
personalul medical;
 PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A ASISTENTEI
MEDICO-CHIRURGICALE LA ETAPELE DE
EVACUARE A RĂNIŢILOR, TRAUMATIZAŢILOR

IV - etapa asistenţei medico-chirurgicale calificate acordată la spitalul

militar chirurgical de campanie (300 paturi);
V - etapa asistenţei medico-chirurgicale specializate, care se acordă în
instituţiile militare sau civile specializate în tratamentul diverselor
leziuni corporale pînă la rezultatul definitiv.
2. La fiecare etapă de asistenţă medicală şi evacuare se acordă
ajutorul în volum bine determinat în funcţie de etapă; pregătirea
profesională a cadrelor etapei; asigurarea cu utilaj, materiale;
distanţa de la linia de luptă, de focarul dezastrului; numărul
traumatizaţilor; aprovizionarea cu transport şi alt. şi poate fi:
Complet - cu executarea în totalitate a măsurilor, acţiunilor preconizate
pentru etapa concretă;
incomplet (redus) - cu o simplificare a volumului complet în situaţii
excepţionale de luptă şi medicale.
 PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A ASISTENTEI
MEDICO-CHIRURGICALE LA ETAPELE DE
EVACUARE A RĂNIŢILOR, TRAUMATIZAŢILOR
3. La fiecare etapă de evacuare se efectueaza triajul medical –
divizarea traumatizaţilor, răniţilor în diferite grupe omogene în
funcţie de leziune, necesităţile de tratament şi de evacuare.
Triajul medical necesită de a fi efectuat neîntrerupt la fiecare
etapă cu respectarea strictă a continuităţii de la etapă la etapă.

La fiecare etapă se divizează următoarele grupe de triaj:

I - persoanele ce prezintă pericol pentru cei din jur:
 contagioşii (boli infecţioase - holera, ciuma, sau din focar
de armă bacteriologică) - în izolator.
 contaminaţii cu substanţe radioactive, toxice de luptă - la
dezactivare, degazare.
 în unele cazuri temporar pot fi izolaţi persoane cu reacţii
grave psiho-emoţionale, agresivi.
II - traumatizaţii ce necesită ajutor medical la etapa dată cu
repartizarea prin formaţiunile acestei etape.
 PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A ASISTENTEI
MEDICO-CHIRURGICALE LA ETAPELE DE
EVACUARE A RĂNIŢILOR, TRAUMATIZAŢILOR
III - traumatizaţii ce vor fi evacuaţi fără asistenţă la etapă dată şi vor fi
triaţi în grupe de triaj în funcţie de:
• destinaţia evacuării
• ordinea evacuării
• poziţia pe parcursul evacuării
• mijloacele de transport pentru evacuare.
IV - traumatizaţii cu leziuni extrem de grave, incompatibile cu viaţa -
li se acordă asistenţă simptomatica.
V - traumatizaţii cu leziuni uşoare, care după ajutorul acordat se
întorc în unităţi, în echipele de salvatori sau la tratament
ambulator.
4. Asistenţa medico-chirurgicală se bazează pe efectuarea
intervenţiilor chirurgicale după principiul urgenţei amînate cu
profilaxia complicaţilor infecţioase şi tratamentul hemoragiilor,
şocului şi alt.
 VOLUMUL PRIMULUI AJUTOR
Scopul primului ajutor e salvarea vieţii traumatizatului prin acţiuni,
manevre elementare de urgenţă, accesibile, utilizabile de orice persoană
fără nici o pregătire medicală.
Se acordă pe cîmpul de luptă în focarul de dezastru, uneori şi în afară
focarului in forma de autoajutor, ajutor reciproc (~38%) sau de persoane
speciale (instructori sanitari, sanitari, drujinari, felceri, medici) şi include:

1. Eliberarea de sub dărâmături, mijloace

de transport, stingerea hainelor în
flăcări şi alt.

2. Hemostază provizorie în hemoragii

externe (pansament compresiv,
garou improvizat dar cu respectarea
regulelor de aplicare şi alt.)
 VOLUMUL PRIMULUI AJUTOR
Scopul primului ajutor e salvarea vieţii traumatizatului prin acţiuni,
manevre elementare de urgenţă, accesibile, utilizabile de orice persoană
fără nici o pregătire medicală.
Se acordă pe cîmpul de luptă în focarul de dezastru, uneori şi în afară
focarului in forma de autoajutor, ajutor reciproc (~38%) sau de persoane
speciale (instructori sanitari, sanitari, drujinari, felceri, medici) şi include:

3. Aplicarea pansamentului aseptic cu

pachetul individual sau cu un
material mai curat decît haina
exterioară a traumatizatului

4. Imobilizarea membrelor traumatizate

cu mijloace improvizate
 VOLUMUL PRIMULUI AJUTOR
Scopul primului ajutor e salvarea vieţii traumatizatului prin acţiuni,
manevre elementare de urgenţă, accesibile, utilizabile de orice persoană
fără nici o pregătire medicală.
Se acordă pe cîmpul de luptă în focarul de dezastru, uneori şi în afară
focarului in forma de autoajutor, ajutor reciproc (~38%) sau de persoane
speciale (instructori sanitari, sanitari, drujinari, felceri, medici) şi include:

