Examen 1

REGLEMENTĂRI EUROPENE
PRIVIND SITUAŢIILE DE URGENŢĂ
MASTERAT
Managementul Situaţiilor de Urgenţă
EUROPEAN FORUM FOR
DISASTER RISK REDUCTION
(EFDRR)
FORUMUL EUROPEAN PENTRU

REDUCEREA RISCULUI DE DEZASTRU
• Regiunea Europeană este expusă unei game largi de fenomene naturale
periculoase:
• Evenimente geografice: cutremure, tsunami, erupții vulcanice

• Evenimente meteorologice: furtuni
• Evenimente hidrologice: inundații, alunecări de teren
• Evenimente climatologice: valuri de frig, secetă, incendii de păduri, valuri de
căldură,
• care cauzează, continuu, pierderi umane și economice.

PIERDERI – UE – 1980-2015
EFDRR
• Chiar dacă nivelul expertizei,
cunoștințelor și know-how-ului
este foarte ridicat în UE,
statisticile arată că
vulnerabilitatea spațiului
European la efectele
dezastrelor naturale este în
creștere
• Majoritatea pierderilor
economice este cauzată de
inundații și furtuni
Forumul European DRR - OBIECTIVE
• Servește ca forum pentru stimularea și facilitarea schimburilor de

informații și cunoștințe între Punctele Focale Naționale și Platformele
regionale/subregionale de RRD/DRR
• Furnizarea de sprijin pentru reducerea riscurilor de dezastre (RRD)
prin continuarea implementării Cadrului de Acțiune de la Sendai
(SFA) - „Construirea rezistenței națiunilor și comunităților la
dezastre”, în particular, prin promovarea Platformelor Naționale
Forumul European DRR - OBIECTIVE
• Facilitarea schimburilor între națiunile europene cu privire la punerea

în aplicare a SFA, pentru extinderea spațiului politic consacrat
emiterii și promovării de idei inovatoare în domeniul DRR
• Crearea unei Europe mai sigure prin reducerea impactului dezastrelor

naturale pentru reducerea vulnerabilității și creșterea abilității de
reducere a consecințelor dezastrelor
DE CE Platforme de RRD/DRR ?
• La nivel european, organizații regionale și subregionale (Consiliul UE,
Comisia Europeană, Procesul de cooperare Sud-Est European - SEECP)
desfășoară, activ, activități de RRD
• Forumul European (EFDRR) a fost înființat în cadrul Întrunirii Platformelor

Europene și Punctelor Focale Naționale din 11-13.11.2009, de la Londra,
Marea Britanie.
• Ca urmare a lansării oficiale a EFDRR, un suport scris a fost redactat
în perioada Mai 2010 – Decembrie 2010 – Pe baza acestui document
sunt facilitate schimburile de informații și cunoștințe între actorii
Europeni implicați în RRD într-un mod coordonat la nivel regional
CINE ESTE PARTE a EFDRR
• Punctele focale ale Cadrului de Acțiune de la Sendai / SFA
• Reprezentanți ai Platformelor Naționale din UE
• Organizații/Instituții regionale și subregionale:
• Council of Europe (CoE) - EUR-OPA Major Hazards Agreement
• European Commission/European Union (EC/EU)
• The Disaster Preparedness and Prevention Initiative for South-Eastern Europe (DPPI
SEE)
• The Regional Cooperation Council (RCC)
• A European Network of National Platforms
CUM FUNCȚIONEAZĂ EFDRR?
5 Principii de bază
• Abordarea de jos în sus și participativă – Platformele și Punctele focale

Naționale sunt în centrul atenției, alcătuind agenda și stabilind activitățile
RFDRR
• Construcția bazată pe instituțiile / organizațiile existente – Planuri de lucru
și Grupuri de lucru
• Evitarea creării de straturi birocratice și de structuri rigide
• Nu acționează ca un forum politic – evitarea guvernelor naționale
• Întâlniri anuale – continuitate – stabilite de Grupul de coordonare al EFDRR
Grupul de Coordonare
• Grupul de coordonare este compus din Președinte și Copreședinte, UNISDR
(Coordonator Regional) și Consiliul UE (Secretar Executiv).
• Grupul de coordonare poate invita un reprezentant al Comisiei Uniunii
Europene
• „Prieteni ai Președintelui” / Friends of the Chair - Președinții anteriori ai

EFDRR și foștii președinți ai punctelor focale HFA, împreună cu Consiliul UE
(EUROPA), UNISDR, Comisia Europeană și DPPI - acționează în calitate de
grup consultativ al președintelui și co-președintelui
Direcții principale de acțiune
• Creșterea gradului de conștientizare cu privire la reducerea riscului de
dezastre ca aspect integral
de dezvoltare durabilă și de adaptare la schimbările climatice, recunoscând
că este „afacerea tuturor”!
• Angajarea sporită a politicilor și a factorilor de decizie în implementarea

SFA
• Stimularea angajării actorilor naționali și regionali în promovarea acestor

activități comune pentru reducerea riscului de dezastre
Direcții principale de acțiune
• Îmbunătățirea coordonării actorilor naționali și regionali relevanți în

reducerea riscului de dezastru
• Înțelegerea avansată a mecanismelor de raportare a SFA
• Au fost identificate oportunități specifice de realizare încrucișată între

țări și subregiuni a schimbului de cunoștințe și informații, precum și
în cooperarea interguvernamentală și intersectorială
Împreună cu rezultatele și domeniile evidențiate, Forumul
European va servi drept plusvaloare pentru:
• Facilitarea identificării nevoilor comune și a programelor de acțiune

• Schimbul de informații, schimbul de cunoștințe și idei și facilități de
cooperare
• Stimularea schimburilor între punctele focale și naționale ale SFA și
facilitarea activităților comune și înfrățirea între platformele
naționale europene
și cu alte regiuni
• Învățarea din experiențele anterioare și schimbul de bune practici
• Furnizarea de sugestii practice pentru inițiativele regionale și sub-
regionale în sprijinul eforturilor naționale și comunitare de reducere
a riscurilor de dezastre
• Țările pot căuta îndrumări de la alții care au obținut deja rezultatele

dorite – Benchmarking
• Stimularea utilizării tehnologiilor inovatoare în reducerea riscului de

dezastre în cadrul membrilor
• Revizuirea elaborării rapoartelor regionale privind implementarea
SFA și susținerea rapoartelor naționale privind SFA prin intermediul
UNISDR, ca
instrument de monitorizare
• Promovarea dezvoltării unor evenimente-cheie care pot promova

dezastrele și reducerea riscului
• Servirea, ca loc de întâlnire, pentru pregătirea sesiunilor de Platformă

Globală.
Mulţumesc pentru atenţie !
Mecanismul European de Protecţie Civilă
European Civil Protection Mechanism - EUCPM

EUCPM
 INTRODUCERE
 DESCRIERE SCURTĂ
 LEGISLAȚIE RELEVANTĂ
 COMPONENTELE MECANISMULUI
 CUM FUNCȚIONEAZĂ ÎN CAZ DE
DEZASTRU
 CONCLUZII
Introducere
Mecanismul European de Protecție Civilă
Introducere
 DG ECHO – The Directorate-General for European Civil Protection

and Humanitarian Aid Operations / Direcția-Generală pentru
Protecția Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar
 CP – European Civil Protection / Protecția Civilă Europeană
 HA – European Humanitarian Aid / Ajutorul Umanitar European
 Similitudini și diferențe
DG ECHO
• Sediul la Bruxelles
• Rețea globală de birouri locale
• Asigură acordarea rapidă și eficientă a asistenței umanitare
furnizate de UE prin:
• 2 Instrumente:
• Ajutor Umanitar (HA)
• Protecție Civilă (CP)
• 2010 – HA și CP au fost aduse sub aceeași coordonare – S-a realizat un
Mecanism European mai robust pentru intervenția la dezastre în UE și în
afara UE
DG ECHO
Christos Stylianides
Comisar European
Ajutor Umanitar &
Managementul Crizelor
Structura
Director general adjunct
Director general
Michael Köhler
Monique Pariat
https://ec.europa.eu/echo/who/about-echo/organisational-chart_en
DG ECHO
• Misiunea DG ECHO
• „...de a acorda asistență persoanelor afectate de crize umanitare și
dezastre la nivel mondial”
• 2016 DG ECHO a acordat 1,8 miliarde € - ajutor în caz de urgență

• A finanțat proiecte în peste 90 țări și a ajutat cca 120 milioane de persoane
• DG ECHO este unul dintre cei mai mari furnizori de ajutor umanitar la nivel
mondial
https://ec.europa.eu/echo/who-we-are/about-echo/director-general_en
EUCP
• Asistența de Protecție Civilă – acordată Statelor membre UE sau din lumea

întreagă pe bază de voluntariat, imediat după producerea unui dezastru
natural sau antropic
• În spiritul solidarității, CP are ca scop acordarea de sprijin țărilor afectate de

dezastre, care nu pot face față efectelor acestora cu forțele proprii,
solicitând asistență internațională
• Asistența poate fi acordată sub diverse forme:

• Resurse materiale – medicamente, pături sau kit-uri de igienă
• Echipe de răspuns (ex. USAR) dotate cu echipamente specifice
• Experți – evaluarea necesităților
EUCP
• EUCP este furnizată de Mecanismul European de Protecție Civilă (EUCPM –

European Civil Protection Mechanism)
• EUCP combină resursele și expertiza Statelor Participante la EUCPM
• Bugetul anual pentru CP – 47,6 milioane € în 2016
https://www.youtube.com/watch?time_continue=38&v=WyeHkZU2Ma0&feature=emb_logo
EU HA
Ajutor Umanitar
• Bazat pe principiile umanitare internaționale:

• Neutralitate
• Umanitate
• Independență
• Imparțialitate
• UE acordă asistență umanitară bazată pe necesități în baza

Consensului European privind Ajutorul Umanitar
EU HA
Ajutor Umanitar
• UE – Statele membre și instituțiile UE – donatori de ajutor umanitar la nivel

mondial
• Comisia Europeană – a furnizat ajutor umanitar începând cu anul 1992 în

peste 110 țări la nivel mondial
• Bugetul anual al Comisiei pentru ajutor umanitar – 1,46 miliarde €

• Comisia acordă asistență umanitară anual - 120 milioane de persoane (în
medie)
https://ec.europa.eu/echo/who/humanitarian-aid-and-civil-protection/european-consensus_en
EU HA
Ajutor Umanitar
• Asistența umanitară a UE este furnizată prin intermediul a peste 200 de

organizații partenere:
• agenții ONU
• Organizații internaționale
• ONG-uri internaționale / naționale
• Acoperă domenii diverse:

