TEHNOLOGIE FARMACEUTICA, F. fV, S.I., L.P. 130 04-08.01.

2016

DETERMINAREA TIPT]LTN DE EMI'LSIE

FACTORII CARE, IMLUENTE AZA STABILITATEA EMULSNLOR

Formarea unei emulsii de tip LIH sau FI/L, atunci ," amestecl impreund apd, ulei
"*O
9i un emulgator depinde de urmdtorii factori:
Formarea oiclturilor a cele2 procese decurg simultan,
Agregarea 9i coalescenla a tipul de emulsie depinde de vitpza de coalescen!5 relativd a
picdturilor picdturilor,
a faza care persisti sub forml de pic6turi o perioadd mai mare
de timp va deveni faza intern6" dispersati,
Formarea filmului a formeazi o barieri mecanicd gi electrostatici ce reduce
interfacial semnificativ viteza de coalescenld a piciturilor,
a fazain care este mai solubil emulgatorul, va fi faza continud
a emulsiei (rezula lui Bancroft)

Principalii factori care intervin tn stabilitatea emulsiilor sunt:

tipul de emulsie,
raportul de volum dintre faze,
densitatea fazeloq

acceleralia gravitaf ional5"

metoda de preparare,

temperatura,

timpul de amestecare,
pr ezentp e lectro lif i lor.

Raportul de concentralie a fazelor dintr-o emulsie este un factor important pentru

stabilitate:
o ?n general, emulsiile cele mai stabile aufazadispersatii cuprinsd intre 30-6004,
o intre 26 - T|fazd dispersati" teoretic sunt posibile ambele tipuri de emulsie,
o vdscozitatea unei emulsii este direct proporlionald cu procentul de fazddisprsat5.
Stabilitateq vdscozitatea 9i distribulia dimensiunilor piciturilor de fazd internd sunt
influenpte gi de:
metoda de preparare,
. temperafura la care se amestecI cele doui faze,
o ordinea gi viteza de adiugare a fazelor.
 Metodele de preparare a emulsiilor au la bazd amestecarea celor doud faze, iu
emulgatorul se dizolvi infaza in care este solubil. Componentele lipofile se amestecd gi se
topesc, in ordinea descrescitoare a punctelor de topire, la o temperafuri cu 5-100C peste

punctul de topire a componentului cu temperatura cea mai mare. Faza hidrofild se incllzeste

la aceeagi temperaturd 9i apoi se amestecd cele doud faze.

Metoda de amestecare a fazelor poate varia:
o se adaugl faza lipofil[ peste c-ea hidrofili,
. se preferd, de cltre unii specialigti, procedeul invers, adiugarea
Emulsii de tip L/f{ fazei hidrofile peste cea lipofild;
o inilial se formeazd o emulsie WL, dar pe misurd ce se adaugd upq
vdscozitatea cregte pdnd la punctul de inversare afazelor;
o emulsia FVL trece in tipul L/H.
o ambele faze sunt incilzite la o temperaturd de 50-70oC;
o faza hidrofil[ se adaugd lent, in mici po$uni gi sub agitare continu6
Emulsii de tip H/L ?nfaza lipofila"
o omogenizarea 5i asitarea se continui pdni la rdcire.

Temperatura prezintd o mare influenld inrealizareaunei emulsii stabile:

. cre9terea temperaturii reduce vdscozitatea sistemului gi m[reste mobilitatea
picdturilor; se favorizeazd coalescenta;
o fiecare emulgator are o temperaturd criticd optimd de funclionare, peste care i9i
schimbi propriet5file. Astfel, daci un emulgator a format o emulsie de tipul L[H, cucregterea
temperaturii poate deveni hidrofob 9i va produce inversarea fazelor 9i formarea unei emulsii de
tipul HiL;
o emulgatorii proteici pot fi denaturali la cald;
o temperatura crescutd (ex.: sterilizarea emulsiilor parenterale) dar gi temperatura
scdzuti duc la ruperea filmului interfacial gi distrugerea emulsiei;
e la temperaturi de peste 700C emulsiile sunt distruse; o incilzire discontinud are un
efect mai pronunlat decdt o incdlzire neintreruptd;
ofaza lipofill se fluidificd la o temperaturi in jur de 60-700C gi se amestec1cufaza
hidrofi ld incdlzitf. la aceeagi temperaturi;
o amestecul se va rici lent, sub agitare energici 9i continud, p6nd la temperatura
camerei.
 A$i factori care pot cauzaruperea emulsie sunt:
o adiugarea unei substanle chimice care este incompatibili cu emulgatorul (ex.:
electrolili, aclr;ilerrt); aceasta va distruge capacitatea de emulsioanare;
o incircdtura microbiand;
o schimbarea temperaturii;

o condifii de depozitarea neadecvate.

Stabilitateaftacd a emulsiilor este asociafii cu trei fenomene majore:

o dezemulsioanarea: floculareagicoalescenfa;
. cremarea sau sedimentarea;
o inversarea faznlor.

1. Prima etapd incepe cu fenomenul de /Ioculare, ce reprezinte o agregare

reversibild a piciturilor de fazdinternd; picdturile gi pdsheazd integritatea t
2. Urmeazd faza de unire a piciturilor in picdturi mari, fenomern numit
c o al e s ce n fi ; fe nome n ireve rs ib il.
3. Cremarea: separarea ascendenti a fazei interne, care are densitate mai mici
decdt faza extem6;'

4. Sedimentmea; sepamre descendenti a fazni inteme, care ar€ densitate mai

mare decit faza intema.
 DETERMINAREA TIPT'L DE EMULSIE $I ALEGEREA EMI}LGATORULT]I

Rp. Parafini lichidd 2ae

Apd distilati 75e
Tensioactiv (amestec de tensioactivi) 59

MATERIALE $I METODA DE LUCRU

Emulgatori:
Tween 80,

Span 60,

Amestec de span 60,40yo si tween 80,60Vo.

Alegerea agentului tensioactiv se face in func{ie de valoarea sa HLB caracteristicd.
Valoarea flLB (Hydrophil-Lypophil Balarrce) exprimd raportul dintre partea hidrofild qi
partea lipofil5 a moleculei tensioactivului. Valoarea HLB se incadreazd inhe I qi 40 gi cu cdt
HLB este mai mic cu atAt caracterul hidrofob este mai accentuat gi invers. Un emulgator
trebuie si aibd afinitate pentru ambele faze ale unei emulsii penku a se acumula la interfa{a
ap6-ulei; faza pentru care are afinitatea mai mare devine faza extern[-
Emulgatorii de tip A/U au valoarea HLB cuprinsd intre 3
-6;
Emulgatorii de tip U/A au valoarea HLB cuprinsi intre g _ 1g.
Alegerea unui emulgator se face in funcfie de tipul de emulsie dorit pi de
componentele lipofile ale amestecului.
Valoarea HLB necesard este valoarea HLB pe care trebuie si o aibd un emulgator
pentru a ob{ine o emulsie de un anumit tip, cu o anumiti componentii grasi.

Aceste valori sunt prezentate in tabelul I gi ?n general o substanJd grasi are

doui valori
HLB necesare: una pentru oblinerea emulsiilor de tip FVL qi alta pentru oblinerea
emulsiilor
de tip LA{- de exemplu lanolina anhidrd are pentru oblinerea emulsiilor
de tip FVL valoarea
HLB de 8, iar pentru stabilizarea emursiilor de tip L/FI valoarea HLB de 10.
Pentru un amestec lipofil valoarea HLB necesari a amestecului
este da6 de proporfia
componentelor din amestec ai de valorile HLB necesare ale acestora.
De obicei se preferi folosirea unui amestec de emulgatori deoarece
rezultatele obtinute
?n stabilizarea emulsiilor sunt mai bune decdt in cazul
unuia singur; se alege un emulgator cu
valoare HLB mai mare dec6t HLB necesari qi unul cu valoare mai
mic[.
 CERINTE

Calcula{i valoarea HLB a amestecului de tensioactivi span 60 gi tween 80, utilizdnd

proprietatea de aditivitate de HLB (fiecare tensid intervine ?n funclie de concentralia sa).

