Instrumente Optice

A elaborat:Oprea Angelica
 Introducere în studiu
 Instrumentul optic sau aparatul optic este o
combinaţie de oglinzi, lentile, prisme, formând un
ansamblu unitar, destinat observării şi măsurării unor
mărimi optice.
 Aparatele optice se clasifică în:
 aparate cu obiective (reale): furnizează imagini reale şi
pot înregistra imaginea obiectelor pe un receptor fizic
(placă sau film fotografic), unde ca exemple se pot da: 
aparatul fotografic, aparatul de proiecţie, 
retroproiectorul,epidiascopul etc.;
 aparate cu imagini virtuale (oculare): dau imagini
virtuale, funcţionează odată cu ochiul şi imaginea se
formează în ochiul observatorului, pe retină, de
exemplu: lupa, luneta, microscopul, telescopul etc.
 Aparatul fotografic
 Aparatul fotografic (sau aparat de
fotografiat) este un aparat optic cu
ajutorul căruia pot fi obţinute imagini
reale ale obiectelor. La aparatele
clasice, fixarea acestor imagini se
făcea pe plăci sau filme acoperite cu
un strat de emulsie fotografică. În
urma revoluţiei digitale, majoritatea
aparatelor de fotografiat transformă
informaţia vizuală în informaţie
digitală, cu ajutorul unui senzor de
imagine.
 Părţile principale sunt:
 obiectivul fotografic (fix sau
interschimbabil);
 obturatorul;
 camera obscură (rigidă sau pliabilă)
 caseta materialului fotosensibil (fixă
sau interschimbabilă);
 vizorul (cu sistem optic independent
sau prin obiectiv).
Lupa
 O lupă
O lupă este
 este un instrument optic format dintr-o lentilă
dintr-o lentilă convergentă
 convergentă
sau dintr-un ansamblu convergent de lentile, fixate într-o montură,
care, aşezat în faţa unui obiect, dă o imagine mărită a acestuia,
permiţând examinarea unor obiecte de foarte mici dimensiuni.
 O lupă uzuală are o distanţă
o distanţă focală de
focală de circa 25 cm, corespunzând
unei puteri
unei puteri optice de
optice de 4 dioptrii. 
 Istorie:Lupa
Istorie:Lupa este considerată unul dintre cele mai simple aparate
optice. Grecii si romanii au folosit acum 2000 de ani un vas de sticlă
umplut cu apă pentru a vedea diferite obiecte mărite.
 Primele lentile de sticlă
de sticlă au
 au început să fie folosite pe la începutul anilor
1000 d.Hr. de către călugării
către călugării ce
 ce scriau manuscrise
scriau manuscrise.. După anii 1200 au
apărut ochelarii
apărut ochelarii cu
 cu lentile slabe care corectauhipermetropia
corectauhipermetropia.. După
circa 200 de ani a fost descoperită tehnica fabricării ochelarilor cu
lentile concave, astfel a putut fi corectată şi miopia
şi miopia..
 Tipuri:Cea
Tipuri:Cea mai cunoscută şi utilizată este lupa de mână, disponibilă în
numeroase mărimi, forme şi lentile. Există chiar şi lupe în forma de 
creion.
creion.
 Lupa cu iluminare este de obicei o lupă mică, ce poate fi folosită şi pe
timp de noapte. Cel mai des este alimentată de baterii.
 Lupa textilă conţine o singură lentilă din sticlă.
 Lupa de buzunar, cunoscută şi sub denumirea de lupă filatelică, este
o lupă de mici dimensiuni, însă este şi precisă, datorită faptului că de
obicei conţine trei lentile.
 Lupa cu mărire (zoom), funcţionează pe acelaşi principiu ca şi o lupă
normală, doar că utilizatorul nu mai este nevoit să depărteze sau să
apropie lupa de obiect. Deasemenea abaterea este minimă.
 Lupa cu tehnologie LED
tehnologie LED este
 este foarte precisă şi reda orice imagine în
cel mai mic detaliu. Poate avea numeroase LED-uri încorporate, care
pot fi folosite pentru a obţine o imagine cu o luminozitate puternică,
foarte aproape de cea naturală, sau chiar se poate mări contrastul.
Fiecare lentilă are o reglare individuală a clarităţii şi se poate corecta
şi cea mai mică imperfecţiune.
 Microscopul