• Hrană și nutriție
• Adăpostire
• Asistență medicală
• Apă și salubritate
• Educație privind situațiile de urgență / de criză / dezastrele
EU HA
Ajutor Umanitar
• În general, sunt finanțate operațiunile de ajutor umanitar pentru țările din

afara UE
• În situații de urgență excepționale, Comisia Europeană poate finanța

operațiuni de sprijin în caz de urgență în țările membre UE
https://ec.europa.eu/echo/what/humanitarian-aid_en
ECHO Field Network
Rețeaua din teren
• Compusă din diverse tipuri de birouri la nivel:
• Regional – mai multe țări
• Național
• Sub-național
• Birourile naționale – localizate în zone unde se furnizează ajutor umanitar
• Când sunt țări afectate pe suprafață mare sau când sunt necesare ajutoare
în anumite zone specifice – se înființează Birouri sub-naționale
• Birourile Regionale (RO) furnizează sprijin tehnic și administrativ altor
birouri din regiunea lor și sediilor DG ECHO
• RO coordonează operațiunile finanțate la nivel regional și sprijină
implementarea acțiunilor experților în ajutor umanitar acolo unde apar noi
urgențe
Rețeaua Internațională
de experți
• Există și Birouri temporare de dimensiuni mici – Antene – coordonate la

nivel național
• Personalul din Antene monitorizează operațiunile și asigură sprijin logistic și
administrativ
• Rețeaua internațională de experți în ajutor umanitar furnizează informații și
analize de necesități la zi în regiunile afectate și contribuie la dezvoltarea
strategiilor de intervenție umanitară
• Experții furnizează sprijin tehnic și monitorizează implementarea proiectelor
finanțate de UE
• Birourile locale asigură un contact vital și coordonare cu organizațiile
umanitare din teren
https://ec.europa.eu/echo/who/about-echo/field-network_en
Similitudini și diferențe
• Între CP și HA
CP vs. HA
https://echo6.e-learning.cc/content/bitmedia/en/echo/echo_ucpm16enfresar_01/echo_
ucpm16en_01/projects/echo16_ucpm_cpha/de/inhalt/content/documents/differences_
cpha.pdf
Sumar
• Rolul DG ECHO
• Modalitatea de acționare a CP și HA
• Similitudini și diferențe între CP și HA
Descriere UCPM
Descriere
 Ce este UCPM ?
 Istorie și dezvoltare
 Prezentare generală State Membre (MS) și State Participante (PS)

Ce este EUCPM ?
• UCPM – asigură mobilizarea asistenței de urgență în caz dezastrelor majore
în interiorul UE și în afară
• Responsabilitatea inițială de a înlătura efectele dezastrului, imediat după
apariția lui, revine LEMA (Local Emergency Management Agency) din țara
afectată de dezastru
• Numai atunci când răspunsul național este depășit de situație, țara afectată
poate beneficia de asistență de protecție civilă (CP) din partea UE –
coordonat de Comisia Europeană
• Prin punerea în comun și partajarea capabilităților de CP ale statelor
participante, UCPM asigură coordonarea și protecția mai eficientă a
cetățenilor, a mediului, valorilor materiale și culturale și a Proprietății
• Orice țară din lume poate solicita asistența EUCPM
https://www.youtube.com/watch?v=nJgYeoq-OYM&feature=emb_logo
Istorie și dezvoltare
• Creat în 2001 (Decizia Consiliului 2001/792/CE, Euratom din 23.10.2001)

• Operațional din 2002 ca parte a DGE (Directorate General of Environment) /
Directoratul General de Mediu
• Cooperare între autoritățile de protecție civilă europene – furnizare de
asistență de protecție civilă în UE și în afara UE
• ECHO (European Union Humanitarian Aid Office / Biroul de Ajutor Umanitar
al Uniunii Europene) – s-a înființat în 1992 – responsabil pentru finanțarea
proiectelor de ajutor umanitar la nivel mondial, împreună cu 200 de
parteneri pentru implementare – Crucea Roșie, ONU, ONG-uri diverse
Istorie și dezvoltare
• 2010 – ajutorul umanitar și protecția civilă se unesc sub

coordonarea ECHO – Direcția-Generală de Ajutor
Umanitar și Protecție Civilă (păstrând abrevierea ECHO)
• Numele a fost schimbat din nou în 2016 – DG ECHO –

Direcția-Generală pentru Protecția Civilă Europeană și
Operațiuni de Ajutor Umanitar
Schimbări importante
2013
• 2013 – se modifică legislația cu privire la EUCPM:
• Monitoring and information Centre (MIC) / Centrul de

Monitorizare și Informare este înlocuit de ERCC –
Emergency Response and Coordination Centre / Centrul
de Coordonare a Răspunsului pentru Situații de Urgență
– oferă mai multe capacități și capabilități pentru a
acoperi necesitățile în creștere ale Mecanismului și ale
răspunsului la nivel internațional al UE (ONU)
Schimbări importante
2013
• Se implementează EERC – European Emergency

Response Capacity / Capacitatea Europeană de Răspuns
în Situații de Urgență
• sub forma unui ansamblu de capacități angajate în prealabil,
puse în comun pe bază voluntară de către statele membre,
experți special instruiți, un Sistem Comun de Comunicare și
Informare în Situații de Urgență (CECIS), gestionat de Comisie și
puncte de contact în statele membre
• EERC ar trebui să asigure un cadru pentru colectarea
informațiilor validate privind situația, pentru
transmiterea acestor informații către statele membre,
precum și pentru difuzarea lecțiilor învățate în urma
intervențiilor
Răspuns la dezastre
• EUCPM a fost activat de mai mult de 300 de ori de la
implementare:
• Cutremur în Haiti – 2010
• Triplu-dezastru în Fukushima, Japonia – 2011
• Taifunul Haiyan în Filipine – 2013
• Inundații în Serbia, Bosnia și Herțegovina – 2014
• Epidemie de Ebola în Africa de Vest – 2014
• Conflictul din Ucraina – 2014
• Cutremur în Nepal – 2015
• Ciclonul tropical Mathew în Haiti – 2016
• Cutremur în Ecuador – 2016
• Epidemie de febră galbenă în Congo – 2016
• Incendii de pădure în Chile și Portugalia – 2017 și Suedia - 2018
• Criza refugiaților din Europa – 2015 - nowadays ...... etc.
Instrumente de răspuns
• UCPM furnizează experți și module
• În primii ani de la înființare, UCPM a răspuns la dezastre

cu echipe de experți în teren pentru misiuni de evaluare
și coordonare pentru a sprijini țările afectate
• Ulterior, experții au fost activați și pentru misiuni de

prevenire și pregătire pentru consiliere și sprijin în acțiuni
de prevenire și pregătire
Instrumente de răspuns
• Modulele de răspuns au fost mult îmbunătățite de la

apariția lor
• Au fost implementate Standarde
• A fost stabilit un Program de formare și antrenament
• În prezent, Modulele trebuie să treacă printr-un proces

de certificare pentru a putea fi incluse în EERC
(Capacitatea de răspuns)
State Participante (PS)
• EUCPM include:
• 28 de State Membre (MS) ale UE
• Islanda
• Muntenegru
• Norvegia
• Serbia
• Turcia
• Macedonia de Nord
• Un total de 34 de State Participante – contribuie cu

expertiză și capabilități
• participare la formare și exerciții), trimitere de experți, module
și asistență în teren
Sumar
• De când a fost creat în 2001, EUCPM a parcurs mai multe etape
• Ajutorul umanitar și Protecția civilă s-au unit sub aceeași „umbrelă”

– DG ECHO
• îmbunătățindu-se Standardele
• extinzându-se capacitățile de răspuns și
• implementându-se noi instrumente de răspuns
• UCPM poate fi văzut ca un organism viu – care se modifică

permanent pentru a îndeplini cerințele, în creștere, a celor afectați
de situații de urgență, dezastre și crize
Legislație relevantă
Legislație relevantă
 Decizia 1313/2013/EU a Parlamentului European

și Consiliului din 17.12.2013 privind Mecanismul
Uniunii Europene de Protecție Civilă
 Implementarea Deciziei de către Comisia

Europeană (2014/762/EU) din 16.10.2014
 Regulamentul Consiliului (EU) 2016/369 din

15.03.2016
Decizia 1313/2013
• Legislația EUCPM revizuită (2013) intră în vigoare de la 01.01.2014
și abrogă:
• Decizia 2007/162/EC și
• Decizia 2007/779/EC
• Integrează toate aspectele necesare pentru o politică de

management al dezastrelor cât mai cuprinzătoare:
• Prevenirea dezastrelor
• Pregătire pentru dezastre
• Răspuns
Importanța cheie a prevenirii și pregătirii
• Decizia 1313 clarifică faptul că Prevenirea și Pregătirea au o

importanță cheie în managementul dezastrelor
• Ca și consecință și pentru a promova o Cultură a Prevenirii

Riscurilor, noua Legislație solicită Statelor Participante să distribuie
reciproc un sumar al evaluărilor riscurilor din Statele lor și de a
perfecționa Planificarea managementului riscurilor în Statele lor
Importanța cheie a prevenirii și pregătirii
• Pentru a fi mai bine pregătiți pentru dezastre,

acum sunt implementate:
• Mai multe cursuri de formare sunt disponibile – pentru
personalul de protecție civilă care operează în afara
granițelor țărilor lor
• Mai multe exerciții – pentru simularea operațiunilor de
răspuns de protecție civilă
• Mai multe schimburi de experți
• Cooperare mai bună între țările vecine
Decizia 1313/2013 – Conținut
• I - OBIECTIV GENERAL, OBIECTIVE SPECIFICE, OBIECT, DOMENIU DE

APLICARE ȘI DEFINIȚII
• II - PREVENIRE
• III - PREGĂTIRE
• IV - RĂSPUNS
• V - DISPOZIȚII FINANCIARE
• VI - DISPOZIȚII GENERALE
• VII - DISPOZIȚII FINALE
• 2 ANEXE
Decizia de Implementare a Comisiei
(2014/762/EU)
• Decizia de Implementare a Comisiei (2014/762/EU) din

16.10.2014 – stabilește regulile de implementare a Deciziei
1313/2013/EU a Parlamentului European și Consiliului UE
referitoare la EUCPM
• Abrogă Decizia Comisiei 2004/277/EC, Euratom și 2007/606/EC,

Euratom
Decizia de Implementare a Comisiei
(2014/762/EU)– Conținut
• I - DISPOZIȚII GENERALE
• II - CENTRUL DE COORDONARE A RĂSPUNSULUI LA SITUAȚII DE URGENȚĂ (ERCC)
• III - SISTEMUL COMUN DE COMUNICARE ȘI INFORMARE ÎN CAZ DE URGENȚĂ (CECIS)
• IV - MODULELE, ECHIPELE DE ASISTENȚĂ TEHNICĂ ȘI DE SPRIJIN, CAPACITĂȚILE DE RĂSPUNS DE
ALTĂ NATURĂ ȘI EXPERȚII
• V - DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII EUROPENE DE RĂSPUNS ÎN SITUAȚII DE URGENȚĂ (EERC) SUB
FORMA UNUI ANSAMBLU DE CAPACITĂȚI PUSE ÎN COMUN PE BAZĂ VOLUNTARĂ
• VI - ACOPERIREA LACUNELOR ÎN MATERIE DE CAPACITATE DE RĂSPUNS
• VII – ABORDAREA DEFICIENȚELOR TEMPORARE ÎN CAZUL DEZASTRELOR EXTRAORDINARE
• VIII – PROGRAMUL DE FORMARE
• IX – CADRUL EXERCIȚIILOR
• X – PROGRAMUL DEDICAT LECȚIILOR ÎNVĂȚATE
• XI – PROCEDURILE OPERAȚIONALE PENTRU RĂSPUNSUL LA DEZASTRE
• XII – PROCESUL DE TRIMITERE PE TEREN A ECHIPELOR DE EXPERȚI
• XIII – SPRIJINUL PENTRU TRANSPORT
• XIV - DISPOZIȚII FINALE
• 9 ANEXE
Acordarea de asistență de urgență în interiorul UE
• Migrația refugiaților a afectat UE în 2015/2016 – a condus la

apelarea Comisiei UE de către Consiliul European, în Februarie
2016 pentru punerea în aplicare a unei capacități de a acorda
asistență umanitară și în interiorul spațiului UE – pentru a ajuta
țările europene de a face față numărului mare de refugiați și
migranți
• Până în Martie 2016 nu a existat nici un instrument la nivelul UE de a

acorda ajutor umanitar țărilor membre
Acordarea de asistență de urgență în interiorul UE
• Cerințe acoperite:
• Hrană
• Asistență medicală
• Adăpostire
• Apă, salubritate și igienă (WASH)
• Protecție
• Educație
• Acest tip de sprijin vine în plus față de instrumentele cum ar fi EUCPM și

este destinat numai situațiilor de urgență sau de criză excepționale cu
consecințe umanitare severe la nivelul UE
• În alte situații asistența umanitară în UE se decide de comun acord de către
Statele membre și Consiliu
Sumar
• Cele două decizii (1313/2013 și 762/2014) reprezintă baza

modernului EUCPM, componentelor și structura acestuia
• Comparând cu deciziile abrogate dezvoltarea EUCPM devine clară
• Regulamentul Consiliului (UE) 2016/369 acoperă lacunele existente

anterior cu privire la situațiile de urgență și deschide posibilitatea
de a se acorda asistență umanitară inclusiv în interiorul UE
Componentele
Mecanismului
Componentele Mecanismului
 ERCC – Emergency Response and Coordination

