Receptivitatea

Receptivitatea = susceptibilitatea organismului

uman faţă de anumiţi germeni sau produse ale
acestora (toxine, etc.), stare care permite
supravieţuirea şi ulterior multiplicarea
germenilor, având ca şi consecinţă apariţia bolii
infecţioase.
 RECEPTIVITATEA

Receptivitatea la nivel populaţional poate fi:

• completă (absolută)

• incompletă (scăzută, parţială)

• condiţionată
 Populaţia receptivă
Populaţia receptivă faţă de boala transmisibilă =
masa de persoane aflate în condiţii de mediu
ambiental propice pentru transmiterea agenţilor
patogeni şi care în urma agresiunii acestora fac
boala transmisibilă
 REZISTENȚA
Rezistenţa faţă de infecţie = capacitatea
organismului de a nu permite pătrunderea sau
multiplicarea agenţilor infecţioşi şi producerea
bolii infecţioase.
 REZISTENȚA

Rezistenţa faţă de infecţii:

• rezistenţă nespecifică

• rezistenţă specifică
 REZISTENȚA NESPECIFICĂ
Mijloace de apărare nespecifică:
• bariere mecanice (tegumente, mucoase)
• bariera cito-tisulară (reacţia febrilă, inflamaţia, fagocitoza)
• activarea complementului
• properdina
• adezinele
• factori chemotactici
• factori legaţi de organismul gazdă (vârsta, starea de
nutriţie, factori endocrini, integritatea SNC, etc.)
• factori de mediu ambiental
 REZISTENȚA NESPECIFICĂ
Factori de rezistenţă nespecifică
Tegumentele
• barieră mecanică
– integritate
– descuamare
• acţiune autosterilizantă
– secreţii (sudoripară, sebacee)
– pH
– flora normală
 REZISTENȚA NESPECIFICĂ
Factori de rezistenţă nespecifică
Mucoasele
• barieră mecanică
• prezenţă cili
• secreţie de mucus
• secreţie de lizozim
• prezenţa IgA secretorii şi antitripsinei
• pH
• flora normală (cavitatea bucală, intestin, vagin)
 REZISTENȚA NESPECIFICĂ
Factori de rezistenţă nespecifică
Fagocitoza = proces prin care germenii sunt distruşi de către
granulocite
Etape:
• activare granulocite
• aderare la endoteliu şi traversarea acestuia
• migrare către ţesuturi
• degranulare parţială
• opsonizare
• ingerarea microorganismelor din celule
• distrugerea microorganismelor/celulelor infectate
 REZISTENȚA NESPECIFICĂ
Factori de rezistenţă nespecifică
Inflamaţia
• asociată fagocitozei
• determină manifestări locale, în focarul de
infecţie (căldură locală, tumefiere, durere,
roşeaţă, impotenţă funcţională)
• etape
• celule implicate
 REZISTENȚA NESPECIFICĂ
Factori de rezistenţă nespecifică
Reacţia febrilă
• frânează iniţial multiplicarea bacteriană (în
prima oră scade exponenţial multiplicarea
microbiană)
 REZISTENȚA NESPECIFICĂ
Factori de rezistenţă nespecifică
Sistemul complement
- complex de proteine plasmatice produse în ficat
- activare:
• clasică
– formare complex ag-ac
– intervin componentele C1-C9
• alternativă
– nu necesită formarea complexului ag-ac
– intervine prin complexul de atac membranar
 REZISTENȚA NESPECIFICĂ
Interleukinele
• acţiuni metabolice
• acţiuni vasculare
• intervin în producerea febrei
• intervin în producerea proteinelor de fază acută
• acţiune antitumorală
• intervin în reacţia imună umorală T-dependentă
 REZISTENȚA NESPECIFICĂ
Interferonii

• acţiune antivirală
• acţiune antiproliferativă
• induc antigene de histocompatibilitate
• activează macrofagele
 REZISTENȚA NESPECIFICĂ
Factorul de necroză tumorală alfa (caşectina)
• responsabil de şocul toxic
• intervine în caşexie, demineralizarea din
neoplazii
• acţiune antivirală
Factorul de necroză tumorală beta (limfotoxina)
 REZISTENȚA NESPECIFICĂ
Lizozim
• apare în diferite lichide biologice (în salivă în
cantitate semnificativă)
• împiedică popularea (colonizarea) unor
cavităţi naturale cu floră patogenă
 REZISTENȚA NESPECIFICĂ
Complexul de histocompatibilitate HLA
Genele HLA
• localizate pe braţul scurt al cromozomului 6
• codifică glicoproteinele situate pe suprafaţa
celulelor care participă la diferenţierea dintre
self şi nonself şi în producerea de anticorpi
 REZISTENȚA NESPECIFICĂ
Vârsta
• influenţează capacitatea de apărare
nespecifică a organismului faţă de bolile
infecto-contagioase
• vârstele extreme (nou-născuţii, sugarii,
vârstnicii) au o rezistenţă mai slabă faţă de
acţiunea agenţilor infecţioşi, prezintă
susceptibilitate crescută faţă de boală
 REZISTENȚA NESPECIFICĂ
Factorii endocrini
• stări fiziologice (modificări hormonale, etc.) -pot
predispune la îmbolnăvire:
– faze ale ciclului menstrual
– sarcină
– lăuzie
– menopauză
• tulburări endocrine – pot determina scăderea
rezistenţei faţă de BT
 REZISTENȚA NESPECIFICĂ

Factori neuropsihici care influenţează apărarea

nespecifică:

• integritatea SNC

• afecţiuni neuropsihice
 REZISTENȚA NESPECIFICĂ
Factori nutriţionali:
• carenţe alimentare
• avitaminoze
• aport insuficient de minerale
• aport caloric insuficient
 REZISTENȚA NESPECIFICĂ

Factori de mediu:
• poluare
• condiţii meteoclimatice
• perturbări climatice
 REZISTENȚA SPECIFICĂ

Rezistenţa specifică (imunitatea)

este procesul biologic prin care organismul îşi
păstrează propria identitate, recunoscând ceea
ce îi este propriu, de ceea ce este străin
(diferenţiază „selful”-ul de „non-self”, atacând
apoi elementele „non-self”).
 REZISTENȚA SPECIFICĂ

Apărarea specifică antiinfecţioasă:

• imunitate umorală

• imunitate celulară
 IMUNITATEA
Imunitatea umorală
• asigurată de limfocitele B
limfocite B → plasmocite → secreţie de anticorpi
• clase anticorpi (imunoglobuline - Ig):
– Ig M
– Ig G
– Ig A
– Ig E
– Ig D
 IMUNITATEA UMORALĂ
IgM
• anticorpi de fază acută
• denotă infecţie acută, prezentă, în derulare
• catabolizaţi rapid
• nu traversează placenta
 IMUNITATEA UMORALĂ
IgG

• denotă infecţie anterioară (în antecedente),

imunitate sau persistă în infecţii cronice
• traversează placenta
 IMUNITATEA UMORALĂ
IgA

• apar în ser sau alte lichide biologice (IgA

secretorii)
• asigură protecţie la nivelul mucoaselor
• intervin şi în apărarea nespecifică
 IMUNITATEA UMORALĂ

IgE

• implicate în anafilaxie
• cresc semnificativ în parazitoze
 IMUNITATEA UMORALĂ

IgD

• intervin în fenomenul de incompatibilitate

mamă-făt (eritroblastoza fetală)
 IMUNITATEA

Imunitate celulară

• limfocitele T
• monocite
• macrofage
 Imunitatea celulară
Limfocitele T (LT)
• maturarea la nivelul timusului
• subpopulaţii
– LT4 (helper) – celule efectoare ale sistemului imunitar
– LT8 (supresoare) – limitează răspunsul imun, rol în toleranţa
imunologică, protejează elemente „self”
– LT8m (cu memorie) – importante pentru vaccinare, păstrează
amprenta antigenică
– LTc (citotoxice) – acţiune citotoxică – distrug celule infectate
sau celule tumorale
– LNK (ucigaşe) – distrugere agenţi patogeni, celule tumorale
 IMUNITATEA
Imunitatea:
• naturală
– activă (postinfecţie naturală)
– pasivă (mamă-copil)
• artificială
– activă (vaccinare)
– pasivă (seruri imune, imunoglobuline)
 Imunitatea naturală activă

• se obţine în urma infecţiei naturale

• protejează în cazul contactului ulterior cu

acelaşi agent patogen
 Imunitatea naturală activă
Imunitatea post boală (variante):
• de lungă durată, puternică, integrală – nu mai
apare reînbolnăvirea în urma unui contact ulterior
cu acelaşi agent patogen (rujeolă)
• fermă, integrală, de scurtă durată (limitată în timp)
– varicelă – permite persistenţa virusului în organism, cu
reactivare (zona zoster) în momentul când apare
imunosupresie
– tifos exantematic – permite recăderi
 Imunitatea naturală activă
Imunitatea post boală (variante):
• de scurtă durată (luni) – permite reîmbolnăvire ulterioară
(adenovirusuri)
• tardivă – se instalează târziu, permite recidive sau cronicizarea
infecţiei (malarie, bruceloză)
• specifică de tip, incompletă – reîmbolnăviri cu alte tipuri, serotipuri
(poliomielită, adenoviroze)
• disociată – în difterie:
– imunitate antitoxică – solidă - reinfecţia cu bacil difteric nu se soldează cu
manifestări clinice de difterie
– imunitate antibacteriană - mai puţin solidă, de scurtă durată - în caz de
reinfecţie permite instalarea portajului de bacili difterici (tulpini tox + sau
tox -)
 Imunitatea naturală pasivă
• apare în urma transferului pasiv de anticorpi
de la mamă la copil:
– transplacentar (mamă - făt)
– postnatal, prin colostru şi laptele matern

• asigură apărarea antiinfecţioasă a nou-

născutului şi sugarului (primele 3-6 luni de
viaţă)
 Imunitatea artificială activă

• se obţine în urma vaccinării

• umorală şi celulară
• de lungă durată
• nu se instalează imediat (aproximativ două
săptămâni după administrarea vaccinului)
 Imunitate artificială pasivă

• prin transfer pasiv de anticorpi preformaţi

• administrare de:
– seruri imune
– imunoglobuline
• de scurtă durată
• se instalează rapid
 VULNERABILITATE
Vulnerabilitatea organismului faţă de acţiunea
factorilor de risc
• tendinţa organismului uman de reacţiona
neadecvat la acţiunea factorilor de risc
• creează condiţii pentru declanşarea BNT, în
urma acţiunii factorilor de risc
 ADAPTARE
Adaptarea organismului la acţiunea factorilor de
risc
• ansamblul eforturilor (de natură fizică, psihică,
comportamentală) prin care organismul uman
înlătură efectul factorilor de risc
• îmbolnăvirea apare atunci adaptarea este
eronată sau capacitatea de adaptare este
depăşită