Organizarea Colegiului Medicilor

Dentiști din România

Colegiul Medicilor Dentiști din România este

 o persoană juridică de drept public

 cu autoritate instituțională
 competență normativă și jurisdicțională
 este un organism profesional apolitic
 fără scop lucrativ în domeniul autorizării,
controlului și supravegherii profesiei medicului
dentist
 Colegiul Medicilor Dentişti din
România este organizat la nivel:

- teritorial
- național
 Colegiul Medicilor Dentişti la nivel
teritorial pe judeţe şi Municipiul
Bucureşti,
• Organele sale de conducere sunt :
- Adunarea Generală
- Consiliul Judeţean
- Biroul consiliului
 Adunarea Generală este formată
din toţi medicii dentişti din Colegiul
teritorial, aceasta se întruneşte
anual şi alege membrii consiliului,
membrii comisiei de cenzori şi
reprezentanţii colegiului teritorial
în Adunarea Generală a Colegiului
Medicilor Dentiști din România.
 Consiliile teritoriale sunt formate
dintr-un număr de membri
proporţional cu numărul medicilor
dentişti din colegiul respectiv, de la
7 membri pentru colegiile cu un
număr de până la 100 de medici
dentişti înscrişi și până la 49
membri pentru colegiile cu peste
1000 de medici înscrişi.
Consiliul teritorial îşi alege dintre
membrii săi un birou executiv
format din preşedinte, doi
vicepreşedinţi, un secretar şi un
trezorier.
 La nivelul colegiilor judeţene
funcţionează comisia de disciplină
alcătuită din 5 până la 7 membri
propuşi de biroul executiv local şi
votaţi de consiliul judeţean
teritorial.
Colegiul Medicilor Dentiști la nivel național

• Organe de conducere sunt:

- Adunarea generală naţională a Colegiului
Medicilor Dentiști din România;
- Consiliul naţional;
- Biroul executiv naţional.
Adunarea generală naţională a Colegiului
Medicilor Dentiști din România, este
alcătuită din reprezentanţi aleşi potrivit
normei de reprezentate variabilă:

• de la 2 reprezentanţi pentru colegiile judeţene, care

au sub 50 membri înscrişi;
• până la 20 reprezentanţi pentru colegiile judeţene,
cu peste 701 membri înscrişi;
• şi un reprezentant la 100 membri înscrişi pentru
Colegiul Medicilor Dentiști al Municipiului Bucureşti.
Consiliul Naţional al Colegiul Medicilor
Dentiști din România este alcătuit din:

• Biroul executiv naţional, câte un reprezentant al

fiecărui judeţ;
• 3 reprezentanţi ai Municipiului Bucureşti;
• Un reprezentant numit de Ministerul Sănătăţii, şi
• Câte un reprezentant din fiecare minister şi instituţie
centrală cu reţea sanitară proprie (exemplu: Ministerul
Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale,
Serviciul Român de Informaţii, etc.).
 Consiliul naţional al Colegiului Medicilor
Dentiști din România

• Atribuţii principale:
 Elaborarea codului deontologic şi regulamentele de organizare şi
funcţionare a Colegiul Medicilor Dentiști din România;
 Elaborează Nomenclatorul de specialități medico-dentare;
 Stabileşte sistemul de credite privind educaţia medicală continuă;
 Alege comisia superioară de disciplină;
 Colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice pentru elaborarea de
norme privind exercitarea profesiei de medic dentist şi îşi
stabileşte comisiile de specialitate.
 II. DOMENIUL MEDICINĂ DENTARĂ