Centre (ERCC) / Centrul de Coordonare a
Răspunsului în caz de Urgență
 Module, echipe, experți și TAST
 EERC – European Emergency Response Capacity /

Capacitatea Europeană de Răspuns în caz de Urgență
 Prevenire și Pregătire
 Alte instrumente ale Mecanismului

ERCC
• Emergency Response and Coordination Centre / Centrul de

Coordonare a Răspunsului pentru Situații de Urgență
• Este „inima operațională” și Platforma de coordonare a
operațiunilor de ajutor umanitar și protecție civilă
• Capacitate de monitorizare și răspuns 24/7
• Colectează informații în timp real și informații de pre-
alertare despre dezastre
• Monitorizează pericolele
ERCC
• Realizează Planurile de activare a resurselor – experți,

echipe și echipamente din cadrul EERC
• Lucrează cu Statele participante pentru realizarea hărților
de resurse disponibile
• Coordonează acțiunile de răspuns ale UE în caz de dezastru
• Este legat direct de autoritățile care asigură ajutor
umanitar și de protecție civilă din Statele participante,
asigurând un răspuns European coerent
https://ec.europa.eu/echo/what/civil-protection/emergency-response-coordination-centre-ercc_en
Sistemul comun de comunicare și informare în
caz de urgență (CECIS)
The Common Emergency Communication and
Information System
• Este un sistem de alertare și notificare bazat pe Internet
• Face posibil schimbul, în timp real, al informațiilor între

ERCC și Statele Participante ale EUCPM
• Este unul dintre instrumentele cele mai importante de

coordonare internă în cadrul Mecanismului
EUCPT – European Union Civil Protection Team /
Echipa de Protecție Civilă a Uniunii Europene
• Atunci când o țară este afectată de un dezastru, ERCC

activează și trimite în teren EUCPT pentru coordonare și
evaluare la fața locului
• Aceste echipe sunt formate din diverse tipuri de experți

nominalizați de Statele Participante la EUCPM
• Componența echipelor este adaptată fiecărei situații în

parte și este bazată pe cunoștințele și expertiza experților
pentru specificul misiunii
EUCPT – European Union Civil Protection Team /
Echipa de Protecție Civilă a Uniunii Europene
• Rolul EUCPT – realizarea legăturii între asistența de

protecție civilă a Statelor Participante (de ex. modulele
activate, asistența în teren), ERCC și țara care primește
asistență (LEMA)
• De fapt, EUCPT reprezintă, în teren:

• „Ochii
• Urechile și
• Mâinile”
• pentru ERCC
Experții Mecanismului
• În caz de dezastru sunt activați și trimiși în teren diverse

tipuri de experți prin intermediul Mecanismului
• Acești experți au competențe și cunoștințe de nivel înalt în

managementul dezastrelor, bazate pe profesia și formarea
lor la nivel național și completate prin formare specială în
EUCPM pentru a lucra ca și membru al EUCPT
• În caz de dezastru sunt activați și trimiși în teren

diverse tipuri de experți:
• Șefi de echipe
• Experți în evaluare
• Experți tehnici
• Experți în coordonare
• Experți în logistică
• Ofițeri de legătură
• Șeful de echipă
• Este responsabil de conducerea echipei pe timpul

intervenției
• Menține legătura cu:
• autoritățile țării afectate
• ERCC – incluzând ofițerul de legătură al ERCC
• alte organizații internaționale
• Delegația UE, personalul ECHO, reprezentanții ONU – când
misiunea se desfășoară în afara granițelor Statelor Participante
• Experți în Evaluare
• Furnizează o evaluare a necesităților și a situației

• Recomandă acțiunile adecvate care ar trebui întreprinse
• Pentru a deveni Expert în Evaluare trebuie parcurs
Cursul EUCPM:
• AMC – Assessment Mission Course / Cursul pentru misiuni de
evaluare
• Experți Tehnici
• Trebuie să fie capabil să furnizeze recomandări specifice pe subiecte

strict tehnice și asupra riscurilor identificate și trebuie să fie
disponibil pentru astfel de misiuni
• Pentru a deveni Expert Tehnic trebuie parcurs Cursul EUCPM:

• TEC – Technical Experts Course / Cursul pentru Experți Tehnici
• Experți în Coordonare
• Acționează ca mijloc de legătură între autoritățile locale, ERCC și

asistența care sosește în teren din partea Statelor Participante
(module sau ajutoare umanitare)
• Se ocupă, de exemplu, cu logistica misiunilor și managementul informațional
• Este Adjunctul Leader-ului EUCPT
• Pentru a deveni Expert în Coordonare trebuie parcurs Cursul EUCPM:

• OPM – Operational Management Course / Cursul pentru Management Operațional
• Experți în Logistică
• Sunt responsabili pentru asigurarea asistenței logistice pentru Echipa

EUCPT :
• transport local
• hrană și cazare
• sisteme eficiente de comunicare
• funcționarea diferitelor instrumente ale EUCPT
• backup pentru birou și administrare (Secretariat)
• Reprezintă persoana de contact a echipei pentru Punctul de primire/recepție a

asistenței internaționale, tuturor problemelor logistice legate de dezastru și de
intervenție
• Ofițerul de Legătură
• Asigură asistență pentru Șeful Echipei pentru:
• Identificarea persoanelor cheie de contact
• Stabilirea și menținerea relațiilor cu Echipele de Protecție Civilă ale

Statelor Participante și cu alte persoane relevante
Modulele Mecanismului
• „MODUL”
• o formă de organizare a capabilităților statelor membre

autosuficientă și autonomă, predefinită, bazată pe sarcini și
necesități,
• sau o echipă operațională mobilă a statelor membre, care

reprezintă o combinație de mijloace umane și materiale care poate
fi descrisă sub aspectul capacității sale de intervenție sau prin
sarcina (sarcinile) pe care este capabilă să o (le) îndeplinească;
• Modulele ar trebui să poată funcționa în mod autosuficient pentru o
anumită perioadă de timp, să poată fi utilizate rapid și să fie interoperabile
• Modulele, precum și echipele de asistență tehnică și de sprijin (TAST) pot fi

alcătuite din resurse puse la dispoziție de către unul sau mai multe state
membre
• În cazul în care un modul sau o echipă de asistență tehnică și de sprijin

(TAST) are mai mult de o componentă, trimiterea pe teren a respectivului
modul sau a respectivei echipe de asistență tehnică și de sprijin în cadrul
unei intervenții poate fi limitată la componentele necesare pentru
intervenția respectivă
Fiecare modul trebuie să dispună de următoarele elemente de asigurare
a autosuficienței (Anexa II a Deciziei 2014/762/UE):
• adăpost corespunzător pentru condițiile meteorologice predominante
• generator de energie electrică și sistem de iluminare care să asigure consumul
bazei de operațiuni și al echipamentelor necesare pentru îndeplinirea misiunii
• instalații igienico-sanitare destinate personalului modulului
• rezerve de apă și de alimente pentru personalul modulului
• personal medical sau paramedical, instalații și materiale de uz medical pentru
personalul modulului
• depozit pentru echipamente și întreținerea echipamentelor modulului
• echipamente pentru comunicarea cu partenerii relevanți, în special cu cei
responsabili de coordonarea pe teren
• mijloace de transport local
• logistică, echipamente și personal pentru instalarea unei baze de operațiuni și
pentru începerii misiunii, fără întârziere, de îndată ce se sosește la fața locului.
HCP – Pompare de Mare Capacitate
MUSAR – Medium Urban Search and Rescue -

USAR
WP – Epurarea Apei
FFFP – Stingerea Aeriană a Incendiilor de

Păduri cu Avioane
AMP – Post Medical Avansat
ETC – Tabără temporară pentru Situații de

Urgență
HUSAR – Heavy USAR
CBRNDET – Detecție și prelevare de probe

CBRN
GFFF – Stingere Incendii de Pădure de la sol
GFFF-V - Stingere Incendii de Pădure de la sol

cu vehicule
CBRNUSAR – USAR și CBRN complex
AMP-S – Post Medical Avansat cu Secție de

Chirurgie
FC – Stopare inundații
FRB – Salvare de la Inundații cu Bărci
MEVAC – Evacuare Medicală Aeriană a

Victimelor Dezastrelor
FHOS – Spital de campanie
FFFH - Stingerea Aeriană a Incendiilor de

Păduri cu Elicoptere
TAST – Echipă de Asistență Tehnică și de

Sprijin
TAST
Anexa II Decizia 2014/762/UE
• Principala misiune a TAST este de a însoți experții sau echipele EUCP și de a le

facilita acțiunile acestora prin sprijin în diverse zone de intervenție, în funcție
de circumstanțe și necesitățile misiunii
• Astfel au fost create diferite tipuri de TAST pentru a acoperi diverse necesități
ale misiunilor:
• I. Sprijin ICT/Admin (de ex. mijloace de telecomunicații șiadministrație)
• II. TAST subzistență și sprijin logistic (de ex. cazare, hrănire, apă, transport)
• III. TAST adițional/componente orizontale (de ex. medical, sprijin pentru securitate
personal)
• Tipurile de TAST sunt subdivizate în câteva unități de diferite mărimi, care pot
fi trimise în misiuni independent sau combinate între ele
• Sprijinul TAST dă posibilitatea experților de protecție civilă să se concentreze
asupra sarcinilor specifice misiunilor propriu-zise
Asistența materială
• Poate fi furnizată de Statele Participante prin intermediul UCPM

către statele afectate de dezastre sau crize, la cerere
• Materiale care pot fi furnizate:

• Paturi de campanie
• Corturi
• Apă îmbuteliată
• Bucătării de campanie
• Articole medicale
• Alte materiale cerute de statul afectat
Prevenire și Pregătire
• Legislația EUCP adoptată în Decembrie 2013 asigură o îmbunătățire
semnificativă a prevenirii și pregătirii
• Prevenirea și Pregătirea sunt, pe lângă Răspuns, sunt elemente
cruciale ale EUCP și reprezintă cei trei Piloni ai Mecanismului
• Întotdeauna este mai bine să evităm apariția dezastrelor – dacă este
posibil – decât să înlăturăm consecințele lor
• La apariția unei situații de urgență sau a unui dezastru, țările
afectate și echipele de protecție civilă trebuie să fie pregătite să
reducă nivelul consecințelor asupra populației, mediului și
Proprietății
• În acest sens, Comisia Europeană sprijină și completează eforturile
Statelor Participante în EUCPM prin îmbunătățirea accesului la date
despre dezastre și încurajează Statele să realizeze evaluări de risc și
hărți de risc – pentru o mai bună planificare a managementului
riscurilor și implementarea de măsuri eficiente de prevenire
Prevenirea riscurilor de dezastre
• A fost inclusă în politicile cheie ale UE, pe lângă:

• Sănătate
• Evaluarea impactului asupra mediului
• Adaptarea la schimbările climatice
• Eco-sisteme
• Agricultură
• Transport și energie
• Cercetare
• Inovare
• Include și rețele și proiecte transfrontaliere în interiorul UE dar și cu