 Microscopul (grec. mikrós: mic; skopein: a observa) este un instrument

Microscopul (grec.  un instrument optic
 optic care transmite o imagine mărită a unui obiect observat printr-un sistem de lentile
de lentile.. Cel mai răspândit tip de
microscop este microscopul cu lumină artificială , inventat prin anii 1600.În anul 1679, unul din pionerii microscopului, Antoni Van Leeuwenhoek, a comunicat Societăţii Regale din Londra
că numărul de "animale mici" (spermatozoare) pe care le-a detectat în lapţii unui cod —150 de miliarde — era cu mult mai mare decât numărul total de oameni pe care planeta l-ar putea
suporta. La două secole distanţă, în secolul al XIX-lea, puterile de mărire şi de rezoluţie a microscoapelor au crescut, lentilele nemaiavând distorsiuni cromatice şi sferice În 1590,
fabricantul de ochelari Hans Jansen şi fiul său Zacharias au inventat primul microscop optic, cu o singură lentilă
singură lentilă,, convexă.
 Cronologie
 În 1609, Galileo Galilei construieşte un microscop optic cu o lentilă convexă şi una concavă. Microscopul se numea occhioliono.
1609, Galileo Galilei construieşte
 În 1619, Cornelis
1619, Cornelis Drebbel construieşte
Drebbel construieşte primul microscop cu două lentile de acelaşi tip-2 lentile convexe.
 1665- Robert
1665- Robert Hooke este
Hooke este primul om care foloseşte microscopul în scop biologic, el observând un preparat din scoarţa arborelui
scoarţa arborelui de plută,
plută, căruia îi descoperă structura, folosind prima dată
termenul latinesc cella (celulă
(celulă).
).
 1674- Erwin
1674- Erwin Wilhelm Müller este
Müller este primul om care studiază animale cu ajutorul microscopului.
 1863-Henry Clifton Sorby creează un microscop metalurgic pentru a studia meteoriţi
studia meteoriţi..
 1865- Ernst
1865- Ernst Abbe descoperă
Abbe descoperă regula care îi poartă numele, fapt care permite microscoapelor să fie mult mai precise şi mai uşor de fabricat.
 1931- Ernst
1931- Ernst Ruska creează
Ruska creează primul microscop
primul microscop electronic.
electronic.
 1936- Erwin
1936- Erwin Wilhelm Müller inventează
Müller inventează microscopul cu câmp de emisie care poate vedea atomii
vedea atomii..
 1951- Erwin Wilhelm Müller inventeză microscopul cu câmp ionic
câmp ionic cu
 cu care se puteau studia atomii.
 1967- Erwin Wilhelm Müller îmbunătăţeşte microscopul cu câmp ionic, pentru a fi capabil de a studia nucleul şi învelişul electronic al unui atom.
 1986- Gerd
1986- Gerd Binnig,
Binnig, Quate şi Gerber inventează microscopul cu forţă atomică.
 1988- Alfred Cerezo, Terence Godfrey, and George D. W. Smith sunt primii care pot vedea un atom în 3D cu ajutorul microscopului.
 1991-Este inventat microscopul cu forţă de probă Kelvin
 Cel mai precis miscroscop din lume a fost inaugurat în octombrie 2008 la Universitatea McMaster din Hamilton şi a costat 15 milioane de dolar
 Părţi componente
 Principalele părţi componente ale unui microscop optic sunt:
 Ocularul
 Turelă rotativă
 Lentile obiectiv
 Butoane de reglaj
 Reglaj grosier
 Reglaj fin
 Platformă
 Iluminator sau oglindă
 Diafragma şi condensorul
 Cleme de poziţionare
 Luneta
 Luneta este
uneta este un instrument
un instrument optic alcătuit
optic alcătuit din mai multe lentile
multe lentile
 folosit la observarea obiectelor îndepărtate.
 Ca orice instrument optic în care se priveşte direct, luneta
deviază razele de lumină paralele care sosesc de la obiect,
acestea fiind focalizate pe retina ochiului observatorului. Cu
cât această schimbare de direcţie (unghi(unghi)) a razelor paralele
prin sistemul lenticular al lunetei este mai mare, în acelaşi
raport creşte imaginea obiectului vizat în lunetă, şi cu cât
densitatea razelor de lumină ajunse pe retină
pe retină e e mai mare, cu
atât imaginea va fi mai luminoasă.
 Galileo Galilei a
Galilei a introdus utilizarea lunetei în astronomie
în astronomie.. Cu
luneta construită de el în 1609, savantul italian a descoperit
munţii de pe Lună, natura stelară a Căii Lactee, patru sateliţi
ai lui Jupiter şi petele de pe Soare.
 De la apariţia şi perfecţionarea lunetei, au contribuit mai mulţi
inventatori ai epocii, mai ales că instrumentul era deja
cunoscut şi utilizat într-o formă primitivă în Olanda şi în Franţa
 Tipuri de lunete
 Luneta astronomică
 Lunete terestre
 Lunete cu lentile şi telescoape cu oglindă
 Mod de functionare
 Mărirea imaginilor
 Aici este prezentat modul de funcţionare a lunetei lui Kepler:
 Obiectivul (1) produce o imagine reală şi răsturnată (5) a
obiectului (4), situat departe de observator.
 Prin lentila ocularului (2) lumina ajunge la ochi (3), care vede
o imagine virtuală mărită (6).
 Mărirea imaginii depinde de distanţa focală a lentilei
obiectivului şi ocularului.
Aparatul de proiectie
 Aparatul de proiecţie este
dispozitivul care
formează imagini reale, răsturnate şi
mărite ale unor obiecte transparente
sau opace, proiectate pe un ecran ,
obiectele fiind astfel aşezate încât
imaginea răsturnată dată de el să
apară în poziţie verticală.
 Dacă aparatul este destinat proiecţiei
obiectelor transparente - diapozitive
sau film cinematografic -, proiecţia se
numeşte proiecţie de tip diascop.
 Dacă aparatul este destinat proiecţiei
obiectelor opace,cum sunt pagini de
carte, ziare, reviste, fotografii, se
numeşte proiecţie de tip episcop.
 Există şi aparat care cumulează cele
două proiecţii, el numindu-se
aparat epidiascop.
 Proiecţia cinematografică este de tip
diascop.