• ______________________________________________________________________________
• |Nr. | Denumirea specialităţii | Durata de |
• |crt.| | pregătire |
• |____|_____________________________________________________________|___________|
• | 1.| Chirurgie dento-alveolară | 3 ani |
• |____|_____________________________________________________________|___________|
• | 2.| Ortodonţie şi ortopedie dento-facială | 3 ani |
• |____|_____________________________________________________________|___________|
• | 3.| Endodonţie | 3 ani |
• |____|_____________________________________________________________|___________|
• | 4.| Parodontologie | 3 ani |
• |____|_____________________________________________________________|___________|
• | 5.| Protetică dentară | 3 ani |
• |____|_____________________________________________________________|___________|
•  
• NOTĂ
• Specialităţile de la pct. 1 şi 2 beneficiază de recunoaştere automată în statele membre ale Uniunii Europene.
 Codul deontologic şi regulamentul
de organizare şi funcţionare a
Colegiul Medicilor Dentiști din
România, precum şi, în principiu,
toate actele normative se supun
adunării generale naţionale, aceasta
din urmă aprobând şi bugetul de
venituri şi cheltuieli a Colegiul
Medicilor Dentiști din România.
 Toate funcţiile de conducere în Biroul
executiv teritorial, în biroul executiv
naţional şi în consiliul naţional sunt
incompatibile cu funcţii corespunzătoare
dintr-un patronat sau sindicat profesional,
funcţii de conducere în cadrul Ministerului
Sănătății sau a ministerului cu reţea
sanitară proprie, în cadrul autorităţilor de
sănătate teritorială, a Casei Naționale de
Asigurări de Sănătate, şi a caselor judeţene
de asigurări de sănătate.
Deontologia profesiei de medic dentist.
Codul deontologic al medicului dentist.
Principiile exercitării profesiei. Drepturile
și obligațiile medicului dentist.
 Scopul profesiei de medic dentist este
siguranța sănătății publice și a individului
prin activitățile de prevenţie, diagnostic şi
tratament ale maladiilor şi anomaliilor
oro-dento-maxilare şi ale ţesuturilor
adiacente.
În exercitarea profesiei, medicul dentist trebuie
să dovedească disponibilitate, corectitudine,
devotament şi respect faţă de fiinţa umană şi să
respecte prevederile Codului deontologic al
medicului dentist.
În exercitarea profesiei, medicul dentist se
bucură de independenţă profesională, el are
dreptul de iniţiativă şi decizie în exercitarea
actului medico-dentar şi poartă întreaga
responsabilitate asupra acestuia.
În exercitarea profesiei, medicul dentist nu este
funcţionar public.
În România exercitarea profesiei de
medic dentist este condiţionată de
apartenenţa la Colegiul Medicilor
Dentişti din România, cum am
arătat deja la cursul anterior.
Drepturile și obligațiile medicului
dentist.

Principalele obligaţii ale medicului

dentist sunt conturate în raport cu
pacientul, cu colegii săi, cu Colegiul
Medicilor precum şi cu publicul
(regulile privind publicitatea şi
reclama).
 Faţă de pacienţii săi, medicul dentist are
următoarele obligaţii:
• De a trata pacienţii după normele profesionale medico-
dentare recunoscute de Colegiul Medicilor Dentişti din
România , inclusiv în ghidurile de practică medicală sau în
tratatele de specialitate recunoscute de societăţile
ştiinţifice de profil;
• Să acorde cu promptitudine şi necondiţionat îngrijirile
medico-dentare de urgenţă ca o îndatorire fundamentală,
profesională şi civică. Sunt considerate urgenţe medico-
dentare situaţiile în care pacientul are nevoie de îngrijiri
medicale imediate pentru controlul durerii, infecţiei sau
sângerării;
 Medicul dentist are obligaţia de
pregătire profesională continuă prin
efectuarea unui număr de cursuri de
pregătire şi alte forme de educaţie
continuă avizate de Colegiul
Medicilor Dentişti din România, şi să
cumuleze numărul minim de credite
stabilite de Colegiu;
Medicul dentist are datoria să efectueze
tratamente şi să formuleze prescripţii
medicale exclusiv în domeniile care se
circumscriu competenţelor sale
profesionale;
Medicul dentist nu trebuie să accepte
exercitarea profesiei în condiţii
susceptibile de a compromite calitatea
actului medical şi securitatea
pacientului;
Medicul dentist nu trebuie să accepte
un contract cu un spital sau cabinet
medical care prevede retribuirea
bazată exclusiv pe norme de
productivitate sau orice alte
dispoziţii legale care pot avea drept
consecinţă afectarea actului medical;
 Medicul dentist trebuie să trateze fără
discriminare pacienţii, el nu are dreptul de a
refuza cazurile de urgenţă medico-dentară;