țările vecine spațiului european – dezastrele NU se opresc la granițe
EERC – European Emergency Response Capacity
Capacitatea Europeană de Răspuns în caz de
Urgență
• EERC sub forma unui instrument
pe bază de voluntariat – este o
inovație majoră în cadrul EUCPM
• Țările interesate pre-angajează

diferite tipuri de capacități de
răspuns pentru a participa în
misiunile de protecție civilă ale
UE
• La apariția dezastrului EERC va

facilita desfășurarea coordonată
în teren a bunurilor, în cooperare
cu Statele Participante
Criterii de Calitate
• Statele Participante și Comisia Europeană lucrează împreună la

realizarea criteriilor de calitate și a unui proces de certificare a
diferitelor echipe, care asigură ca toate echipele să atingă un nivel
foarte înalt de calitate și al standarde de interoperabilitate, astfel
încât să lucreze împreună eficient în teren
• Costurile necesare pentru actualizarea capacităților de răspuns

naționale și costurile de certificare, formare și pentru workshop-uri
pot fi finanțate de UE
• Costurile de transport ale echipelor certificate pentru acțiuni de

răspuns în caz de urgență sunt eligibile pentru cofinanțare UE până
la 85%
Corpul Medical European - EMC
• EMC a fost realizat ca parte a EERC, pe bază de
voluntariat, pentru mobilizarea experților și
echipelor medicale și de sănătate publică, pentru
pregătire sau răspuns în interiorul și în afara UE
• EMC este contribuția Europei la forțele de

intervenție de urgență medicale globale realizate de
Organizația Mondială a Sănătății (OMS / WHO)
• Pentru a face parte din EMC, echipele
trebuie să treacă printr-un proces de
certificare, pentru a putea îndeplini criteriile
de calitate și pentru a fi pregătite să lucreze
într-un cadru internațional coordonat
• EMC beneficiază de sprijin financiar de la UE
• În 2017 – 11 State Membre UE ofereau
echipe și echipament către EMC
Rolul EMC
https://www.youtube.com/watch?v=Q8aZQlR9iEQ&feature=emb_logo
Programe de pregătire EUCP
• Pentru a se asigura un nivel
înalt de pregătire pentru
personalul de protecție civilă
sunt disponibile diverse
programe:
• Programul de formare al EUCPM

• Programul de exerciții ale modulelor EUCP
• Programul de exerciții la scară-largă al EUCP
• Programul de schimburi de experți (EoE)
• Programul de lecții învățate
Programul de formare al EUCPM
• Un program de formare a fost implementat
personalul de protecție civilă și de management al
situațiilor de urgență pentru a îmbunătăți
prevenirea, pregătirea și răspunsul în caz de
dezastru, prin asigurarea compatibilității și
complementarității pentru echipele de intervenție
și alte structuri suport și, de asemenea, pentru
îmbunătățirea competențelor experților
• Din 2004 mai mult de 8 000 de locuri la cursuri de

formare au fost oferite Statelor Participante,
personalului UE, organizațiilor partenere și țarilor
terțe
• Baza pentru toate cursurile de formare este un

pachet de cursuri on-line care dă posibilitatea
experților să se pregătească înainte de participarea
la curs și să își împrospăteze cunoștințele
• Cursurile de formare ale EUCPM sunt organizate ca

o completare a sistemului de formare la nivel
național
• EUCPM oferă o gamă largă de cursuri:
• CMI - Curs Introductiv
• MBC – Curs de bază pentru Module
• TEC – Curs pentru experți tehnici
• TEC MI – Curs pentru experți tehnici pentru Incidente
Maritime
• OPM – Curs de management operațional
• SMC – Curs pentru personalul de management
• SEC – Curs de securitate
• AMC – Curs pentru misiunile de evaluare
• CND – Curs de negociere și luare a deciziilor
• HLC – Curs pentru coordonare de înalt nivel
• SME – Seminar pentru experții Mecanismului
Programul de exerciții ale EUCP
• Exercițiile sunt destinate pentru îmbunătățirea
eficienței misiunilor de protecție civilă
• Se îmbunătățesc și aptitudinile experților prin

diseminarea de bune practici
• Pe lângă Exercițiile la Scară Reală (FSX) organizate

la nivel național cu finanțarea UE, sunt organizate
și exerciții sub coordonarea directă a Comisiei
Europene:
• ModFX – Exerciții cu module în teren
• ModTTX – Exerciții cu module la sală (simulare pe calculator)
Programul de exerciții ale EUCP
• ModFX – creează oportunitatea de testare a capacităților specifice

de răspuns, precum și a autonomiei, interoperabilității, coordonării
și procedurilor ale echipelor de răspuns și echipamentelor
• ModTTX – se concentrează asupra antrenării aprofundate a
modulelor, TAST și personalului cheie al EUCPT
• Planificare la urgențe, procedurile de luare a deciziilor, furnizarea
informațiilor către public și mass-media sunt exemple de subiecte
testate pe timpul exercițiilor
• În plus, exercițiile ajută pe supervizori să identifice necesitățile de
formare pentru viitor pentru personalul operativ
• Workshop-urile de lecții învățate, organizate în paralel, pot servi ca
un forum pentru identificarea modalităților de îmbunătățire a
răspunsului
Programul de schimb de Experți (EoE)
• EoE – oferă oportunitatea experților interesați să participe la schimburi pe

termen scurt în serviciile de protecție civilă ale altor state
• EoE a fost proiectat ca supliment pentru cursurile de formare și exerciții
• Schimburile dau posibilitatea experților să capete experiență și cunoștințe noi
direct de la diverse sisteme sau organizații de protecție civilă dintr-un alt stat, să
se familiarizeze cu tehnicile operaționale din aceste state și să studieze diverse
problematici
• Schimburile pot varia ca durată – de la câteva zile până la 2 săptămâni și sunt
limitate la maxim 10 persoane
• Organizațiile pot beneficia de acest program, putând invita specialiști din
străinătate pentru a demonstra noi metode de lucru, pentru a face schimb de
bune practici și pentru a beneficia de cunoștințe noi
• EoE este finanțat de Comisia Europeană și coordonat de Agenția Federală
Germană pentru Sprijin Tehnic – THW
• 52 de țări contribuie la EoE
Serviciul de Management al Situațiilor de Urgență
COPERNICUS
• Copernicus EMS furnizează date
aproape în timp real, la nivel
global care pot fi utilizate la nivel
local sau regional
• Datele sunt furnizate de sateliți dedicați și diverse sisteme
de măsurare sau sunt luate direct din teren
• Informații pentru răspunsul în situații de urgență pentru
diverse tipuri de dezastre:
• Pericole meteorologice
• Pericole geofizice
• Dezastre intenționate sau accidentale
• Crize umanitare
• Etc.
Serviciul de Management al Situațiilor de Urgență
COPERNICUS
• Module componente :
• 1. Copernicus EMS – Mapping / Mapare
• 2. EFAS – Sistemul European de Avertizare la Inundații
• 3. EFFIS – Sistemul European de Informații despre Incendiile de
Păduri
• 4. EDO – Observatorul European pentru Secetă
• Sistemul este coordonat și gestionat de Comisia Europeană

• Este implementat în parteneriat cu:
• ESA – Agenția Spațială Europeană
• EUMETSAT – Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici
• ECMWF – Centrul European de Prognoze Meteo pe Interval Mediu
• Agenții europene
• Mercator Ocean
1. Copernicus EMS - Mapping
• Modulul furnizează tuturor celor
implicați în managementul
dezastrelor / crizelor:
• Informații geospațiale oportune și precise
achiziționate prin teledetecție spațială și
completate de informații din teren sau alte
surse de date deschise
• Informațiile obținute pot fi vizualizate pe hărți digitale sau fizice
• Informațiile pot fi combinate cu alte surse de date
• Informațiile sunt utile pentru procesul de luare a deciziilor de către
managerii situațiilor de urgență și sunt furnizate în toate fazele
ciclului de management al urgențelor
• Modulul poate fi accesat prin ERCC la cererea autorizată a Punctelor
Focale Naționale (NFPs), Statelor Participante și echipelor EUCP din
teren
2. EFAS – Sistemul European de Avertizare la Inundații
• Modulul este o inițiativă a Comisiei

Europene pentru a îmbunătăți pregătirea
pentru inundații pe fluvii și râuri în Europa
• Scopul EFAS este de a câștiga timp pentru aplicarea

măsurilor de pregătire înaintea manifestării inundațiilor
majore, mai ales pentru apele curgătoare transfrontaliere,
atât în spațiul UE cât și în afară, doar în Europa
• Furnizează informații și Serviciilor Naționale de Hidrologie,
menține ERCC informat tot timpul despre situația
inundațiilor sau despre posibilitatea apariției lor la nivel
european
• EFAS a fost creat de IES – Institutul pentru Mediu și
Sustenabilitate al Comisiei Europene
3. EFFIS – Sistemul European de Informații despre
Incendiile de Păduri
• Modulul monitorizează incendiile de păduri
aproape în timp real și arhivează informațiile
istorice referitoare la incendii în Europa,
Orientul Mijlociu și Africa de Nord
• EFFIS furnizează diferite aplicații:
• O situație generală a incendiilor de păduri în Europa
• Prognoze sezoniere sau lunare despre situația meteo favorabilă
incendiilor de păduri
• Istoricul incendiilor și știri despre incendii
• Sistemul a fost realizat IES – Institutul pentru Mediu și

Sustenabilitate din cadrul JRC – Centrului Integrat de
Cercetare al Comisiei Europene
https://effis.jrc.ec.europa.eu/applications/
4. EDO – Observatorul European pentru Secetă
• Modulul monitorizează zonele din Europa cu
secetă și furnizează informații relevante care
pot fi materializate în hărți de risc, utilizând
mai multe surse de date:
• Măsurători ale precipitațiilor
• Măsurători satelitare
• Conținut modelat de umiditate a solului
• Diferite instrumente (grafice sau layere comparate) permit

analizarea și vizualizarea informațiilor și identificarea zonelor
de secetă iminentă
https://edo.jrc.ec.europa.eu/edov2/php/index.php?id=1000
GDACS – Sistemul de Alertă și Coordonare pentru
Dezastre la nivel Global
• GDACS a fost creat ca un cadru de cooperare între ONU și

Comisia Europeană în 2004, pentru a acoperi lacunele în
colectarea și analizarea informațiilor în faza timpurie a
dezastrelor majore apărute brusc
• În ultima decadă, GDACS a facilitat schimbul de informații și
luarea deciziilor la nivel internațional
• Componente GDACS:
• GDACS alert – avertizare timpurie automată
• Virtual OSOCC – platforma pentru schimb de informații
METEOALARM
https://www.meteoalarm.eu/
• 34 de țări participante
• Realizat de EUMETNET – Rețeaua de Servicii Meteorologice
Europene
• Furnizează cele mai relevante informații necesare pentru
pregătirea împotriva situațiilor meteo extreme:
• Furtuni
• Ploi abundente
• Frig extrem valuri de căldură
• Etc.
ARISTOTLE
All Risk Integrated System TOwards Trans-
boundary hoListic Early-warning
• Este un parteneriat european pentru riscuri naturale între

15 institute de cercetare, mandatate la nivel național, care
furnizează consiliere științifică pentru autoritățile de
protecție civilă
• Serviciul asigură sprijin pentru ERCC din Februarie 2017
pentru raportarea evenimentelor legate de riscuri naturale
timp de 3 ore de la activare:
• Cutremure
• Tsunami
• Erupții vulcanice
• Inundații
• Vreme severă http://aristotle.ingv.it/tiki-index.php
Sumar
• Au fost prezentate diferitele componente și instrumente care

creează un Sistem menit să prevină, să pregătească și să răspundă
la dezastre în Europa și în lumea întreagă?
• ERCC
• Module
• Experți
• Echipe
• Formare
• Exerciții
• UCPM cu toate componentele sale este un Sistem care crește și se

dezvoltă permanent
Cum funcționează UCPM

în caz de dezastru
Cum funcționează UCPM în caz de dezastru
 Activarea Mecanismului
 Colaborarea diverșilor actori la locul intervenției
 Demobilizarea – Retragerea operațională

Ciclul unei misiuni
1 – Un dezastru afectează o țară și

este lansată o solicitare de
asistență internațională de către
țara afectată sau de o organizație
internațională (ONU către UE)
2 – ERCC colectează informațiile

necesare despre consecințele
5 – ERCC coordonează, împreună cu dezastrului și identifică, împreună
Statele Participante, transportul cu țara afectată, primele potențiale
mijloacelor de asistență către țara necesități. Informațiile colectate,
afectată. EUCPT sprijină autoritățile necesitățile țării afectate și cererea
responsabile din țara afectată de asistență sunt retrimise către
pentru coordonarea instrumentelor Statele Participante. Se ia și decizia
de răspuns mobilizate de mobilizare a EUCPT. Capacitățile
EERC pot fi activate în funcție de
necesități.
4 – Informațiile despre capacitățile 3 – Statele Participante raportează

disponibile sunt transferate de către către ERCC modulele, experții și
ERCC către țara afectată. Țara instrumentele de intervenție
afectată decide ce tip de asistență disponibile. Asistența poate fi
trebuie mobilizată furnizată pentru orice solicitare
Ciclul unei misiuni


necesități.

