UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINTE ECONOMICE

ADMINISTRAREA ȘI AUDITUL PROIECTELOR DE AFACERI

Finanțarea proiectelor transfrontaliere

Gazoductul Ungheni-Chișinău

MASTERAND: Hristu (Iorgoveanu) Elena

PROF. COORDONATOR: Prof.univ.dr. Dobre Elena

CONSTANTA 2021
CUPRINS

1. Descrierea generală a sectorului gazelor naturale din Reoublica Moldova

2. Gazoductul Ungheni - Chișinău

3. BERD

4. Obiectivele proiectului

5. Aspecte tehnice și de infrastructură

6. Bibliografie
 Descrierea generală a sectorului gazelor naturale din Republica
Moldova
 Disponibilitatea redusă de resurse energetice proprii, infrastructura energetică moștenită din
perioada sovietică și conexiunea cu piața energetică din Comunitatea Statelor Independente
(CSI), dar și faptul că sursele de energie nu sunt diversificate, constituie principalii factori
care au determinat dependența energetică excesivă a Moldovei față de importurile de
hidrocarburi din exterior.
 Cea mai complicată situație se observă în sectorul gazelor naturale, reprezentând 36% din
balanța energetică totală a țării, unde MoldovaGAZ, iar indirect producătorul rus Gazprom,
deține de fapt monopolul asupra furnizării, transportării și distribuției. Pătrunderea pe piață
a altor actori este limitată din cauza lipsei accesului la infrastructura de transport, care ar
permite livrarea gazului natural spre principalii consumatori (producătorii de energie
termică și electrică și gospodăriile casnice).
 Concernul rus Gazprom monopolizează piața gazelor naturale din Moldova. Acesta deține
50% (şi indirect încă 13% prin acţiunile controlate de Transnistria) din acțiunile
operatorului de sistem Societatea pe Acțiuni moldo-rusă MoldovaGAZ, înființată în 1999,
iar cea din urmă este fondatorul operatorului sistemului de transport Moldovatransgaz. În
plus, MoldovaGAZ controlează circa 70% din rețelele de distribuție din țară (12 companii
fiice)
Diversificarea surselor de aprovizionare

 După 2009, viziunea autorităților moldovenești asupra sectorului energetic s-a

schimbat esențial. În acest context, a fost adoptată Strategia Energetică pentru
perioada 2013-2030, care a înlocuit vechea strategie pentru perioada 2007-2020.
Noul document revizuiește rolul Federației Ruse în sectorul energetic moldovenesc
și evidențiază importanța diversificării surselor de furnizare gazelor naturale prin
conectarea la rețelele de transport din România, liberalizarea completă a pieței,
precum și prin integrarea Moldovei în sistemul energetic al UE.

Gazoductul Iași-Ungheni și imperativul extinderii

Diversificarea surselor de furnizare a gazelor naturale poate avea loc prin asigurarea
accesului gazului românesc în Moldova, realizabil prin intermediul a două proiecte:

 Gazoductul Iași-Ungheni

 Gazoductul Ungheni – Chişinău

 Gazoductul Ungheni-Chișinău

 Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost

contactată de guvernul Republicii Moldovei cu solicitarea finanțării unui
proiect care are ca scop consolidarea securității aprovizionării cu gaze
naturale a Republicii Moldova. Proiectul constă în construirea unei noi
conducte de gaze naturale, care va aproviziona cu gaze naturale din România
capitala Moldovei, or. Chișinău. Noul gazoduct de 120 km va avea un
diametru de 600 mm, cu o capacitate de 1,5 miliarde metri cubi pe an și va
conecta rețelele de infrastructură de gaze existente din Ungheni (Moldova) și
Iași (România). BERD colaborează cu mai mulți parteneri la etapa pregătirii
proiectului, inclusiv cu Uniunea Europeană (UE), Comunitatea Energetică
Europeană, Banca Europeana de Investiții (BEI) și Agenția Suedeză pentru
Dezvoltare Internațională (SIDA).
 OPORTUNITĂȚI
Existența unor angajamente mutuale, între
UE și Moldova, privind cooperarea în
vederea dezvoltării infrastructurii
energetice (interconectori). Aceasta ar
permite diversificarea surselor de furnizare
a gazelor naturale, prevăzute expres în
Acordul de Asociere.
Conducta Ungheni-Chişinău are avantajul că
este administrată de Vestmoldtransgaz, o
companie deţinută de stat, independentă de
Moldovatransgaz.
PROVOCĂRI
Lipsa unei pieţe funcţionale de gaze naturale în
Republica Moldova, din cauza capacităţii reduse a
consumatorilor moldoveni de a plăti preţuri de piaţă,
dar şi din cauza că MoldovaGAZ, deţinută 50% de
Gazprom, are o poziţie dominantă în piaţa de gaze pe
furnizare şi controlează reţeaua de transport și 70%
din cea de distribuție a gazului natural, la care ar
trebui conectată conducta Ungheni-Chişinău.
Circa 85% din costul proiectului Ungheni-
Chişinău urmează a fi acoperit din credite BEI
şi BERD, ceea ar putea fi dificil de recuperat
din tarife decât dacă se cumpără o cantitate
suficientă de gaze din România.

 Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost
înființată pentru a ajuta la construirea unei noi ere post-Război Rece în
Europa Centrală și de Est. De atunci, a jucat un rol istoric și a dobândit o
expertiză unică în stimularea schimbării în regiune investind aproape 150
de miliarde EUR în peste 6.000 de proiecte.


 Înfiinţată în 1991, BERD foloseşte investiţiile pentru a susţine dezvoltarea
economiei de piaţă şi a democraţiei în 27 de ţări, din Europa Centrală până
în Asia Centrală.
Harta Băncii Europeane pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare state
membre    
  Membri finanţatori
 Membri beneficiari ai investiţiilor
Obiectivele proiectului

 Proiectul are drept scop sporirea securității energetice a Republicii Moldova

prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Proiectul va
include, de asemenea, un plan de acțiuni pentru reformarea sectorului gazelor
naturale, urmărind obiectivul de liberalizare și reformare a sectorului gazelor
naturale din Republica Moldova.
 Întărirea securității energetice se realizează prin achizitionarea a 25% din
acțiunile Vestmoldtransgaz, compania de transport de gaze care operează
gazoductul nou construit Ungheni-Chișinău.
 Înființată în 2014, Vestmoldtransgaz deține și administrează o rețea de
gazoducte în vestul Moldovei și oferă servicii de transport gaze naturale. În
2018 a fost preluată de Eurotransgaz, filială a SNTGN Transgaz, compania
care operează sistemul de transport al gazelor naturale din România.
Tranzacția dintre BERD și Vestmoldtransgaz subliniază
angajamentul BERD față de parteneriatul cu Transgaz și
interesul său de a sprijini programul de investiții strategice al
Transgaz pentru dezvoltarea interconectarii rețelelor de gaze
naturale din regiune, ceea ce va duce la o mai bună siguranță și
securitatea aprovizionării, precum și diversificarea surselor de
gaze naturale.

BERD a oferit sprijin Vestmoldtransgaz pentru

componenta de mediu și socială a proiectului
Ungheni-Chișinău, asigurându-se că sunt
îndeplinite cele mai înalte standarde.
Aspecte tehnice și de infrastructură