5. Administrarea antidolorantelor în
funcţie de indicaţii şi
aprovizionare.

6. Scoaterea răniţilor, traumatizaţilor în

regim de urgenţă de pe cîmpul de
luptă, din focarul de dezastru şi
acumularea lor în puncte mai puţin
periculoase, cu marcarea lor.
 VOLUMUL ASISTENŢEI PREMEDICALE

Se acordă la punctul medical al batalionului cu scopul de

organizare a colectării, scoaterii răniţilor de pe cîmpul de luptă, din
focarul de dezastru, acordarea primului ajutor şi evacuarea răniţilor
către punctul medical al batalionului pentru ajutorul premedical

Activează:
1 - medic generalist
1 - felcer
1 - instructor sanitar
2 - sanitari
3 - şoferi sanitari

dotaţi cu 3 maşini autosanitare, complet al felcerului, trusa

medicală, complet de materiale sterile, complet de atele şi alt.
 VOLUMUL ASISTENŢEI PREMEDICALE

Se efectuează:

1. Se organizează primirea răniţilor, traumatizaţilor, triajul medical

simplu (cu ajutor, fără ajutor) pentru evacuare.

2. Se acordă ajutorul premedical şi a unor elemente de urgenţă a

primului ajutor medical;
• corectarea şi ameliorarea primului ajutor
• verificarea hemostazei şi completarea ei după indicaţii
• îmbunătăţirea imobilizării improvizate sau schimbarea ei cu
atele standarde
• continuarea tratamentului simptomatic antialgic
• adnibistrarea preparatelor antibacteriale în leziunele deschise

3. Pregătirea traumatizaţilor pentru evacuare la etapa următoare.

 VOLUMUL ASISTENŢEI MEDICALE

Se acordă la punctul medical al brigăzii cu scopul de

salvare a vieţii răniţilor, traumatizaţilor cu leziuni grave,
profilaxia gravelor complicaţii a traumatismelor suportate
care pot prezenta pericol pentru viaţa.

La punctul medical al brigăzii activează 31 persoane:

medici -4, felceri, asistente - 9, instructori sanitari - 2, şoferi
sanitari şi alt. -16 persoane înzestraţi cu complete de
materiale medicale (funcţionale şi cu destinaţie specială,
obiecte medicale şi aparate necesare).
 VOLUMUL ASISTENŢEI MEDICALE
Realizează următoarele sarcini:

1. Organizează şi participă la colectarea, scoaterea, de pe cîmpul de

luptă, din focarul de dezastru a răniţilor, traumatizaţilor
2. Efectuiază evacuarea din punctele medicale a batalioanelor din
punctele de colectare a răniţilor spre punctul medical al brigăzii
3. Primirea răniţilor, traumatizaţilor la punctul medical al brigăzii,
înregistrarea lor, efectuarea triajului medical, asistenţei medicale în
volum deplin sau redus în condiţiile militare şi medicale
4. Prelucrarea sanitară parţială a traumatizaţilor contaminaţi cu
substanţe radioactive, toxice sau din focarul de utilizare a armei
bacteriologice, dezactivarea şi degazarea hainelor lor.
5. Izolarea provizorie a bolnavilor infecţioşi sau suspecţi la maladii
contagioase.
6. Pregătirea răniţilor şi bolnavilor către evacuare şi asigură
îmbarcarea lor în transport.
 PUNCTUL MEDICAL AL BRIGĂZII
Pe parcursul triajului în grupa celor ce se va acorda ajutor la etapa
asistenţei medicale se divizează 2 grupe:
I - traumatizaţi care necesită asistenţă medicală de extremă urgenţă
II - traumatizaţii la care asistenţa medicală poate fi amînată (in condiţii
medico- militare excepţionale) pînă la etapa următoare
I - Acţiunele de extremă urgenţă la etapă asistenţei medicale sunt:

1. Hemostaza provizorie în hemoragii interne

(pansament compresiv, aplicarea sau
schimbarea garoului, aplicarea pensei
hemostatice pe vasul lezat in plagă şi alt).
La traumatizaţii la care se determină sau se
suspectiaza o hemoragie internă - asistenţa
simptomatică şi urgentarea evacuării la
etapa ajutorului chirurgical.