Medicul dentist are dreptul de a refuza un

pacient motivat, din motive profesionale sau
personale (ale medicului dentist), pacienţii
nu pot fi refuzaţi pe motive discriminatorii
provenite din originea lor socială sau etică,
vârstă, sex, boală sau orice alte asemenea
criterii de natură discriminatorie;
 Medicul dentist are obligaţia să respecte
secretul profesional
• Secretul profesional include orice informaţie referitoare
la pacient de care medicul ia cunoştinţă în cursul
exercitării profesiei sau în legătură cu această exercitare.
• Secretul profesional include atât toate problemele de
diagnostic, prognostic, tratament şi diverse alte
circumstanţe în legătură cu boala, dar şi orice alte
împrejurări de care medicul dentist ia cunoştinţă în
timpul exercitării profesiei sale în mod direct sau indirect
în legătură cu viaţa intimă a bolnavului, a familiei sau a
aparţinătorilor, etc.
 Medicul dentist are obligația de a
cere consimţământul pacientului
sau al reprezentantului legal al
acestuia pentru investigaţii şi
pentru tratament. Pentru
intervențiile cu risc crescut se va
cere consimțământul scris pe
documentele de evidență primară.
 Medicul dentist trebuie să
întocmească pentru fiecare pacient
documente de evidenţă primară, care
trebuie păstrate în arhivă timp de 5
ani. Medicul dentist are obligaţia să
aplice parafa cuprinzând numele,
prenumele, gradul profesional,
specialitatea şi codul pe toate actele
medicale pe care le semnează.
Medicul dentist care participă la
cercetări biomedicale trebuie să
vegheze ca studiul efectuat să nu
afecteze continuitatea
tratamentului sau încrederea
pacientului.
Față de colegii săi medici, medicul dentist are următoarele
obligații:

- Obligația de colegialitate și de cofraternitate . Medicul dentist

trebuie să-și trateze colegii ”așa cum ar dori el însuși să fie
tratat”. El nu trebuie să-și critice sau să-și discrediteze colegii, în
nici o situație. Dacă apar divergențe între medicii dentiști aceștia
trebuie să le rezolve în mod amiabil, sau să solicite medierea
colegiului din care fac parte.
- Medicii care consultă împreună un pacient nu vor avea discuții
contradictorii sau denigratoare în fața pacientului sau a familiei
acestuia.
- Dacă mai mulți medici dentiști colaborează la examinarea sau
tratamentul unui pacient, aceștia trebuie să se informeze
reciproc și să respecte reciproc independența profesională.
 Medicul dentist nu are dreptul să se
pronunțe asupra tratamentelor aplicate de
alt medic, decât dacă sănătatea pacientului
este pusă în pericol.
Deturnarea clientelei unor alți medici
este interzisă.
Medicul dentist trebuie să-și
încurajeze și să-și susțină colegii mai tineri.
Blamarea colegilor în fața pacienților sau a
personalului sanitar constituie abatere
disciplinară.
 Obligațiile medicului dentist față de Colegiul
Medicilor Dentiști din România