 Conform studiului de fezabilitate, traseul conductei trece prin zone protejate, ceea
ce necesită avize suplimentare de la Ministerul Mediului, iar măsurile de remediere
sau gestionare a riscurilor pot duce la modificarea (creşterea) devizelor de
cheltuieli.
 Proiectul se extinde pe aproximativ 120 km, de la Chișinău spre granița de vest-
nord-vest cu România, în localitatea Ungheni. Aici conducta se va conecta la
sistemul de distribuție a gazelor românesc. Gazoductul traversează zone cu o
densitate relativ scăzută a populației, iar terenul este, în principal, în uz agricol
privat, inclusiv pășuni, livezi și unele păduri. O mare parte a conductei este
paralelă unui coridor de utilitate existent și este adiacentă la un drum existent.
Această abordare a fost adoptată pentru a evita și minimiza sensibilitățile sociale și
de mediu. Mai mult, a fost elaborată și o evaluare fundamentă a aliniamentelor
alternative întru asigurarea faptului că traseul final selectat final evită cât mai multe
impacturi posibile.
 Gazoductul nu va avea impact asupra habitatului critic și nici nu va încălca
nici o zonă protejată, deși va traversa 100 m din zona tampon a Rezervației
științifice “Plaiul Fagului”, și se va apropia de frontiera Rezervației
peisagistice “Milești Cazimir” (ambele aliniamente sunt permise în
conformitate la legislația locală și cerințele BERD). Trebuie, de asemenea,
recunoscut faptul că conducta poate fi supusă unor micro-realinieri de până
la 1.000 de metri, bazate pe oricare sensibilități sau condiții care pot fi
întâlnite în timpul fazei de construcție. Orice abatere în afara acestei zone
va necesita aprobarea prealabilă de către Bancă.
Harta proiectului de construcție a
conductei de gaze Ungheni-
Chișinău
Proiectul de construcție a conductei Ungheni-Chișinău - obiective:

  Conducta de transport gaze naturale DN 600, presiunea 55 bar, cu o lungime de 110

km, amplasată pe teritoriul administrativ al raioanelor Ungheni, Nisporeni, Călărași,
Strășeni și Chișinău;
  Construcția a patru Stații de Reglare Măsurare Gaze (la Semeni în raionul Ungheni,
Ghidighici,  Petricani și Tohatin municipiul Chișinău);
  Un nod de măsurare gaze bidirecțional la Tohatin care va face legătura între conducta
Ungheni-Chișinău și sistemul de transport gaze existent din Republica Moldova, exploatat
de SRL Moldovatransgaz (subsidiară a SA Moldovagaz);
  Două conducte de distribuție gaze de la SRM Tohatin conectate la la sistemul de
distribuție al municipiului Chișinău în lungime de aproximativ 3.2 km fiecare;
  O conductă de distribuție gaze, medie presiune, de la SRM Ghidighici la sistemul de
distribuție al municipiului Chișinău (la intersecția străzii Petricani cu șoseaua Balcani) în
lungime de aproximativ 1.5 km;
 Un complex administrativ la Ghidighici care va fi și sediul administrativ al
operatorului sistemuloui de transport gaze – SRL Vestmoldtransgaz.
 Debitorul este Republica Moldova. În scopul
implementării proiectului, finanțarea va fi acordată de
guvernul Moldovei către VestMoldTransgaz ("VMTG"),
un operator de sistem de transport a conductei de gaze
Ungheni-Chișinău și interconectorului România-
Moldova și deținută deplin de capital de stat.

Rezumatul finanțării BERD

EUR 41,000,000.00
BEI consideră oferirea în paralel a unui împrumut
suveran, iar UE s-a angajat să acorde cofinanțare pentru
proiect.

Costul total al proiectului

EUR 93,000,000.00
Conducta Ungheni-Chişinău trebuie privită ca o prioritate politică,
strategică, pentru securitatea energetică a Moldovei şi nu doar
drept un proiect economic, din mai multe motive:

Existenţa conductei nu înseamnă Într-o primă fază, capacitatea maximă de transport pe