Ciclul unei misiuni


necesități.

Ciclul unei misiuni


necesități.

Ciclul unei misiuni


necesități.

Ciclul unei misiuni
1
5 2
4 3
• Dacă, pe parcursul răspunsului la
dezastru sunt identificate necesități
suplimentare, capacități și capabilități
suplimentare pot fi activate oricând
• În acest caz, acest ciclu se reia de

fiecare dată
Cererea de asistență, activarea Mecanismului
• Dezastrele și situațiile de urgență pot apărea în orice moment și
oriunde în lume
• Chiar și dacă o țară este pregătită să gestioneze consecințele,

dezastrele majore pot depăși capacitățile de răspuns ale țării
respective
• În această situație, țara afectată de dezastru poate trimite o „Cerere

de Asistență” către alte State, ONU și / sau UE
• Dacă UE va primi o astfel de cerere, DG ECHO – prin ERCC se va ocupa

de rezolvarea ei
• Primirea cererii este, normal, urmată de activarea oficială a EUCPM și

dau posibilitatea resurselor disponibile ale Mecanismului să intervină
Cererea de asistență, activarea Mecanismului
• ERCC trimite cererea, împreună cu informații mai detaliate și cu

necesitățile de urgență identificate, către Statele Participante ale
UCPM
• În paralel ERCC colectează mai multe informații cu privire la situație și

necesitățile din teren
• O colaborare strânsă și un schimb de informații cu ONU și cu alți

actori internaționali (Crucea Roșie / Semiluna Roșie) este necesară
pentru a realiza o evaluare cât mai bună și mai completă a situației
• Delegația UE din țara afectată și personalul ECHO din teren vor fi

implicate în acțiuni de planificare și pregătire
Coordonarea ERCC, asistența oferită și desfășurarea
resurselor în teren
• După activarea Mecanismului, Statele Participante sunt solicitate să
raporteze către ERCC ce tip de capacități și de sprijin sunt disponibile și
capabile să fie implicate
• Pachetul de informații colectate de la Statele Participante va fi trimis de
ERCC către țara afectată ca „Ofertă de Asistență”
• EERC se consideră că sunt disponibile, ceea ce face ca procesul de
coordonare între Statele Participante și ERCC să fie rapid
• Țara afectată este acum în poziția de a accepta sau refuza componente
sau întreaga ofertă de asistență, ceea ce face ca numai sprijinul
neapărat necesar va fi acordat țării afectate
• După acceptarea asistenței, modulele, echipele și sprijinul umanitar ale
UE pot fi trimise cât de curând posibil către țara afectată
• Un schimb permanent de informații va fi realizat între LEMA din țara
afectată, ERCC, EUCPT și Statele Participante
• Dacă sunt necesare resurse suplimentare acestea vor fi trimise la cerere
Cooperarea între ONU și UE
• Mecanismul lucrează în strânsă cooperare cu ONU

• ERCC și EUCPT asigură un răspuns European solid care poate întări, de
asemenea, răspunsul global și eforturile de coordonare ale ONU în
afara granițelor UE
• Colaborarea ONU-UE a crescut constant în ultimii ani, în special în
cadrul misiunilor în afara UE, unde EUCPT lucrează împreună cu ONU
și alte organizații internaționale
• Această colaborare evită duplicitatea și lacunele în răspuns și face
utilizarea resurselor disponibile cât mai eficientă
• Au fost implicate și echipe mixte ONU-UE în coordonarea răspunsului
resurselor internaționale
• În plus, EUCPT fac legătura cu alți actori internaționali în teren –
Crucea Roșie / Semiluna Roșie și alte ONG-uri internaționale, ceea ce
evită lacunele sau suprapunerile de resurse sau acțiuni
Dezangajarea Operațională (Demobilizarea)
• O analiză permanentă a situației în teren și a acțiunilor de răspuns
asigură o actualizare permanentă a necesităților și ajută la
identificarea resurselor care nu mai sunt necesare
• În acest caz va fi organizată Dezangajarea Operațională
(Demobilizarea) resurselor, prin coordonare împreună cu țara afectată,
țara care a trimis resursele și ERCC
• Este necesară asigurarea că nu se vor crea lacune în acțiunea de
răspuns prin retragerea acelor resurse (echipe sau module)
• Menținerea suplimentară a modulelor sau echipelor va consuma
resurse și va crea costuri suplimentare care ar putea fi evitate
• În orice caz, un transfer complet al misiunii către autoritățile locale ale
țării afectate va fi asigurat de EUCPT și/sau modulele care au intervenit
– această predare a misiunii se va realiza în strânsă coordonare cu
Delegația UE și birourile locale ECHO
• Dezangajarea Operațională a capacităților EUCP reprezintă și un
potențial transfer către proiecte de ajutor umanitar pe termen mediu
sau lung, în cazul în care nu sunt deja puse în practică în țara afectată
Raportarea finală și Lecții învățate
• Autoritățile competente ale statului solicitant de asistență și

ale statelor membre care au acordat asistență, precum și
experții trimiși au posibilitatea de a prezenta ERCC
concluziile în toate aspectele intervenției
• ERCC pregătește un Raport de Sinteză cu privire la asistența

furnizată și cu privire la toate lecțiile relevante identificate
• ERCC împreună cu statele membre monitorizează punerea

în aplicare a lecțiilor identificate în vederea îmbunătățirii
intervențiilor de asistență desfășurate în cadrul
Mecanismului UE și a perfecționării formării experților
Sumar
• UE furnizează asistență la cerere unei țări afectate de dezastru în

interiorul și în afara UE prin intermediul Mecanismului UE de
Protecție Civilă (EUCPM)
• Asistența este coordonată, în strânsă cooperare, de ERCC, Statele
Participante la Mecanism, țara solicitantă, ONU, Delegația UE,
personalul ECHO din birourile locale și alți actori relevanți
• Asistența prin intermediul UCPM este furnizat atâta timp cât este
necesar și poate transfera asistența, pe termen mediu sau lung
către organizațiile de asistență umanitară
• Lecțiile învățate asigură un proces de dezvoltare continuă a EUCPM
Concluzii
Comunicarea Comisiei către
Consiliu şi către Parlamentul
European
COM(2009) 84 final/2
Strategia UE de sprijinire a reducerii riscului de dezastre în ţările
în curs de dezvoltare
CUPRINS
1. Introducere
2. Justificare
3. Spre o strategie UE de sprijinire a reducerii riscului de
dezastre în ţările în curs de dezvoltare
4. Domenii prioritare de intervenţie
5. Punerea în aplicare a strategiei
1. Introducere
1. Introducere
• Dezastrele subminează dezvoltarea si pun în pericol atingerea

Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM)
• De mult timp, există indicii că reducerea riscului de dezastre (RRD)

are un raport costuri-beneficii ridicat
1. Introducere
• Strategia internaţională a ONU de Reducere a Dezastrelor (ISDR)
defineşte reducerea riscului de dezastre (RRD) ca fiind:
• „acţiunile întreprinse pentru reducerea riscului de dezastre şi a impactului

negativ al riscurilor naturale, prin eforturi sistematice de a analiza şi a gestiona
cauzele dezastrelor, inclusiv prin evitarea riscurilor, reducerea vulnerabilităţii
economice şi sociale în faţa riscurilor, precum şi printr-o mai bună pregătire
pentru evenimente nefavorabile.”
1. Introducere
• UE este cel mai mare donator de ajutor din lume, dar
nu avea un cadru strategic care să orienteze sprijinul
pe care îl acordă ţărilor în curs de dezvoltare pentru
reducerea riscului de dezastre
• Prezenta comunicare propune o strategie a UE de

sprijinire a reducerii riscului de dezastre în ţările în
curs de dezvoltare, atât prin intermediul cooperării
pentru dezvoltare, cât şi al ajutorului umanitar, pentru
a contribui la susţinerea Cadrului de Acţiune de la
Hyogo, din 2005 şi la atingerea Obiectivelor de
Dezvoltare ale Mileniului
1. Introducere
• Bazându-se pe articolul 180 din Tratatul de instituire a
Comunităţii Europene, această strategie reprezintă o
jumătate dintr-un pachet care acoperă aspecte legate
de reducerea riscului de dezastre atât în interiorul, cât
şi în afara UE, abordând, de asemenea, şi legăturile
adecvate dintre cele două dimensiuni.
• Aceasta completează şi sprijină iniţiativele existente la

nivelul UE privind schimbările climatice.
2. Justificare
2. Justificare
2.1. Numărul de dezastre este în creştere - ţările în curs de dezvoltare sunt

cele mai afectate
2. Justificare
• Pe parcursul ultimilor 30 de ani, atât frecvenţa, cât şi

intensitatea dezastrelor au crescut.
• Numărul total de dezastre raportate a crescut de la

73, în 1975 la aproximativ 440, în 2007.
• Numărul de dezastre naturale aproape s-a triplat, de

la 1 280, în perioada 1978-1987, la 3 435, în
perioada 1998-2007.
2. Justificare
• Dezastrele afectează cel mai puternic ţările în curs de dezvoltare, întrucât acestea
sunt cele mai vulnerabile şi au cele mai reduse capacităţi de apărare
• Exemplu:
• Cutremur - 6,6 grade Richter – Iran (Bam, Regiunea Kerman) – 2003 – 40 000 morţi şi 30
000 răniţi
• Cutremur – 6,5 grade Richter – centrul Californiei, cu patru zile mai devreme – 2 morţi şi
40 de răniţi
2. Justificare
• De asemenea, dezastrele deviază o parte importantă a resurselor naţionale

de la dezvoltare spre ajutor, redresare şi reconstrucţie,
privând persoanele
sărace de resursele
necesare pentru a lupta
împotriva sărăciei.
2. Justificare
• În plus, în ţările în curs de dezvoltare, dependenţa de sănătatea

animalelor şi plantelor (culturilor) este ridicată, astfel încât dezastrele
cauzate de riscuri biologice pot avea un impact negativ asupra
securităţii alimentare şi, implicit, pot determina noi dezastre.
2. Justificare
• În cazul riscurilor biologice, trebuie avut în vedere faptul că

apariţiile unor boli sau paraziţi, dacă nu sunt tratate în mod
adecvat, pot dobândi uşor un caracter endemic, afectând,
astfel, în mod substanţial situaţia „economică” a ţării sau a regiunii
şi, în consecinţă, perspectivele economice pe termen mediu şi lung.
2. Justificare
• Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (Intergovernmental
Panel on Climate Change - IPCC) a constatat că unele evenimente
meteorologice extreme şi-au modificat frecvenţa şi/sau intensitatea.
• Aceste modificări ar putea să contribuie deja la creşterea numărului şi a

intensităţii dezastrelor, făcând mai necesară şi mai urgentă adoptarea unei
strategii eficace de reducere a riscului de dezastre.
2. Justificare
2.2. Investiţia în reducerea riscului de dezastre este profitabilă