2. Acţiuni de urgenţă în asfixie (aspiraţia de

sânge, mucozităţi din căile respiratorii,
fixarea limbii la traumatizaţii crani-
ocerebrali, traheostomie, respiraţie asistată
şi alt.)
 PUNCTUL MEDICAL AL BRIGĂZII
Pe parcursul triajului în grupa celor ce se va acorda ajutor la etapa asistenţei
medicale se divizează 2 grupe:
I - traumatizaţi care necesită asistenţă medicală de extremă urgenţă
II - traumatizaţii la care asistenţa medicală poate fi amînată (in condiţii medico-
militare excepţionale) pînă la etapa următoare
I - Acţiunele de extremă urgenţă la etapă asistenţei medicale sunt:
3. Aplicarea pansamentului ocluzional în leziuni toracale
deschise complicate cu pneumotorace, puncţia sau
toracocenteză în pneumotorace cu supapă sufocant.
4. Terapia antişoc în şoc de gradul II—III (decompensat):
a. perfuzia soluţiilor antişoc (poliglucină, reopotiglucină,
gelofuzin, refortan şi alt.)
b. administrarea intravasculară a preparatelor antidolorante
c. imobilizarea calitativă pentru transportarea traumatizatului
d. preparate cardiotonice, stimulatori de respiraţie
e. hidratarea lezaţilor cu soluţie de 2% bicarbonat de sodiu
(NaHCO3)
f. blocaje cu novocaină: în focarul de fractură (fracturi),
trunculare
 PUNCTUL MEDICAL AL BRIGĂZII
Pe parcursul triajului în grupa celor ce se va acorda ajutor la etapa
asistenţei medicale se divizează 2 grupe:
I - traumatizaţi care necesită asistenţă medicală de extremă urgenţă
II - traumatizaţii la care asistenţa medicală poate fi amînată (in condiţii
medico-militare excepţionale) pînă la etapa următoare
I - Acţiunele de extremă urgenţă la etapă asistenţei medicale sunt:

5. Amputaţii pentru transportare - excizia segmentului zdrobit

al unei extremităţi cu dezmembrare incompletă.

6. Pansamente aseptice în combustii imense.

7. Cateterizarea sau puncţia vezicii urinare in retenţii de

urină.
 PUNCTUL MEDICAL AL BRIGĂZII

II - Acţiunele asistenţei medicale, care pot fi amînate pînă la

etapa următoare în condiţii excepţionale medico-militare:

1. corecţia imobilizării de transport

2. blocajele cu novocaină

3. perfuzia soluţiilor antişoc traumatizaţilor cu şoc traumatic şi

combustional de gr.l.

4. administrarea antibioticelor, serului şi a anatoxinei antitetanus

 ETAPA ASISTENŢEI MEDICO-CHIRURGICALE
CALIFICATE
Scopul asistenţei este de a trata şi preveni compticaţiile grave cu
pericolul pentru viaţă a leziunelor mecanice, termice şi combinate,
crearea condiţiilor optimale pentru însănătoşirea traumatizaţilor. Se
acordă în spitalul militar chirurgical de campanie cu o capacitate de
300 paturi:
- secţia de triaj şi internare
- 3 secţii chirurgicale (cîte 100 paturi)
- secţia anesteziologie şi terapie intensivă
- secţia fizioterapie
- secţia de laborator, radiologie
- cabinetul stomatologic
- farmacia
În total activează 21 medici.

În triajul medical traumatizaţii se divizează in 3 grupe:

I. pentru acţiuni de extremă urgenţă
II. cei pentru acţiuni de primă urgenţă
III. pentru acţiuni de a doua urgenţă
 ETAPA ASISTENŢEI MEDICO-CHIRURGICALE
CALIFICATE

I - Traumatizaţii pentru acţiuni de extremă urgenţă:

1. Hemostază definitivă în hemoragii externe şi interne.

2. Combaterea asfixiei prin acţiuni chirurgicale şi nechirurgicale.
3. Tratamentul complex antişoc în şoc traumatic, combustional.
4. Tratamentul anemiei posthemoragice.
5. Intervenţii chirurgicale în craş-sindrom, infecţie anaerobă şi alt..
6. Tratamentul chirurgical al pneumotoracelui deschis,
toracotomie în pneumotorace cu supapă sufocant.
7. Laparatomia în traumatisme închise şi deschise abdominale.
8. Trepanarea craniană decompresivă în traumatisme grave cu
compresiune cerebrală.
9. Efectuarea amputaţiilor răniţilor cu smulgere, zdrobire a
extremităţilor.
 ETAPA ASISTENŢEI MEDICO-CHIRURGICALE
CALIFICATE

II - Acţiunele de primă urgenţă, care pot fi amînate pentru

scurt timp în situaţii excepţionale:

1. Efectuarea intervenţilor chirurgicale în leziuni de vase

magistrale, care la moment nu se manifestă cu hemoragie.

2. Amputaţii primare în leziuni a vaselor magistrale.

3. Efectuarea epicistostomiei în leziuni extraperitoneale a

vezicii urinare, a uretrei, formarea anusului contra natural
în leziuni ale rectului.

4. Tualeta chirurgicală a plăgilor abundent contaminate cu

substanţe radioactive, toxice de luptă.
 ETAPA ASISTENŢEI MEDICO-CHIRURGICALE
CALIFICATE

III - Acţiunele de a doua urgenţă, amînarea cărora nu vor

aduce în mod obligatoriu la complicaţii grave:

1. Tualeta chirurgicală a plăgilor ţesuturilor moi.

2. Tualeta chirurgicală a plăgilor combustionate.

Profilaxia complicaţiilor septice se v-a efectua prin

administrarea preparatelor antibacteriale şi evacuarea la
etapa următoare.