utilizarea ei la capacitate maximă, ci
asigurarea unei concurenţe reale la
Gazprom. Deocamdată, în contractele
vechi cu Gazprom preţul gazului e
legat de cotaţiile petrolului, iar
ieftinirea acestuia ieftineşte azi şi
gazul rusesc, sub preţurile gazelor din
România. Dar acest lucru se poate
schimba în viitor, iar Gazprom, dacă
nu are concurenţi, va putea oricând să-
şi schimbe formulele de preţ. În
interesul consumatorilor este să aibă
alternative şi să nu fie expuşi la abuzul
de poziţie dominantă.
conducta Ungheni-Chişinău de 1,5 miliarde m3 e pur
teoretică, aferentă unui transport maxim de 175.000
m3/zi. Dar Moldova nu are capacitate de înmagazinare,
iar acoperirea vârfului de iarnă ar necesita un debit de
până la 240.000 m/3 pe zi spre Chişinău, în timp ce
vara consumul e neglijabil; în alte cuvinte, în primă
fază conducta ar putea fi folosită cam la jumătate din
capacitate. Capacitatea maximă a gazoductului nu s-ar
putea atinge decât dacă conducta ar urma să se extindă
către Ucraina şi s-ar putea folosi capacităţile de
înmagazinare ucrainene, variantă care ar spori şi
încasările din tarifele de transport şi ar creşte
viabilitatea economică a proiectului.
Proiectul de extindere a gazoductului Iași-Ungheni trebuie susținut într-o
măsură mai mare prin granturi europene şi susţinere bugetară decât prin
credite comerciale ce trebuie rambursate din tarife de transport. Există opţiuni
pentru finanţarea conductei, printr-o taxă generală pe siguranţa aprovizionării
cu energie aplicată consumatorilor de gaze, energie electrică şi produse
petroliere (lucru care ar creşte aceste preţuri în medie cu 2%), sau parţial
printr-un contract pe termen lung de aprovizionare a instituţiilor publice prin
furnizorul de stat Energocom. Varianta cea mai bună ar fi ca statul să finanţeze
de la buget parţial construcţia conductei, concesionată operatorului
Vestmoldtransgaz în schimbul unei redevenţe, şi atragerea unor investitori din
UE în conductă, de pildă Transgaz, cu susţinerea Comisiei Europene.
Conducta Ungheni-Chişinău ar fi o alternativă la gazul rusesc doar în măsura în care
consumatorii moldoveni pot plăti preţuri de piaţă, lucru dificil din cauza "sărăciei
energetice". Din acest motiv, este esenţial ca reforma tarifelor şi preţurilor pentru energie
în Moldova să fie făcută în paralel cu construirea unor scheme de ajutor social pentru
categoriile cele mai defavorizate. Acest lucru se poate face prin reducerea pierderilor din
sistem prin corupţie, care cresc tarifele de transport şi distribuţie în mod abuziv. De
pildă, în trecut, tarifele reglementate au inclus un consum tehnologic de până la 4 ori mai
mare decât pierderile reale pe reţea; consumatorii moldoveni au plătit tarif de tranzit
pentru gazele livrate de Gazprom către Bulgaria şi România. Mai mult, preţurile energiei
electrice furnizate de centrala de la Cuciurgan printr-un intermediar includ sume care,
neacoperind plata gazului consumat, nimeresc pe conturi necunoscute aflate în afara
jurisdicției Chișinăului. Ca ordin de mărime, numai tariful de tranzit facturat abuziv
consumatorilor moldoveni în 2014-2015 se apropie de un sfert din valoarea întregului
gazoduct Ungheni-Chişinău, cca EUR 20 milioane. Ca urmare, creşterea tarifelor şi
preţurilor la energie trebuie făcută în paralel cu reducerea acestor pierderi şi folosirea
sumelor economisite din reducerea abuzurilor tocmai pentru asistenţă socială a
persoanelor aflate în "sărăcie energetică". O astfel de abordare ar spori şi acceptabilitatea
socială a reformelor.
BIBLIOGRAFIE

1. European Bank for Reconstruction and Development (EBRD)

2. Ana Otilia Nuțu, Denis Cenușă, Extinderea gazoductului IașiUngheni spre Chișinău:
Provocări și oportunități, Chișinău, februarie 2016
3. Otilia Nuţu, Denis Cenușă, Conducta Ungheni-Chişinău: un pas important spre
securitate energetică, februarie 2016
4. Ministerul Economiei și Infrastructurii | Guvernul Republicii Moldova (gov.md)
Vă mulțumesc!