2. Justificare
• Dezastrele pot fi evitate.
• Există modalităţi de a reduce riscurile apariţiei acestora şi de a le limita

efectele, de exemplu prin abordarea cauzelor profunde ale vulnerabilităţii
persoanelor şi prin creşterea capacităţii lor de apărare.
• Reducerea riscului de dezastre implică pregătire, limitarea efectelor şi

prevenire.
2. Justificare
• Aceasta vizează creşterea gradului de rezistenţă la dezastre şi se

bazează pe cunostinţe privind modalităţile:
• de gestionare a riscului,
• de consolidare a capacităţilor şi
• de utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi a

instrumentelor de observare a Pământului.
2. Justificare
2.3. Eforturile internaţionale de reducere a riscului de dezastre

2. Justificare
• În ultimii ani, accentul s-a mutat dinspre o abordare care viza în
principal răspunsul în caz de dezastre, spre punerea în aplicare a unor
abordări globale în domeniul reducerii riscului de dezastre
• În 2015, 168 de guverne au adoptat Cadrul de Acţiune de la Sendai

pentru perioada 2015-2030 - Comisia UE sprijină punerea ei în
aplicare
2. Justificare
• Provocarea constă acum în concretizarea acestui cadru în

acţiuni eficiente la nivel mondial, regional, naţional şi local
• Numeroase ţări în curs de dezvoltare depun eforturi

considerabile pentru punerea sa în aplicare, dar întâmpină
dificultăţi din cauza lipsei de finanţare şi de capacităţi
2. Justificare
• Creşterea gradului de conştientizare la nivel internaţional este

demonstrată de iniţiative precum:
• Instrumentul global de reducere a dezastrelor şi de redresare - Global

Facility for Disaster Reduction and Recovery - GFDRR al Băncii
Mondiale.
2. Justificare
2.4. Motivele implicării UE în domeniul reducerii riscului de dezastre

2. Justificare
• Atât Consensul european privind dezvoltarea, din 2005, cât şi
Consensul european privind ajutorul umanitar, din 2007, angajează UE în
sprijinirea politicii şi acţiunilor de reducere a riscului de dezastre
• În concluziile sale din 2008, privind consolidarea capacităţii de răspuns

a UE în caz de dezastre, Consiliul a invitat Comisia să prezinte o propunere
de strategie a UE de reducere a riscului de dezastre în ţările în curs de
dezvoltare
2. Justificare
• Parlamentul European a militat, în mod repetat,

pentru o politică mai consistentă privind reducerea
riscului de dezastre, precum şi pentru mijloace
financiare sporite
• Majoritatea statelor membre UE şi Comisia sprijină în
mod regulat eforturile de reducere a riscului de
dezastre în toate regiunile din ţările în curs de
dezvoltare
• Actuala acţiune a UE nu este, totuşi, ghidată de o
strategie, bazându-se, în principal, pe:
• proiecte/programe ad-hoc şi
• fiind adesea necoordonată şi neadecvată.
2. Justificare
• Se pare că eficacitatea acţiunii UE este afectată de o
serie de factori:
• Lipsa unor cadre politice si strategice privind reducerea
riscului de dezastre
• Lipsa unei poziţii comune
• Progrese limitate în ceea ce priveşte integrarea reducerii
riscului de dezastre
• O relaţionare limitată între reducerea riscului de dezastre şi
schimbările climatice
3. Spre o strategie UE de sprijinire a
reducerii riscului de dezastre în ţările în curs
de dezvoltare
3. Spre o strategie UE de sprijinire a reducerii riscului de dezastre în ţările în curs de
dezvoltare
• Obiectivul general al strategiei, obiectivele strategice şi priorităţile de

punere în aplicare reflectă, în mod specific, contextul parteneriatului şi al
cooperării existente între UE şi ţările în curs de dezvoltare, inclusiv la
nivel regional.
3. Spre o strategie UE de sprijinire a reducerii riscului de dezastre în ţările în curs
de dezvoltare
3.1. Obiective
de dezvoltare
• Obiectivul general este de a:
• contribui la dezvoltarea durabilă şi la eradicarea sărăciei prin reducerea,

datorită unei strategii îmbunătăţite de reducere a riscului de dezastre, a
dificultăţilor pe care le determină dezastrele pentru ţările şi grupurile de
populaţie cele mai sărace şi mai vulnerabile.
de dezvoltare
• Obiective strategice:
• Sprijinirea ţărilor în curs de dezvoltare în integrarea
aspectelor legate de reducerea riscului de dezastre în
politicile lor de dezvoltare şi în realizarea unei planificări
eficiente;
• Sprijinirea ţărilor şi a societăţilor în curs de dezvoltare în
ceea ce priveşte reducerea mai eficace a riscului de dezastre
prin întreprinderea unor acţiuni specifice:
• de prevenire a dezastrelor,
• de limitare a efectelor lor şi
• de pregătire pentru acestea
de dezvoltare
• Integrarea mai eficace a aspectelor legate de reducerea riscului de dezastre în

politicile şi programele UE de dezvoltare şi ajutor umanitar, precum şi a
capacităţii de răspuns în situaţii de criză, acolo unde aceasta se referă la
răspunsul şi la redresarea în caz de dezastre.
de dezvoltare
3.2. Acoperire geografică, domeniu de aplicare şi abordare

de dezvoltare
• Strategia se referă la toate ţările în curs de dezvoltare şi la ţările şi
teritoriile de peste mări, dar o atenţie specială va fi acordată regiunilor
predispuse la dezastre, ţărilor şi localităţilor cele mai puţin dezvoltate şi
cu un grad ridicat de vulnerabilitate, precum şi grupurilor celor mai
vulnerabile
• De asemenea, va fi promovată colaborarea cu regiunile ultraperiferice

de dezvoltare
• Dezastrele vizate sunt cele cauzate de riscurile

naturale şi tehnologice.
• Cu toate acestea, diferitele riscuri pot
interacţiona, rezultând un efect în lanţ:
• de exemplu, degradarea mediului amplifică efectul
inundaţiilor, antrenând epidemii.
• De aceea, acolo unde este cazul, ar trebui
adoptată o abordare care să ţină seama de
posibilitatea coexistenţei mai multor riscuri, întrucât
aceasta poate duce la o mai mare rezistenţă şi în
faţa altor tipuri de dezastre.
de dezvoltare
• Cu toate că dezastrele pot exacerba tensiunile şi

instabilitatea existente, strategia nu se va referi
la dezastrele provocate de om, precum
conflictele sau războaiele
 Vor fi luate în considerare:
 atât dezastrele lente, cât şi cele rapide;
 atât dezastrele extinse, cât şi cele localizate,
dar frecvente, cum ar fi

 alunecările de teren, viiturile, incendiile,
furtunile, focarele de boli ale oamenilor,

animalelor şi plantelor,
 ţinând cont de faptul că acestea pot necesita

abordări diferite
4. Domenii prioritare de
intervenţie
4.1. Asigurarea faptului că reducerea riscului de dezastre reprezintă o

prioritate naţională şi locală, cu o bază instituţională solidă pentru
punerea în aplicare
Uniunea Europeană:
►va promova includerea reducerii problematicii
riscului de dezastre pe agenda reuniunilor politice la
nivel înalt şi va face ca aceasta să devină parte a
dialogului politic regulat cu ţările în curs de
dezvoltare;
►va sprijini integrarea problematicii reducerii riscului

de dezastre în politicile şi planurile de dezvoltare ale
ţărilor în curs de dezvoltare, inclusiv în politicile
sectoriale relevante, în strategiile de adaptare la
schimbările climatice şi în chestiunile transversale;
►va integra mai bine reducerea riscului de dezastre în
politicile, în strategiile, în programele şi proiectele de sprijin
susţinute de UE;
►va sprijini dezvoltarea şi punerea în aplicare a politicii
naţionale, a cadrelor juridice şi instituţionale pentru
reducerea riscului de dezastre, inclusiv a platformelor
naţionale şi regionale;
►va asigura o coordonare mai strânsă a sprijinului pentru
reducerea riscului de dezastre în ţările în curs de dezvoltare,
pentru a contribui la punerea în aplicare a prezentei
strategii;
►va sprijini ONU/ISDR ca organism de coordonare a punerii în
aplicare a cadrului de la Hyogo.
4.2. Identificarea, evaluarea şi monitorizarea riscului de dezastre şi

consolidarea sistemelor de alertă timpurie
Uniunea Europeană:
►va sprijini extinderea capacităţii de cercetare (ştiinţifică,
tehnologică şi socio-economică), precum şi a celei
statistice, în ţările în curs de dezvoltare;
►va sprijini instituirea unei evaluări naţionale a riscurilor,
bazată pe o abordare multirisc, precum şi schimbul de
informaţii şi de cunostinţe privind riscurile;
►va promova evaluarea comună a pagubelor şi a
nevoilor postdezastru în situaţii de catastrofe naturale
(Post Disaster Needs Assessment – PDNA) împreună cu
Banca Mondială şi cu ONU, sprijinind evaluarea condusă la
nivel naţional, pentru a creşte rezistenţa acestor ţări la
crize;
►va sprijini evaluarea participativă a riscurilor la

nivelul comunităţilor şi o va pune în relaţie cu
evaluarea de la nivel naţional şi regional;
►va sprijini schimbul de bune practici, de idei şi de
experienţă, atât între ţările în curs de dezvoltare, cât şi
între acestea şi ţările dezvoltate;
►va sprijini dezvoltarea şi consolidarea sistemelor de
alertă timpurie, inclusiv a celor care vizează populaţia,
precum şi consolidarea capacităţilor aferente.
4.3. Utilizarea cunoaşterii, inovării şi educaţiei pentru a dezvolta o cultură a

siguranţei şi a rezistenţei la toate nivelurile
Uniunea Europeană:
►va sprijini campaniile si programele de sensibilizare;
►va sprijini includerea reducerii riscului de dezastre în
educaţie şi formare;
►va contribui la facilitarea accesului la informaţiile
privind reducerea riscului de dezastre, în special
pentru persoanele aflate în zone de risc ridicat;
►va sprijini dezvoltarea sau transpunerea la o scară
mai largă a programelor de gestionare a riscurilor de
dezastre dezvoltate la nivelul comunităţilor, inclusiv
utilizarea mecanismelor de asigurare bazate pe
principiile pieţei.
4.4. Reducerea factorilor de risc subiacenţi

