STRUCTURA ŞI DINAMICA

PERSONALITĂTII
ÎN CONTEXTUL ÎNVĂŢĂRII

Temperamentul
Obiective UI 5

 După parcurgerea acestei teme, studenţii vor fi

capabili:
 să caracterizeze temperamentul,
 să identifice relaţii între dimensiunile personalităţii
 să explice relaţiile dintre dimensiunile personalităţii
 să explice implicarea temp.unui elev în situaţii diverse
(invatare, tulburari de conduita, relatii
interpersonale);
 să construiască strategii educaţionale simple
adecvate diverselor structuri de personalitate.
 Cazul Florin (1)
Elevul CF are 15 ani şi este în clasa a VIII-a a unei şcoli
generale din oraş. Este vesel, bine dispus tot timpul.
Foarte comunicativ, se împrieteneşte repede cu alţii
copii. Rezistă la eforturi mari, lucrează ritmic când
ceva îi place.

În ciclul primar se mai bătea cu colegii, dar era apreciat

ca bun organizator. Pe atunci era foarte curios,
spontan, dinamic dorind să ştie totul. Acum circulă
printre bănci, vorbeşte cu colegii şi menţine un climat
de dezordine şi de indisciplină pentru care a şi fost
sancţionat.
.
Este inteligent, a participat cu bune rezultate la olimpiada de
fizică şi la cea de chimie, dar nu ştie cu exactitate ce îi
place. A început să acorde tot mai puţin timp învăţării, are
mari probleme de înţelegere în clasă, nu ştie să rezolve
temele şi nici nu le mai rezolvă. Pentru că îl aşteaptă teza
cu subiect unic, familia sa este extrem de îngrijorată.

Este nemulţumit de evaluările profesorilor, i se pare că este

subapreciat, de aceea îi critică pe profesori şi se face
purtătorul de cuvânt al celor revoltaţi. A prins tot mai mult
curaj, comentează tot timpul. Şi-a atras multă animozitate
din partea profesorilor, deoarece lui îi place să provoace,
să incite sau chiar să irite, atrăgându-şi cu uşurinţă
admiraţia unor colegi.
CF(2)
Desenul geometric şi cel liber sunt la CF de o
calitate excepţională. Are un raţionament abstract
şi o logică remarcabile. Deşi coeficientul lui de
inteligenţă este cu mult peste medie, comentariile
pe care dirigintele le-a făcut sunt: elev nervos,
agitat, împrăştiat (dezordonat), atent doar la ceea
ce îi place, dar nerăbdător în rest.
Are multe absenţe şi corigenţe chiar la materiile de
bază, limba română şi matematica, soarta
examenului de la finele ciclului gimnazial fiind
una foarte tulbure. Pentru adolescenţii „noului
val”, dornici să iasă în relief prin ţinută şi
vestimentaţie, CF poate fi considerat un adevărat
model.
Părinţii nu ştiu unde îşi petrece timpul, mama şi
sora bănuiesc ceva, dar nu discută cu tatăl, din
cauza excesului de autoritarism care îl
caracterizează. Acesta este foarte ocupat cu firma
familiei şi sever cu copiii, îi pedepseşte cu
asprime. I-a interzis fiului său să meargă la clubul
sportiv, astfel că nu mai poate să iasă cu colegii,
care îi lipsesc tare mult.
Întrebat cum se vede în perspectivă (peste zece ani)
elevul refuză să dea un răspuns, pretextând că pe
el îl interesează clipa şi nu viitorul. Este convins
totuşi că va ajunge în ţara tuturor visurilor, în
America unde se vede lucrând într-un bar.
 Tipurile de ANS (Pavlov)
Forţa Mobilitate Echilibru

Puternic Mobil Echilibrat

Neechilibrat - excitabil
Inert ----
Slab ---- ----
Tipurile de ANS şi
temperamentele
Forţa Mobilit Echilibru Temperament
ate corespunzător