Pentru doi tensioactivi A gi B:

Iil-Bamestec: x/100 * HLB; + (100 x)/100 * HLBr

-
unde:

x : cqncentra{ia procenfuali a tensioactivului A ?n amestec.

Tabel 1. HLB-ul unor emulgatori folosili in practica farmaceutic[

Denumirea emulsatorului Valoarea HLB
Sorbitan trioleat (span 85) 1.8
Sorbitan tristearat (span 65) 2.1
Gliceril monostearat 3,9
Sorbitan monooleat (span 80) 4,3
Sorbitan monostearat (span 60) 4,7
Sorbitan monopalmitat (span 40) 6.7
Guma arabicd 8.0
Sorbitan monolaurat 8,6
Polietilenglicol 200 lauril eter (brii 30) 9.5
Gelatina 9.8
Polietilenglicol 400 monostearat (Cremphor AP) 11,6
Oleat de trietanolamini 12,0
Polietilenglicol 400 monolaurat t3-l
Tragacanta 13,2
Polioxietilen sorbitan monostearat (tween 60) L4,9
Polioxietilen sorbitan monooleat (tween 80) 15,0
Polioxietilen sorbitan monolaurat (tween 20) 16,7
Polietilenglicol 1800 monostearat (mvri 52) 16,9
Oleat de sodiu 18,0
Oleat de potasiu 20,0
 PREPARAREA EMTJLSIILOR

l. in cele 75 g de api distilati se disperseazl la temperatura camerei cele 5 g de

tensioactiv tween 80. Parafina lichidi se fluidificd pe baia de apd la 60-70oC gi se toaml intr-
un mojar (capsuld) incllzit; se adaug5, la aceeagi temperaturd, faza hidrofilfl ce con{ine
emulgatorul, in cantitifi mici, omogeniz0nd cu pistilul.
2. in cazul tensioactivului span 60, emulgatorul se va introduce in faza lipofild
(ulei de parafini) prin dizolvare la cal4 pe baia de apd,. Faza lipofild gi cea hidrofili se
omogenizeazi in mojar.
3. Emulsia stabilizati cu 5 g amestec de emulgatori (2 g span 60 gi 3 g tween 80)
se prepard in acelagi fel. Fiecare emulgator se dizolvd in'faza in care este solubil iar cele doud
lichide se reunesc adiugdnd treptat faza hidrofild peste fazd lipofild gi se omogenizeazd in
mojar.

coNrRoLnL cALTTATtr EMULSTTLOR

-Examen macroscopic: observali dacd emulsiile sunt omogene gi notati culoarea lor;
emulsia cu H.L.B. critic prezinti o culoare uqor albdstruie;

-Examen inicroscopic: plasali o picituri din fiecare emulsie oblinutn pe o lam6 de

microscop, observafi omogenitatea sau eterogenitatea la microscop qi mdrimea particulelor in
funcfie de H.L.B.

-Tipul de emulsie: se determinl prin testul diluhrii;

- Stabilitatea emulsiilor:
oin timp,
o la cald (30 minute pe baia de api)
oprin centrifugare (10 minute la 2 000 ture/min.).

CONCLUZII

-Indicafi cel mai bun emulgator pentru acest tip de emulsie,

-in funclie de rezultatele precedente determina{i valoarea HLB-ului critic pentru

parafina lichid6.
 H
I
+
o
Irl
}.)
rr>
Irt
st P
t
p
:t
6
t9
(D
I
E
L
F
o
a>
o:
.:, u2
l.
I.
E
o
Eld
x.)
Ft

E*
o

5
9>
AIA
EE
()(!
ge
o

*l
rd

a
o
o

U'
(}

q)
o
P(
s
d
o"
0t
s'( (!
g

o
o

tn
lq
$)
o