Să respecte dispozițiile legale privind profesia

și hotărârile organelor de conducere ale CMDR
Să respecte Codul deontologic al medicului
dentist;
Să participe la manifestările inițiate de
conducerea colegiilor, la adunările și ședințele la
care sunt convocați;
Să achite în termen cotizația de membru al
CMDR.
 Obligațiile medicului dentist în raport cu
publicul
Reputația medicului dentist trebuie să se sprijine
exclusiv pe competența sa profesională și pe
demnitatea sa.
Medicul dentist poate publica datele sale privind
numele, prenumele, specialitatea, competența ,
gradul profesional ,adresa, numărul de telefon,
de fax și programul de consultații în anuare sau
alte publicații.
Medicii dentiști pot avea site web care să
cuprindă informații profesionale reale și ușor
verificabile.
Orice alte informații sunt considerate publicitate
și sunt interzise.
Este interzisă orice formă de reclamă sau
practicarea profesiei ca o activitate comercială
(de altfel, practicarea unei activități comerciale
este și o cauză de incompatibilitate
profesională).
Este interzisă editarea și distribuirea de broșuri
publicitare în legătură cu activitatea
profesională,
Este interzisă reclama comercială și publicitatea
personală, inclusiv în interesul unor terți.
Medicii dentiști nu pot face sau susține reclama pentru
medicamente sau bunuri medicale de consum, în afară
de cazurile în care acestea sunt menționate în cuprinsul
unor articole sau studii de specialitate.
Este interzis orice acord neprincipial cu alți medici,
farmaciști sau personal auxiliar în scopul atragerii
pacienților.
Medicul dentist poate să participe la acțiuni și
programe cu caracter de educație pentru sănătate.
Medicul dentist poate colabora cu presa scrisă sau
audiovizuală doar în scopul informării publicului în
legătură cu problemele medicinii dentare.
Medicul dentist nu poate acorda consultații în afara
cabinetului său autorizat.
 Drepturile medicului dentist , ca profesionist și
ca membru al CMDR
Dreptul la independența profesională, respectiv
dreptul de a lua toate deciziile pe care le
consideră corecte pentru tratarea pacienților săi;
Dreptul la onorariu;
Dreptul să aleagă și să fie aleși în organele de
conducere ale CMDR;
Dreptul să folosească împreună cu membrii de
familie toate dotările sociale, profesionale,
culturale și sportive ale CMDR și ale colegiilor
teritoriale;
 Dreptul să poarte însemnele CMDR;
Dreptul de a contesta sancțiunile primite;
Dreptul de a solicita ajutoare materiale
pentru situații deosebite, personal cât și
prin membrii de familie;
Să beneficieze în mod gratuit de asistență
medicală gratuită, medicamente și proteze,
sub condiția plății contribuției la asigurările
sociale de sănătate, atât medicii dentiști în
activitate sau pensionari, cât și soțul și
copiii aflați în întreținere.
 Răspunderea disciplinară a medicului dentist.
Sancțiunile disciplinare. Procedura disciplinară
 
Medicul dentist răspunde disciplinar pentru:
- nerespectarea legilor și a regulamentelor profesiei,
a jurământului depus, a Codului deontologic a
medicului dentist,a regulilor de bună practică
profesională, a regulamentului de funcționare a CMDR
- nerespectarea deciziilor CMDR
- orice fapte săvârșite în legătură cu profesia sau în
afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze
prestigiul profesiei sau al CMDR
Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea
penală, contravențională, civilă sau materială , potrivit
legii.
 Sancțiunile disciplinare sunt :
- mustrare
- avertisment
- vot de blam
- interdicția de a exercita profesia de
medic dentist ori anumite activități
medico-dentare pe o perioada de la o
lună la 6 luni
- retragerea calității de membru al
CMDR
 Retragerea calității de membru al
CMDR operează de drept în cazul
interzicerii exercitării profesiei
dispusa prin hotărâre judecătorească
definitivă. În acest caz, ea nu are
caracterul unei sancțiuni disciplinare,
ci a unei sancțiuni penale
complementare - în acest caz medicul
condamnat se afla intr-un caz de
nedemnitate profesională.
 Atragerea răspunderii disciplinare poate
avea loc în cadrul procedurii disciplinare, aflate
în competența comisiilor de disciplină,
organizate la nivel teritorial. La nivelul CMDR
funcționează Comisia superioara de disciplina,
care soluționează contestațiile împotriva
deciziilor comisiilor teritoriale.

Acțiunea disciplinară poate fi pornită în

termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii
faptei sau de la data producerii consecințelor
prejudiciabile ale acesteia.
Comisiile de disciplină la nivel județean
comisie superioară