Uniunea Europeană:
►va sprijini integrarea reducerii riscului de dezastre în
aspectele care constituie un factor de risc subiacent pentru
producerea dezastrelor;
►va căuta modalităţile prin care să stabilească o legătură mai
explicită si mai armonioasă între reducerea riscului de
dezastre şi obiectivele de adaptare la schimbările climatice;
►va sprijini programele şi proiectele integrate referitoare la
reducerea riscului de dezastre şi la diferite aspecte
recunoscute ca fiind factori de risc asociaţi (de exemplu,
reducerea riscului de dezastre / adaptarea la schimbările
climatice / securitatea alimentară);
►va analiza modul în care pot fi mobilizate modalităţi inovatoare
de finanţare, atât în sprijinul reducerii riscului de dezastre,
cât şi al adaptării la schimbările climatice.
4.5. Consolidarea pregătirii pentru dezastre, pentru a garanta un răspuns

eficace la toate nivelurile
Uniunea Europeană:
►va sprijini programele de pregătire la nivelul
comunităţilor;
►va sprijini elaborarea de planuri de pregătire şi de
urgenţă bazate pe cele mai recente evaluări ale
riscurilor;
►va promova integrarea reducerii riscului de dezastre
în procesele de răspuns şi de redresare în caz de
dezastru;
►va promova mecanismele de partajare şi de transfer
al riscurilor.
5. Punerea în aplicare a
strategiei
5.1. Priorităţile de punere în aplicare

• Se propune punerea în aplicare a Strategiei să se
înceapă rapid în domeniile următoare, în care UE
deţine un avantaj comparativ:
• Dialogul politic în materie de reducere a riscului de
dezastre
• Planuri de acţiune regionale privind reducerea riscului
de dezastre
• Integrarea reducerii riscului de dezastre în politicile şi
planificarea UE şi ale ţărilor în curs de dezvoltare şi
sprijinirea de investiţii naţionale cheie în domeniul
reducerii riscului de dezastre
• UE va sprijini integrarea reducerii riscului de dezastre
în politicile şi planurile naţionale ale ţărilor în curs de
dezvoltare
5.2. Colaborarea, complementaritatea si coordonarea UE

• Comisia va institui un grup de coordonare al

UE privind reducerea riscului de dezastre,
care să includă Comisia şi statele membre
UE. Acest grup de coordonare:
• în 2009, va elabora un plan de punere în aplicare
pentru a clarifica acţiunile cheie,
responsabilităţile, principalele instrumente şi
ordinea de punere în aplicare a priorităţilor
stabilite. În 2011, va revizui acest plan, pentru a face
să avanseze punerea în aplicare a restului
strategiei;
• va promova înfiinţarea de reţele de reducere a riscului de dezastre în ţările şi
regiunile predispuse la catastrofe pentru a face schimb de informaţii şi
experienţă şi pentru a promova oportunităţile de colaborare şi de îmbunătăţire a
punerii în aplicare a strategiei;
• va înfiinţa un forum pentru consultări şi schimburi periodice de informaţii cu
societatea civilă, cu organizaţiile neguvernamentale şi cu reprezentanţii
naţionali şi regionali;
• va stabili un cadru adecvat de monitorizare a progreselor şi a finanţării,
precum şi de evaluare a implementării strategiei.
5.3. Instrumentele UE de finanţare

• UE va pune în aplicare Strategia, utilizând toată gama de instrumente
de finanţare de care dispune şi ţinând cont de obiectivul pe care şi l-a
fixat de a creşte Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare (AOD) la 0,56%
din PNB până în 2010.
• În ceea ce priveşte CE, principalele sale surse de finanţare includ
Fondul European de Dezvoltare (FED) şi instrumentele din bugetul
general al CE
• Diferitele fonduri alocate pentru reducerea riscului de dezastre figurează în
documentele de strategie naţionale şi regionale pentru toate ţările în curs
de dezvoltare, în programele derulate intra-ACP, de pregătire pentru secetă
şi programele DIPECHO în contextul ajutorului umanitar, precum şi în
programele tematice privind securitatea alimentară şi resursele de
mediu/naturale
• UE va mai căuta să identifice în ce măsură pot fi mobilizate modalităţi

inovatoare de finanţare, pe lângă asistenţa oficială pentru dezvoltare
existentă, atât în beneficiul reducerii riscului de dezastre, cât şi al
adaptării la schimbările climatice
• Mecanismul de finanţare a eforturilor de combatere a schimbărilor
climatice, în curs de elaborare de către Comisie, ar putea fi un astfel
de instrument
Platforma Naţională ISDR
CONTEXT GENERAL
1980 – 2004
75 % din populaţia lumii a fost

afectată cel puţin o dată de un dezastru
“Spre o cultură a prevenirii”,
Adunarea Generală a O.N.U. - Kofi Annan
"Strategii mai eficiente de prevenire ar economisi nu

numai mii de miliarde de dolari, ci ar salva şi zeci de mii
de vieţi. Fondurile cheltuite curent pe intervenţie şi ajutor
ar trebui mai degrabă dedicate intensificării dezvoltării
echitabile şi durabile, care ar reduce mai departe riscul de
război şi de dezastre. Construirea unei culturi a prevenirii
nu este uşoară. În timp ce costurile prevenirii trebuie
plătite în prezent, beneficiile ei se regăsesc într-un viitor
îndepărtat. De altfel, beneficiile nu sunt palpabile: ele
sunt dezastrele care NU se produc"
CONTEXT NAŢIONAL
Principiu fundamental – EFICIENŢA

COSTURI
PREVENIRE
REACŢIE
CONTEXT NAŢIONAL
Cadrul de acţiune Hyogo
- cadru legislativ, conceptual şi strategic – 60 acte normative

- proiecte şi programe sectoriale – plan regional şi internaţional
- capacitate instituţională
- structuri adecvate de intervenţie
- dezvoltare bază logistică
SNMSU - CNSSU
IGSU
Platforma Naţională de Reducere a

Riscului Dezastrelor
Cadru general
www.igsu.ro
Kyrgyzstan
Tajikistan
Nepal
Viet Nam
Bahrain
Burundi Bangla-
desh
Djibouti
Cape
Verde
Maldives
Seychelles
Lesotho
FYR Macedonia
Monaco
Ţări care au Platformă naţională de RRD

Ţări care şi-au exprimat interesul de a stabili
Stadiul Platformelor Naţionale în Europa (UNISDR – Oct. 2009)
PN desemnate oficial Puncte focale HFA
State UE Non UE State UE Non UE
Bulgaria Fed. Rusă Cipru Bosnia & Herz.
Republica Cehă Elveţia Croaţia Georgia
Franţa Monaco Danemarca Islanda
Germania FYR Macedonia Finlanda Rep. Moldova
Ungaria Grecia Muntenegru
Italia Malta Norvegia
Polonia Portugalia Serbia
Romania Romania Turcia
Spania Slovenia Ucraina
Suedia UK
1) Ce reprezintă « Platformele Naţionale »?
Platformele Naţionale – Definiţie
• Un forum naţional sau un comitet format din mai

mulţi factori
• Joacă rolul unui avocat al RRD la diferite niveluri
• Furnizează coordonarea, analiza şi informarea în

domeniile prioritare solicitând acţiuni concertate prin
intermediul unui proces coordonat şi participatoriu.
• Ar trebui să fie mecanismul coordonator pentru susţinerea RRD în

politicile de dezvoltare, planificare şi în programe în contextul implementării
Cadrului de acţiune de la Hyogo.
• Ar trebui să aibă ca scop contribuţia la stabilirea şi dezvoltarea unui

sistem naţional cuprinzător pentru RRD, aşa cum este în multe alte ţări
şi să se gestioneze singură.
• Nu este neapărat să fie instituţii nou create ci mai degrabă să se

construiască pe structura celor existente în scopul transformării într-un
forum de luare a deciziilor şi de schimb de experienţe pentru
coordonarea RRD funcţionând sub forma unui instrument multi-sectorial şi
multi-participativ.
Platformele naţionale NU SUNT:
• Instituţia Punctului Naţional Focal HFA;

• Instituţia naţională de management al situaţiilor de
urgenţă;
• Un comitet naţional de coordonare compus din
ministerele care fac parte din Guvern;
• Serviciul naţional de protecţie civilă
• …
Comitetul Naţional (Ministerial) de Coordonare/Cabinet/ Parlament/ Consiliu
Comunităţile de
Dezvoltare,
Umanitare, DSU/IGSU / HFA Focal Point
Schimbări “Coordonator”/ “Secretariat” Platforma Naţională
climatice incl.
Planificarea
Servicii Munici- ONG
Finanţelor Ministerele
Tehnice palităţile
CBOs Crucea +?
Media
Roşie Academia Sector
Asociaţii privat
profesionale Victimele
IFRC? Dezastrelor?
ONG
Organizaţii? Agenţii Int.? ONU?
Bilat.?
Balanţa tipurilor
1) Ce sunt «Platformele Naţionale»?
Funcţiunile platformelor naţionale:
Comportarea ca un catalizator pentru consultările şi consensul de la nivel naţional
Creşterea nivelului naţional de implicare în susţinerea conceptului de reducere a riscului

dezastrelor şi în implementarea Cadrului de acţiune de la Hyogo
Îmbunătăţirea colaborării şi coordonării în ceea ce priveşte relaţia cu toţi factorii implicaţi la nivel
naţional
Managerierea progresului pentru atingerea obiectivelor de RRD şi mai puţin realizarea unui simplu
plan, monitorizarea acestuia, evaluarea şi raportarea
Creşterea nivelului de cunoştinţe şi deprinderi despre reducerea riscului
Serveşte ca punct naţional focal pentru sistemul ISDR şi întăreşte legăturile cu Secretariatul ISDR.
2) De ce «Platforme naţionale» ?
“Toate nivelurile guvernamentale, toate sectoarele societăţii şi fiecare domeniu

profesional au responsabilitatea de a analiza modalitatea prin care acestea pot
contribui la reducerea riscului în propriul domeniu de activitate.
Fiecare cetăţean poate contribui la reducerea riscului dezastrelor printr-o mentalitate

<think safety and act safely>.”
Acest citat face parte din cadrul general al Legii managementului dezastrelor din Africa de Sud (2002),
document prezentat de Centrul de Management al Riscului Dezastrelor din Cape Town în scopul informării
consilierilor şi oficialilor asupra responsabilităţilor ce le revin în managementul riscului dezastrelor.
2) De ce «Platformele naţionale?»
Riscurile dezastrelor – Câteva domenii relevante care implică participarea

anumitor parteneri
 Sănătatea publică, Epidemiologia

• Alimentaţia şi mijloacele de trai
• Geografia (habitatele umane)
• Resursele naturale, managementul mediului
• Schimbarea climatică
• Ştiinţele fizice (hazardurile naturale)
• Ştiinţele sociale, Sociologia, Antropologia
• Evaluarea riscului şi a vulnerabilităţii
• Ingineria, infrastructura, facilităţile fizice
• Planificarea utilizării terenului
• Administraţia publică
• Economia
2) De ce «Platformele naţionale?»
– Un instrument mai eficient şi necesar reducerii riscurilor

Eficienţa – coordonarea, toţi sub aceeaşi umbrelă, minimizarea
structurilor paralele şi a duplicării
Mobilizarea resurselor – modalitate coordonată de accesare a

resurselor existente pentru reducerea riscului, evitarea competiţiei
Susţinerea intervenţiilor pentru RRD – stabilirea unei strategii pe

termen lung, a bazei legale, a structurilor precum şi asigurarea
continuităţii finanţării
Platforma Națională de RRD
• HGR 768 / 2016

