VINUL ROȘU

CUPRINS
 Definiție.

 Soiuri de struguri pentru vinul roșu

 Flux tehnologic
 Cum pot fi clasificate vinurile
 Cele trei tipuri principale de vinificare a strugurilor Tipuri de vin în funcție de gradul de
calitate și maturarea strugurilor
 Vinurile de origine controlată cu trepte de calitate - DOCC
 Tipuri de vin în funcție de cantitatea de zaharuri conținută
 Cele mai cunoscute vinuri
 Vinuri roșii
 Vinuri scumpe, de calitate excepțională
 Resveratrolul – minunea din vin?!
 Bibliografie
DEFINIȚIE

Vinul este o băutură alcoolică obținută prin fermentarea

strugurilor. Transformarea strugurilor în vin se numește
vinificație.
SOIURI DE STRUGURI PENTRU VINUL
ROȘU

Vinurile roșii provin din soiuri de struguri precum:

Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Shiraz, Malbec.

Culoarea acestor vinuri este preluată din pielița bobului

de strugure iar intensitatea culorii are legătură cu timpul în

care mustul a stat în contact cu această pieliță.

FLUX TEHNOLOGIC

1. Recoltarea strugurilor
2. Transportul strugurilor
3. Recepția strugurilor
4. Desciorchinarea – zdrobirea strugurilor
5. Scurgerea și presarea mustuielii
6. Limpezirea mustului (deburbarea)
7. Realizarea corecțiilor de compoziție
8. Fermentarea mustului și pritocul prematur
9. Îngrijirea vinului
10. Condiționarea vinului
11. Stabilizarea vinului
12. Stocarea și maturarea vinurilor
13. Îmbutelierea vinurilor
CUM POT FI CLASIFICATE VINURILE

 Tipuri de vin în funcție de culoare

 Tipuri de vin în funcție de gradul de maturare a strugurilor
 Vinurile de origine controlată DOC
 Tipuri de vin în funcție de cantitatea de zahăr conținută
 Tipuri de vin în funcție de maturare
EXISTĂ TREI TIPURI PRINCIPALE DE
VINIFICARE A STRUGURILOR:

 Vinificația în alb
 Vinificația în roșu
 Vinificația în rose
TIPURI DE VIN ÎN FUNCȚIE DE GRADUL DE
CALITATE ȘI MATURARE A STRUGURILOR
 În funcție de gradul de calitate și maturare a strugurilor,
vinurile pot fi:
 Vinuri de masă – Sunt vinurile cu o tărie alcoolica cuprinsă
între 8,5 și 9,5 %, vinuri destinate consumului curent.
 Vinuri de calitate superioară – Sunt acele vinuri care au pe
etichetă notația VS, IG sau VSIG – cu indicație de
proveniență geografică, precum și mențiunea soiului de
struguri din care au fost produse. Au o tărie alcoolică de cel
puțin 9,5%.
 Vinuri de origine controlată – Sunt vinurile DOC, de
calitatea I, cu o tărie de minimum 11% și un conținut de
zaharuri de 190 de grame la litru. Totodată, acestea pot fi și
vinuri de origine controlată cu trepte de calitate (DOCC).
VINURILE DE ORIGINE CONTROLATĂ
CU TREPTE DE CALITATE - DOCC
 Au o tărie de minimum 11,5% și se împart în:
 Vinuri produse din struguri culeși la maturitate deplină –
au un conținut de zaharuri de cel puțin 196 grame la litru
și poartă pe etichetă mențiunea DOCC-CMD.
 Vinuri produse din struguri culeși târziu – au un conținut
de zaharuri de cel puțin 220 de grame la litru, iar pe
etichetă găsim notația DOCC-CT.
 Vinuri produse din struguri culeși la înnobilare – au un
conținut de zaharuri de cel puțin 240 de grame la litru,
iar strugurii sunt culeși când boabele sunt ușor stafidite
și prezintă un „mucegai nobil“. Pe eticheta acestor vinuri
găsim mențiunea DOCC-CIB.
TIPURI DE VIN ÎN FUNCȚIE DE CANTITATEA
DE ZAHARURI CONȚINUTĂ

