Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ce este deratizarea?
Metode de deratizare.
Tipuri de deratizare.
Cum se efectuează deratizarea?
De ce trebuie făcută deratizarea?
Concluzie.
Bibliografie.
CE ESTE DERATIZAREA?
Deratizarea este un complex de măsuri aplicate cu scopul de combatere a rozătoarelor:
(șoareci, șobolani), purtătoare de agenți parazitari și reducerii acestora sau chiar
eliminării definitive.
TIPURI DE DERATIZARE
Deratizarea poate fi profilactică (preventivă) și de combatere.
1. Preventivă – (cu scopul de a împiedica înmulțirea și răspândirea rozătoarelor prin
crearea de condiții nefavorabile acestora, realizată prin: eliminarea tuturor surselor de
hrană pentru rozătoare, astuparea crăpăturilor și a găurilor prin care se pot strecura și
limitarea locurilor unde se pot adăposti).
2. De combatere – (se realizează atât prin metode mecanice, precum capcanele, cât și prin
chimice, precum soluții și tratamente toxice).
METODE DE DERATIZARE
Există 4 metode de deratizare:
1. Metoda mecanică – (capcane, stații de prindere);
2. Metoda fizică – (instalații ultrasonore, sistem de barieră electrică);
3. Metoda chimică – (substanțe chimice toxice - raticide)
4. Metoda biologică – (microorganisme patogene: bacterii, virusuri, helminți, ciuperci).
CUM SE EFECTUEAZĂ
DERATIZAREA?
În primul rând se evaluează gradul de infestare, pe baza urmelor lăsate: (de
excremente, de mâncare începută, hârtie mărunțită, țesătură sau plante uscate, semne
de roadere a ambalajelor alimentare, mirosuri deranjante, găuri în pardosea sau pereți
etc). Iar mai apoi se alege metoda de combatere, după o inspecție amănunțită a
spațiului, ținându-se cont de gradul de insfestare, destinația spațiului și tipul de
rozătoare.
DE CE E NECESARĂ DERATIZAREA?
În afara pagubelor economice, rozătoarele sunt considerate ca purtători de germeni și
vectori principali, în transmiterea a numeroase boli infecto-contagioase deosebit de
grave, dintre care unele transmisibile la oameni, cum sunt: (leptospiroza, bruceloza,
icterul infecțios, antraxul, toxinfecțiile alimentare, turbarea, etc).
CONCLUZIE
Fiind viitori lucrători medicali trebuie să fim instruiți astfel încât să nu permitem
rozătoarelor să pătrundă în instituțiile curative ca să distrugă regimul sanitaro-epidemic
și să luăm toate măsurile necesare pentru a ne asigura că reducem pe cât posibil
riscurile de îmbolnăvire. Însă ca urmare trebuie să înțelegem gravitatea situațiilor și să
ne ocrotim viața noastră, a celor din jur și nu în ultimul rând a pacienților.
BIBLIOGRAFIE
www.deratizare-timis.ro
www.pestmag.ro
www.terminatorii.ro
www.soimultaberei.ro
www.prezi.com