Medicina in Dacia

Proiect realizat de Mancos Alex

 Medicina antică a grecilor, romanilor şi egiptenilor
este notorie, însă puţine lucruri se cunosc în prezent
despre medicina dacilor. În cele ce urmează, vom
prezenta pe scurt acest subiect. În antichitate, în
cultura multor popoare medicina se îmbina cu
religia.
 De pildă, preoţii zeiţei egiptene Sekhmet, cea care
aducea boala, dar şi vindecarea, erau medici. Geto-
dacii considerau că trupul este o casă temporară a
sufletului şi din acest motiv se acorda o grijă
sanitară complexă ambelor componente ce alcătuiau
întregul uman.
 La multe popoare străvechi, în atenţia medicală erau
prezente practicile oculte. Nu de puţine ori o boală se
trata sau se prevenea prin metode precum vrăjile, magia
neagră, descântecele. Deşi folosite şi de ei, aceste
metode nu erau însă o prioritate pentru daci. Pe ce
puneau ei accent erau resursele naturale: izvoarele
minerale, băile sărate naturale, apele termale,
nămolurile, produsele apicole. De asemenea, nu erau
ignorate nici plantele medicinale. Din fructele, florile,
frunzele şi rădăcinile acestora, dacii îşi preparau ceaiuri,
sucuri şi unguente. Se observă faptul că medicina
dacilor era mai apropiată de cea ştiinţifică, spre
deosebire de alte popoare, care foloseau în principal
practicile oculte pentru vindecarea diverselor boli.
 Dacii nu au lăsat urmaşilor săi nume de medici şi
nici tratate medicale. Cu toate acestea, despre
medicina din Dacia vorbesc mari personalităţi ale
timpurilor, de exemplu, Socrate, în corespondenţa sa
cu Charmides: „Tot aşa stau lucrurile, Charmides, şi
cu acest procedeu vindecător. Eu l-am învăţat acolo,
la oaste, de la un medic trac, unul din ucenicii lui
Zalmoxis”. Tot el preciza: „Zalmoxis, regele nostru
care este un zeu, ne învaţă că, după cum nu trebuie
să îngrijim ochii fără a ţine seama de cap, nici capul
nu trebuie îngrijit fără a ţine seama de trup. Şi tot
aşa trebuie să dăm îngrijire trupului dimpreună cu
sufletul.”
 Foarte important este faptul că dacii se ocupau şi de
chirurgie. Drept sprijin în această afirmaţie este trusa
medicală descoperită la Grădiştea Muncelului, judeţul
Hunedoara. Din instrumentarul chirurgical găsit, merită
menţionate lamele de cuţit din fier (bisturie), dar şi pensele
din bronz. Dintre toate intervenţiile chirurgicale practicate,
cea mai îndrăzneaţă este trepanaţia craniană (perforarea
calotei craniene, în scopuri medicinale). Un asemenea
ferăstrăiaş pentru trepanaţii a fost găsit la Galaţii Bistriţei,
în 1953, într-un mormânt celtic din secolul al doilea, î.Hr.
 Un centru medical cunoscut a fost la Apulum
(Alba Iulia), care s-a afirmat spre sfârşitul
epocii antice, dar mai ales după anul 106 (când
dacii au fost cuceriţi de romani). Doctorul
Nicolae Igna din Alba Iulia face cunoscute 36
de instrumente chirurgicale găsite între anii
1889-1932 în fosta Apulum. Acestea sunt
considerate a fi instrumente daco-romane,
aparţinând unei Dacii în plin proces de
romanizare.
 De asemenea, în muzeul Brukental, din Sibiu,
se află două instrumente ce erau folosite în
scopuri medicinale de către daci: o spatulă-
sondă din bronz şi o sondă din acelaşi material,
ce avea multiple întrebuinţări.
 Concluzie
 Influenţa romană în Dacia s-a reflectat prin igiena publică a oraşelor
în dezvoltare. Romanii au construit rezervoare de apă potabilă şi
conducte pentru apă din argilă arsă, prevăzute cu filtre, ceea ce a
condus la diminuarea apariţiei diverselor boli şi a răspândirii
acestora.
 Aşadar, medicina dacică a fost influenţată de numeroasele resurse
naturale găsite în spaţiul carpato-ponto-dunărean, precum şi de
procesul de romanizare, iar mai târziu chiar şi introducerea
creştinismului şi-a lăsat amprenta asupra domeniului medical.
Bibliografie

 https://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/48-scurta-istorie-descoperiri-stiintifice/4043-
medicina-in-dacia.html
Multumesc pentru atentie!