• Platforma naţională pentru reducerea riscurilor la dezastre,
denumită în continuare Platforma naţională, se organizează şi
funcţionează ca organism naţional multisectorial şi
interdisciplinar cu rol consultativ în stabilirea strategiilor şi
programelor privind reducerea riscurilor la dezastre
Platforma Națională de RRD este formată
din:
Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă
Grupurile de suport tehnico-ştiinţific şi
reprezentanţi ai:
• organizaţiilor neguvernamentale,
• structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale,
• asociaţiilor profesionale,
• sindicatelor,
• instituţiilor de învăţământ superior şi institutelor de cercetare,
• instituţiilor culturale,
• cultelor şi asociaţiilor religioase recunoscute potrivit legii
• mass-mediei
• Platforma Naţională sprijină implementarea în
România a obiectivelor Strategiei internaţionale de
reducere a dezastrelor (ISDR) stabilite la nivelul
Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi a politicilor şi
programelor pe această linie elaborate la nivelul UE,
NATO şi al celorlalte organisme şi organizaţii
internaţionale sau regionale la care România este
parte
Platforma naţională contribuie la realizarea
următoarelor obiective strategice:
a)reducerea mortalităţii provocate de dezastre până în 2030,
prin reducerea mediei ratei de mortalitate la 100.000 de
locuitori în deceniul 2020-2030, comparativ cu perioada 2005-
2015
b)reducerea numărului de persoane afectate la nivel naţional

până în 2030, prin reducerea mediei naţionale raportată la
100.000 de locuitori în deceniul 2020-2030, comparativ cu
perioada 2005-2015
Platforma naţională contribuie la realizarea
următoarelor obiective strategice:
c)reducerea pierderilor economice directe ca efecte ale dezastrelor,
raportată la PIB până în 2030
d)reducerea substanţială a daunelor şi perturbărilor provocate de dezastre

asupra infrastructurii critice şi a serviciilor de bază, cum ar fi sănătatea şi
educaţia, prin dezvoltarea rezilienţei acestora până în 2030
e)sporirea cooperării internaţionale pe domeniul reducerii riscului de

dezastre
f)creşterea accesului populaţiei la sisteme de avertizare timpurie şi la

informaţii cu privire la riscul la dezastre.
Platforma naţională acţionează pentru realizarea, în principal,
a următoarelor direcţii de acţiune:
a)cunoaşterea şi conştientizarea tipurilor de risc în ceea ce priveşte

amploarea manifestării, expunerea,
vulnerabilitatea, impactul, capacitatea de adaptare
b)creşterea capacităţii de gestionare a riscurilor de către autorităţile

administraţiei publice prin susţinerea
colaborării interinstituţionale şi a implicării tuturor factorilor interesaţi
c)abordarea integrată, la nivel naţional, a managementului riscurilor în

vederea eficientizării eforturilor de reducere
a riscului de dezastre
Platforma naţională acţionează pentru realizarea, în principal,
a următoarelor direcţii de acţiune:
d)contribuirea la dezvoltarea de strategii, politici şi planuri care să vizeze

încurajarea investiţiilor în măsuri
structurale şi nestructurale de reducere a riscului la dezastre şi de creştere a
rezilienţei
e)consolidarea pregătirii forţelor de intervenţie, în vederea asigurării unui

răspuns eficient la toate nivelurile
f)integrarea conceptului de „reconstrucţie durabilă“ în acţiunile de refacere

a zonelor afectate de manifestarea unui
tip de risc
Platforma naţională RRD
• Activitatea Platformei naţionale este condusă de preşedintele Comitetului Naţional

pentru Situații Speciale de Uregnță – CNSSU
• În vederea stabilirii componenţei instituţionale şi nominale, alături de membrii
Comitetului naţional şi ai grupurilor de suport tehnico-ştiinţific, celelalte entităţi
care formează Platforma naţională pot desemna membri, după cum urmează:
a)structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiile de
învăţământ superior, institutele de
cercetare, instituţiile culturale şi ale cultelor - câte un membru titular şi un înlocuitor;
b)asociaţiile profesionale, sindicale şi religioase, precum şi organizaţiile
neguvernamentale şi mass-media - 1-3
membri pentru fiecare din sectoarele reprezentate.
• În vederea îndeplinirii direcţiilor de acţiune în cadrul Platformei naţionale,

membrii grupurilor de suport tehnico-ştiinţific şi membrii nominalizaţi se
constituie în grupuri de lucru, pe tipuri de riscuri.
• Grupurile de lucru sunt coordonate de către reprezentanţii ministerelor sau
autorităţilor administraţiei publice centrale responsabile de managementul
tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă desemnaţi ca membri ai
CNSSU
• Activitatea fiecărui grup de lucru se desfăşoară în baza unui Regulament de
organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului sau al
conducătorului instituţiei publice centrale responsabile de managementul
tipurilor de riscuri specifice.
• Grupurile de lucru colaborează cu comitetele ministeriale pentru situaţii de
urgenţă.
• Ca secţiune distinctă în cadrul Platformei naţionale este constituit Grupul

de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel naţional, denumit în continuare
GLERN
• GLERN este format din reprezentanţi ai grupurilor de lucru pe tipuri de risc,

constituite nominalizaţi de către coordonatorii acestora
• GLERN îşi desfăşoară activitatea în baza unui Regulament de organizare şi

funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne.
• Platforma naţională se poate întruni în plen, de regulă în cadrul unei

şedinţe anuale
• Platforma naţională se poate întruni pe secţiuni, ori de câte ori situaţia o
impune, şi poate viza aspecte referitoare la evaluarea, prevenirea,
pregătirea pentru asigurarea unui răspuns eficient,
reconstrucţia/reabilitarea, pentru unul sau mai multe tipuri de risc
• Convocarea Platformei naţionale pentru întâlnirea în plen sau pe secţiuni
se realizează la solicitarea preşedintelui CNSSU
• Orice membru al Platformei naţionale poate transmite preşedintelui
Comitetului naţional propuneri de convocare a acesteia în plen sau pe
secţiuni
• În vederea realizării direcţiilor de acţiune, Platforma naţională desfăşoară

următoarele activităţi:
a) elaborează studii, analize, documentaţii şi evaluări pe domeniul riscurilor la
dezastre în România
b) oferă consultanţă şi sprijină autorităţile publice centrale cu rol principal în
managementul tipurilor de risc în elaborarea de strategii şi concepţii de acţiune
pentru reducerea riscurilor repartizate
c) propune implementarea de planuri şi programe în domeniul reducerii riscurilor
d) propune elaborarea sau, după caz, modificarea şi completarea cadrului legal în
domeniul reducerii riscurilor de dezastre
e) propune măsuri de corelare între obiectivele, strategiile, planurile şi programele
adoptate la nivel naţional şi cele adoptate la nivel internaţional şi al Uniunii Europene
• La solicitarea UN/ISDR sau a Comisiei Europene, Platforma

naţională elaborează informări, rapoarte sau puncte de vedere
asupra unor documente pe linia reducerii riscurilor de
dezastre.
• La primirea solicitărilor UN/ISDR, secretariatul Platformei

naţionale informează preşedintele CNSSU, care decide asupra
modului de soluţionare a acestora
• Funcţia de Secretariat al Platformei naţionale se asigură de către

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, cu sprijinul Inspectoratului
General pentru Situaţii de Urgenţă
• Reprezentarea Platformei naţionale la acţiunile internaţionale pe linia
reducerii riscului la dezastre se asigură de către persoane desemnate de
preşedintele Comitetului naţional, la propunerea şefului Departamentului
pentru Situaţii de Urgenţă
• Concluziile rezultate din participarea la activităţile de interes în reducerea
riscului de dezastre la nivel naţional, sunt diseminate către Comitetul
naţional şi comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă, prin grija
secretariatului Platformei naţionale
• Platforma naţională, prin structura care asigură secretariatul acesteia,

este punct naţional de contact cu UN/ISDR, precum şi cu alte organizaţii
regionale sau internaţionale care desfăşoară activităţi în domeniu.
Vă mulţumesc!

Examen 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examen 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REGLEMENTĂRI EUROPENE

PRIVIND SITUAŢIILE DE URGENŢĂ

FORUMUL EUROPEAN PENTRU

• Evenimente geografice: cutremure, tsunami, erupții vulcanice

• care cauzează, continuu, pierderi umane și economice.

• Servește ca forum pentru stimularea și facilitarea schimburilor de

• Facilitarea schimburilor între națiunile europene cu privire la punerea

• Crearea unei Europe mai sigure prin reducerea impactului dezastrelor

• Forumul European (EFDRR) a fost înființat în cadrul Întrunirii Platformelor

• Abordarea de jos în sus și participativă – Platformele și Punctele focale

• „Prieteni ai Președintelui” / Friends of the Chair - Președinții anteriori ai

• Angajarea sporită a politicilor și a factorilor de decizie în implementarea

• Stimularea angajării actorilor naționali și regionali în promovarea acestor

• Îmbunătățirea coordonării actorilor naționali și regionali relevanți în

• Înțelegerea avansată a mecanismelor de raportare a SFA

• Au fost identificate oportunități specifice de realizare încrucișată între

• Facilitarea identificării nevoilor comune și a programelor de acțiune

• Țările pot căuta îndrumări de la alții care au obținut deja rezultatele

• Stimularea utilizării tehnologiilor inovatoare în reducerea riscului de

• Promovarea dezvoltării unor evenimente-cheie care pot promova

• Servirea, ca loc de întâlnire, pentru pregătirea sesiunilor de Platformă

European Civil Protection Mechanism - EUCPM

 DG ECHO – The Directorate-General for European Civil Protection

 CP – European Civil Protection / Protecția Civilă Europeană

 HA – European Humanitarian Aid / Ajutorul Umanitar European

• 2016 DG ECHO a acordat 1,8 miliarde € - ajutor în caz de urgență

• Asistența de Protecție Civilă – acordată Statelor membre UE sau din lumea

• În spiritul solidarității, CP are ca scop acordarea de sprijin țărilor afectate de

• Asistența poate fi acordată sub diverse forme:

• EUCP este furnizată de Mecanismul European de Protecție Civilă (EUCPM –

• EUCP combină resursele și expertiza Statelor Participante la EUCPM

• Bugetul anual pentru CP – 47,6 milioane € în 2016

• Bazat pe principiile umanitare internaționale:

• UE acordă asistență umanitară bazată pe necesități în baza

• UE – Statele membre și instituțiile UE – donatori de ajutor umanitar la nivel

• Comisia Europeană – a furnizat ajutor umanitar începând cu anul 1992 în

• Bugetul anual al Comisiei pentru ajutor umanitar – 1,46 miliarde €

• Asistența umanitară a UE este furnizată prin intermediul a peste 200 de

• Acoperă domenii diverse:

• În general, sunt finanțate operațiunile de ajutor umanitar pentru țările din

• În situații de urgență excepționale, Comisia Europeană poate finanța

• Există și Birouri temporare de dimensiuni mici – Antene – coordonate la

 Prezentare generală State Membre (MS) și State Participante (PS)

• Creat în 2001 (Decizia Consiliului 2001/792/CE, Euratom din 23.10.2001)

• 2010 – ajutorul umanitar și protecția civilă se unesc sub

• Numele a fost schimbat din nou în 2016 – DG ECHO –

• 2013 – se modifică legislația cu privire la EUCPM:

• Monitoring and information Centre (MIC) / Centrul de

• Se implementează EERC – European Emergency

• UCPM furnizează experți și module

• În primii ani de la înființare, UCPM a răspuns la dezastre

• Ulterior, experții au fost activați și pentru misiuni de

• Modulele de răspuns au fost mult îmbunătățite de la

• Au fost implementate Standarde

• A fost stabilit un Program de formare și antrenament

• În prezent, Modulele trebuie să treacă printr-un proces

• Un total de 34 de State Participante – contribuie cu

• Ajutorul umanitar și Protecția civilă s-au unit sub aceeași „umbrelă”

• UCPM poate fi văzut ca un organism viu – care se modifică

 Decizia 1313/2013/EU a Parlamentului European

 Implementarea Deciziei de către Comisia

 Regulamentul Consiliului (EU) 2016/369 din

• Integrează toate aspectele necesare pentru o politică de

• Decizia 1313 clarifică faptul că Prevenirea și Pregătirea au o