Puternic Mobil Echilibrat SANGVINIC

Neechilibrat - COLERIC
excitabil

Inert ---- FLEGMATIC

Slab ---- ---- MELANCOLIC

Caracteristici ale intraversiunii-extraversiunii
(Jung, C.)
Introvertitul Extrovertitul
1. Orientat spre sine însuşi, spre lumea 1.Orientat spre obiecte, hotărârile lui fiind
subiectivă. determinate de împrejurări exterioare.
2. Stăpânit de principii absolute, categoric, 2. Este stăpânit de spirit practic, de
exclude alte opinii. necesitate.
3. Se adaptează greu, noul îi stârneşte teama 3. Se adaptează rapid la situaţii noi.
parcă ar ascunde primejdii necunoscute.
4. Se simte legat sufleteşte de obiecte vechi, 4. Caută mereu ceva nou, se extinde, se
schimbarea îl supără. risipeşte.
5. Sentimentele lui sunt delicate. 5. Viaţa afectivă nu este nuanţată.
6. Puţin comunicativ, retras, dar cei apropiaţi îl 6. Are raporturi afective excelente cu cei din
preţuiesc. jur, este comunicativ.
7. Înclinat spre autoanaliză şi autocritică, se 7. Nu este prea exigent cu sine, autocritica e
subestimează. slabă.
8. Este înclinat spre reverie, se teme să se 8. Acţionează direct.
afirme.
9. Orientat spre trecut. 9. Orientat spre prezent
 Gradul de nevrozism

 Instabilitatea emoţională  Stabilitatea emoţională

- reacţii exagerate,
neadecvate la stimuli noi,
- dezechilibru emoţional,
- autocontrol slab,
- respect de sine scăzut,
anxietate,
- lipsa integrării.
- echilibru emotiv,
- adecvare a reacţiilor la
situaţie,
- reactivitate mică la stres,
- autocontrol puternic,
- respect de sine,
- calm,
- integrare uşoară

Copiii instabili emoţional sunt dificil ca

elevi, iritabili, anxioşi, au afecte
predominant negative, reacţionează
exagerat la stres.
Tipurile temperamentale la Eysenck
Stabil
Sociabil Pasiv
Vorbăreţ Grijuliu
Prietenos Îngândurat
Sensibil Paşnic
Nonşalant Controlat
Energic Sigur
Lipsit de griji Echilibrat
Cu tendinţă de SANGVINIC FLEGMATIC Calm
dominare

Extravertit Introvertit

Foarte sensibil COLERIC MELANCOLIC Întristat

Neastâmpărat Neliniştit
Impulsiv Rigid
Agresiv Sobru
Excitabil Pesimist
Schimbător Rezervat
Optimist Nesociabil
Activ Tăcut
Instabil
Modelarea temperamentului
 Nu se schimba pe parcursul vietii
 Nu se educa
 Unele trasaturi temperamentale:
- se pot masca,
- se pot lua in stapanire
- se pot valorifica
 In functie de trasaturile temperamentale,
unele trasaturi de caracter se pot forma mai
usor sau mai greu
Dominanţe educaţionale specifice
unor tipuri temperamentale -1
 Elevii colerici
- formarea stăpânirii de sine,
- diminuarea tendinţei de a se grăbi, de a fi excesiv de
dominatori,
- supravegherea anturajului - impulsivitatea, reactivitatea
emoţională exagerată îl fac pe puberul sau adolescentul coleric,
aflaţi în situaţii de risc, mai sensibili la modele comportamentale
antisociale
- disciplina, răbdarea, autocontrolul se educă greu.

 Elevii sanguinici
- formarea unor interese cognitive puternice, care să asigure
evitarea superficialităţii
- dirijarea energiei spre scopuri clare.
Dominanţe educaţionale specifice
unor tipuri temperamentale -2
 Elevii melancolici
- formarea încrederii în propria persoană,
- creşterea nivelului stimei de sine, prin susţinere continuă,
- evitarea pedepselor,
- furnizarea de feedback realist, dar pozitiv.
- ajutaţi să-şi dezvolte competenţele sociale,
- să se afirme în grup pentru a-şi ameliora sentimentul de
autoeficacitate.

 Elevii flegmatici,
 dezvoltarea competenţelor sociale şi de comunicare,
 accelerarea ritmului de lucru.
 Perseverenţa, spiritul de disciplină se formează cu uşurinţă, dar ultima
se poate transforma în obedienţă.
Luarea în stăpânire” - valorificarea
avantajelor şi mascarea dezavantajelor
 Colericul - să-şi educe stăpânirea de sine pentru a-şi
contracara impulsivitatea, să-şi formeze spiritul de ordine şi
disciplină; cu aceste condiţii el poate deveni un conducător
energic, temerar.
 Sangvinicul - să-şi consolideze interesele pentru a evita
superficialitatea şi oportunismul. În situaţia educativă,
sangvinicul trebuie ajutat să-şi formeze interese cognitive
stabile, puternice, să-şi educe perseverenţa.
 Flegmaticul - să-şi educe un ritm mai accelerat de activitate; i
se potrivesc activităţile de durată, meticuloase.
 Melancolicul - să-şi cultive încrederea în sine, să înveţe să
comunice şi să fie antrenat în activităţi de grup; să evite
situaţiile şi profesiile suprasolicitante.
 Grupul şi climatul de grup
 Climatul
- va fi valorizant şi permisiv pt.
melancolici,