 Comisia de disciplină de la nivel județean este

alcătuită din 5 până la 7 membri.
 La nivelul Colegiului Medicilor Dentiști din
România există comisia superioară de
disciplină alcătuită din 7 membri, cu o
vechime de peste 7 ani în profesie.
Procedura disciplinară este inițiată
de:
persoana nemulțumită prin sesizare
din oficiu (autosesizarea)
 De altfel, în cadrul sesizării din partea
terţilor, decizia de a declanşa procedura
disciplinară aparţine tot biroului consiliului
local, care poate în egală măsură să
dispună respingerea plângerii ca vădit
nefondată.
Odată sesizată comisia de disciplină,
aceasta va încunoștința medicul dentist
care va fi convocat în scris şi va lua la
cunoştinţă de conţinutul plângerii sau a
sesizării.
 Medicul dentist trebuie să dea explicaţii scrise cu privire
la caz.
Ancheta disciplinară propriu-zisă poate fi efectuată direct
de comisie sau printr-un referent, în cazurile complexe
comisia poate consulta o comisie de specialitate
constituită ad hoc, formată din trei personalităţi în
domeniu, acceptate de medicul cercetat.
Persoana care a făcut sesizarea va fi audiată şi examinată
în cauza respectivă și, dacă este cazul, aceasta va da
declaraţii scrise.
În cursul cercetărilor, referentul poate solicita declaraţii
oricăror altor persoane, va putea verifica înscrisuri şi va
putea solicita copii ale documentelor ce au legătură cu
cauza.
 În cazul cercetării prin referent,
acesta va întocmi un referat scris
cuprinzând cele constatate pe care
îl va înainta comisiei.
 Soluții:
• Comisia poate să dispună:
- Stingerea acţiunii disciplinare dacă fapta
nu constituie abatere disciplinară;
- Admiterea acţiunii disciplinare şi aplicarea
unei sancţiuni.
 Cuprinsul deciziei:

• prezentarea fazelor de cercetare disciplinară

• și motivarea
 Căi de atac:
 Contestaţie la Comisia Superioară, exercitată în
termen de 15 zile
 Acţiune în anulare – contencios administrativ
 Recurs
 Comisia de disciplină teritorială este
independentă de conducerea colegiului
teritorial şi judecă în complet de 3 membri,
iar la nivelul Colegiului Medicilor din
România, funcţionează comisia superioară
de disciplină care judecă în complet de 5
membri și care soluţionează contestaţiile
formulate împotriva deciziilor comisiilor de
disciplină teritorială, precum şi plângerile
împotriva unui membru al organelor de
conducere de la nivel teritorial şi naţional.
Decizia de sancţionare poate fi contestată în
termen de 15 zile de la comunicare, la
comisia superioară de disciplină. Contestaţia
se depune la comisia de disciplină teritorială
care o înaintează comisiei superioare de
disciplină. Depunerea contestaţiei la comisia
superioară de disciplină atrage nulitatea
contestaţiei.
Contestaţia suspendă exercitarea deciziei
comisiei teritoriale.
 Sancţiunile de mustrare, avertisment şi vot de
blam se radiază în termen de 6 luni de la data
executării lor.
Sancţiunea interdicţiei de a exercita profesia ori
anumite activităţi medico-dentare pe o perioadă
de 1 – 6 luni se radiază în termen de 1 an de la
data expirării perioadei de interdicţie.
În cazul sancţiunii de retragere al calităţii de
Colegiul Medicilor Dentişti din România, medicul
dentist poate face o nouă cerere de redobândire
a calităţii de membru al colegiului după 1 an de
la data aplicării sancţiunii.
 În cazul repetării unei abateri
disciplinare până la radierea
abaterilor sancţionate, aceasta
constituie circumstanţă agravantă
care va fi avută în vedere la
aplicarea noii sancţiuni.
Împotriva deciziei de soluţionare a
contestaţiilor formulate de comisia
superioară de disciplină se poate
exercita acţiune în anulare în faţa
tribunalului de pe raza căruia îşi
desfăşoară activitatea medicul, la
secţiile de contencios
administrativ.
 Exercitarea acţiunii în anulare se
supune procedurii de drept comun
a contenciosului administrativ
(Legea nr. 554/2004) şi nu
suspendă executarea actelor
administrative contestate,
respectiv a deciziei de sancţionare.
 Pentru a se obţine suspendarea
acestora este necesară formularea
unei cereri separate de suspendare
a executării şi justificarea existenţei
unei pagube iminente şi a unui caz
bine justificat, în condiţiile art. 14 şi
15 din Legea nr. 554/2004.
 Sentinţa tribunalului poate fi
atacată cu recurs la Curtea de Apel.