 sec – cu conținut de zaharuri de pana la 4g/l

 demisec – cu conținut de zaharuri intre 4 și 12g/l

 demidulce – cu conținut de zaharuri între 12 si 50 g/l

 dulce – cu conținut de zaharuri de peste 50 g/l

Aromele variază în funcție de tipul de strugure, dar și de

zona în care acesta a crescut.
TIPURI DE VIN ÎN FUNCȚIE DE TIMPUL
DE MATURARE SAU ÎNVECHIRE
Maturarea vinurilor se face în recipiente mari (butoaie, tancuri), dar
și prin învechirea în sticlă. Vinurile pot fi apreciate și în funcție de timpul
de maturare în butoaie de stejar, denumite barique.
Acest tip de maturare se folosește în mod special la vinurile roșii și
este de obicei trecută pe eticheta sticlei de vin.
Trebuie spus, însă, că în colecția unei crame pot exista vinuri vechi ale
aceleiași podgorii, de calitate foarte diferită, în funcție de caracteristicile
fiecărui an. Acesta este și motivul pentru care sunt considerate vinuri de
colecție doar acelea produse în cei mai buni ani pentru struguri, timpul de
maturare sau de învechire în sticlă nefiind un criteriu suficient.
CELE MAI CUNOSCUTE VINURI
 În țări ca Australia, Noua Zeelandă, Statele Unite sau
Austria se consumă mai degrabă vin alb, în timp ce vinul
roșu este preferatul francezilor, italienilor și spaniolilor.
Potrivit ultimului clasament realizat de OIV (Organizația
Internațională a Viei și Vinului), cel mai mare producător
de vin, la nivel mondial, este Italia, urmată de Franța,
Spania, Statele Unite și Australia.
Iată care sunt cele mai renumite tipuri de vin, fie că sunt
produse în aceste țări sau în alte părți ale lumii:
VINURI ROȘII
 Shiraz este un celebru vin roșu australian, cu un conținut ridicat de alcool,
dar și de antioxidanți, produs însă și în alte țări, printre care Africa de Sud,
Italia, Spania și Statele Unite, unde este cunoscut sub denumirea de Syrah.
 Merlot este poate cel mai cunoscut vin roșu și unul dintre cele mai
accesibile. Cu o culoare intensă, aromă ușor fructată și textură bogată, este
la fel de potrivit alături de fripturi sau brânzeturi.
 Pinot Noir este un vin franțuzesc sec asociat cu regiunea Burgundia, dar
produs în multe alte țări, care se distinge prin aroma plăcută, îmbogățită cu
fructe de pădure.
 Jerez este un vin spaniol foarte apreciat, la fel ca Malaga, ambele fiind
produse în regiunea viticolă Andaluzia. Cunoscut și sub numele de Xeres
sau Sherry, acesta face parte din categoria vinurilor speciale, fortifiate, și
este adesea întâlnit printre vinurile de colecție.
 Taurasi este unul dintre cele mai cunoscute vinuri din Italia – un vin dens,
cu o aromă fructat-lemnoasă, obținut din strugurii Aglianico, cultivați în
regiunea Campania, din sudul Italiei.
VINURI SCUMPE, DE CALITATE
EXCEPȚIONALĂ
 Cele mai scumpe vinuri sunt cele de colecție, care provin din
producții de struguri, din ani considerați de excepție, dar și
vinurile specifice anumitor areale geografice, recunoscute la
nivel internațional pentru criteriile foarte stricte în ceea ce
privește selecția în privinta calității. De obicei acestea sunt
produse în ediții limitate. Printre vinurile de excepție,
reprezentative pentru anumite areale geografice se numără:
 Chablis – Un vin franțuzesc alb, produs în Burgundia, în comuna
Chablis. Are o aromă citrică și o aciditate ridicată. Chablis se
produce doar din struguri Chardonnay.
 Medoc – Vin roșu din Franța, din departamentul Gironde, în
nordul prefecturii Bordeaux. Se produce din struguri Carmenere.
 Pomerol – Vin roșu din Bordeaux, Gironde, Libournais. Se
produce din struguri Merlot.
 Brunello di Montalcino – Unul dintre cele mai
cunoscute și mai apreciate vinuri italienești. Se produce
doar din soiul de strugure Sangiovese, in Toscana La 50
km sud de Siena, în Montalcino. Are statutul DOCG
(Denominazione di Origine Controllata e Garantita). Are
o culoare rubinie intensă și poate fi consumat la circa 4
ani de la recoltare.
 Amarone – Numele întreg al acestui vin este Amarone
della Valpolicella și este un vin roșu, sec, italienesc,
produs din struguri Corvina, Rondinella si alte soiuri de
struguri aprobate. Tăria vinului Amarone trece de 15%
alcool, iar vinul se comercializează de regulă după cinci
ani de maturare.
RESVERATROLUL – MINUNEA DIN VIN?!

 Resveratrolul este un polifenol, prezent in vinul rosu in cantitate

mica, sub 2 mg/l. De fapt el este o fitoalexina, o substanta produsa
de vita de vie, pentru a se proteja de efectele nocive ale mediului
inconjurator. La soiurile de struguri rosii cu pielita subtire (Pinot
Noir), cantitatea de resveratrol este mai mare, comparativ cu soiurile
cu pielita mai groasa (Cabernet Sauvignon).
 Vinul rosu protejeaza vasele de sange, prin actiunea polifenolilor
prezenti, dar nu in special prin efectul anticoagulant al
resveratrolului. Prin alcoolul din compozitie exercita un efect
lipolitic, de scindare a grasimilor si, in acest fel, contribuie la
scaderea colesterolului si a trigliceridelor din sange.
BIBLIOGRAFIE

 Popa Dorin, Curs Controlul și Analiza Calităţii

Produselor Fermentate şi Băuturilor Răcoritoare
 https://domeniulbogdan.ro/totul-despre-vinul-rosu-bautu
ra-cu-nenumarate-beneficii-pentru-sanatate/
 https://cramahistria.ro/citate-cu-si-despre-vin/