- cu reguli clare şi ferme pt. colerici şi

sangvinici.
Diferenţierea învăţării
 pentru extraverţi identificarea de sarcini
complexe, variate, desfăşurate frecvent în
grup, care să valorifice sociabilitatea acestora,
să evite monotonia.
 pentru intraverţii melancolici se vor evita
sarcinile deosebit de solicitante, se va asigura
ghidarea şi furnizarea de ajutor diferenţiat, iar
flegmaticii vor fi uşor supramotiovaţi pentru a
lucra mai eficient.
 Temperament şi metode de predare
preferate/ eficace

Metode active (sau centrate pe student) vs. metode pasive (centrate pe

profesor)
Concluzia lui Eysenck & Eysenck (1998) - “nici una dintre acestea
(metodele active şi cele pasive) nu este în sine bună sau rea:
randamentul ei depinde de personalitatea elevului căruia îi este
aplicată
 Extraverţi - preferabilă metoda învăţării prin descoperire,
 Introvertiţi - mai productivă este metoda expunerii.
 Elevii anxioşi - metoda exploratorie este mai puţin eficientă.

Leith, G. O. (1974). Individual differences in learning: interactions of

personality and teacing methods. In Personality and Academic Progress,
Conference Proceedings. 14-25, London, Assocition of Educational
Psychologists.
Tipul sarcinilor şcolare
 Colericii şi sangvinici preferă activităţile variate,
 Melancolicii şi flegmaticii activităţi fără mari variaţie.

 Relaţia profesor-elevi
- Extraverţii - reguli ferme, clare, să-i ajute în asumarea
scopurilor.
- Intraverţii - profesorul va oferi încurajare, va mobiliza.
Melancolicul nu va fi pedepsit, dar pentru ca flegmaticul să
lucreze mai eficient va fi pus în situaţie de uşoară tensiune.

 Profesorii au obligaţia de a-şi adapta strategiile de

predare la caracteristicile celor care învaţă
(Leith, 1974)
 Caracteristici temperamentale şi tulburări
de conduită (1)

 Relaţiei dintre tipul temperamental -

comportamentul violent a D. Olweus (1980).
- asocieri puternice între temperamentul
băieţilor caracterizat prin activitate intensă,
reacţii motorii puternice şi stilul parental
negativ al mamei marcat de lipsa de
afecţiune, ostilitate, respingere.
- stilul permisiv, în care regulile lipsesc,
greşelile nu sunt pedepsite este un factor
care menţine tulburările de comportament ale
copilului.
 Temperamentul dificil în copilărie (plâns
excesiv, probleme alimentare, ritm neregulat
somn-veghe, nelinişte motorie, iritabilitate) -
factor de risc pentru comportamentul violent.
 Controlul insuficient al emoţiilor împiedică să
elaboreze strategii adecvate de rezolvare a
conflictelor cu părinţii şi cu egalii.
 Petermann şi Petermann (2006)
Caracteristici temperamentale şi
tulburări de conduită (2)
 Temperamentelor dificile caracterizate prin impulsivitate,
autocontrol slab diagnosticate la 7 ani sunt asociate cu:
- conduite antisociale prezente la 12-16 ani
- cu apariţia tulburărilor de atenţie, hiperactivitate sau cu
anxietatea şi depresia.
Această relaţie este prezentă doar la copiii crescuţi în familiile cu
anumite disfuncţii, cum ar fi absenţa controlului asupra
comportamentului.
 Efectele temperamentului sunt mediate de caracteristici ale
mediului familial: personalitatea părinţilor, stilul parental.

(Maziade et al., 1990),

Concluzii
 există un profil temperamental de risc pentru
apariţia comportamentului agresiv sau
antisocial, a tulburărilor de conduită din
adolescenţă (Côté et al., 2002).
 notele temperamentale influenţează negativ
procesul de socializare a copilului şi
adaptarea: copilul are dificultăţi în stabilirea şi
menţinerea relaţiilor interpersonale, în
autocontrol (Kagan, Snidman, 1991).