U N I V ER S I TATEA D E STAT D I N M O LD O VA

FA C U LTATEA Ș T I I N ȚE E C O N O M I C E
D EPA RTA M EN TU L C O N TA BI L I TATE ȘI I N FO R M ATI C Ă
EC O N O M I C Ă

LUCRU INDIVIDUAL
LA DISCIPLINA:
PLANIFICARE FISCALĂ

Autor:
Profesor:
 SCHEME DE PLANIFICARE
FISCALĂ ÎN CIPRU, ELVE Ț IA
Ș I PANAMA
 Planificarea fiscală reprezintă un complex de măsuri, care
constă în micşorarea, în baza legii, a plăţilor fiscale.
Planificarea fiscală, la întreprindere, porneşte de la
structurarea iniţială a activităţii agentului economic, ea fiind
efectuată atât la nivelul entității (corporativă), cât şi pentru
persoana fizică (individuală). Spre deosebire de evaziunea
fiscală, planificarea fiscală se efectuează numai în baza
legislaţiei prin reducerea mărimii impozitelor și taxelor.
Optimizarea plăților fiscale este posibilă prin organizarea
activităţii, în aşa mod, încât legislaţia să permită evitarea sau
micşorarea bazei impozabile, a cotei impozitului și aplicarea
facilităților fiscale.
 PARADISUL FISCAL
Paradisul fiscal desemnează acele unităţi administrativ-teritoriale ce asigură condiţii deosebit de favorabile
pentru dezvoltarea capitalului şi funcţionarea companiilor offshore. Astfel, în aceste ţări se manifestă
cu pregnanţă legislaţii liberale cu un regim de impunere fiscală foarte indulgent. Ca urmare a existenţei acestor
zone fiscale cu regimuri concesive, a apărut o întreagă practică de evitare a impunerilor fiscale şi de eludare a
controlului fiscal. Constituirea de firme offshore în ţări considerate paradisuri fiscale reprezintă o modalitate
mai elevată şi mai recentă de evaziune fiscală. Acestea reprezintă firme constituite în ţări paradis fiscal şi care
nu au voie să efectueze tranzacţii decât cu străinătatea, deci nu pot să intre în contact cu agenţii economici
autohtoni. Principala caracteristică a paradisurilor fiscale o constituie neplata vreunui impozit către autorităţile
locale (în afara taxelor de autorizare) ori plata unor impozite extrem de reduse.
În cazul companiilor occidentale, entităţile offshore create de acestea (corporaţii, bănci, societăţi de asigurări
etc.) au un singur scop, care constituie obiectivul principal al managementului oricărei societăţi comerciale:
maximizarea profitului prin orice mijloace legale, în speţă prin diminuarea obligaţiilor fiscale în favoarea
profitului, profitului reinvestit sau creşterilor de capital. Asemenea "artificii" fiscale pot apărea ca lipsite de
etică, în special celor care cred că singurul motiv serios pentru care poate exista o firmă este vărsarea unor
impozite cât mai consistente la bugetul de stat. Dar nu e mai puţin adevărat că orice întreprinzător îşi poate
dirija afacerile liber, din orice ţară doreşte, cu condiţia să respecte legile, atât în ţara în care îşi derulează
afacerile, cât şi în aceea în care este rezident.
Existenţa paradisurilor fiscale pune presiune asupra cotelor de impozitare, chiar dacă au fost întreprinse multe
acţiuni pe linia combaterii acestora (Codul de conduită).Deoarece reducerea cotelor nu poate continua la
nesfârşit, extinderea ariei de impunere este o soluţie, dar nici aceasta nu va putea continua la infinit. Prin
urmare, Uniunea Europeană a cerut paradisurile fiscale să renunţe la facilităţile pentru străini, dar trei ţări
europene au refuzat si anume Andorra, Lichtenstein si Monaco.
PLANIFICAREA FISCALĂ ÎN ELVEȚIA
Datorită structurii federale a statului, în Elveţia nu există un sistem fiscal
centralizat, cu anumite impozite care sunt percepute exclusiv de către
autorităţile federale, în timp ce alte impozite sunt percepute pe criteriu
concurenţial, la nivel de canton, comună. Deşi cota de impozitare la nivel
federal este consistentă, cele  practicate
la nivelul  fiecărui  canton sunt diferenţiate (actualmente
există proiecte  legislative  propuse pentru adiminua dacă nu chiar elimina
această variaţie, de a  reorganiza împărţirea resposabilităţilor şi a
încasărilor între administraţiile federale, respectiv cantonale, dar datele
de aplicare ale acestora sunt încă în fază de proiect ).Prin urmare, întruc ât
diferenţele actuale în sistemul de impozitare sunt signifiante, alegerea
cantonului este un element important în tot  ceea ce înseamnă planificare
fiscală.Conform standardelor internaţionale şi OECD, ratele de impozitare
practicate de Elveţia sunt relativ scăzute.
O companie este considerată rezidentă în Elveţia, fie dacă este înmatriculată în această ţară, fie dacă este condusă
din aceasta (locul managementului activ). Astfel o companie înregistrată în Marea Britanie, care este însă condusă
din Elveţia, este astfel considerată o companie rezidentă a statului federal în vederea impozitării. Regula generală
este aceea, conform căreia, companiile rezidente sunt impozitate aferent veniturile globale, mai puţin cele care au
generat profituri prin intermediul unor întreprinderi, sedii permanente şi proprietăţi situate în afară, în timp
ce companiile non-rezidente sunt impozitate doar pentru profitul generat de
întreprinderi, sedii permanente şi proprietăţi situate în Elveţia, acelaşi regim având şi dobânzile  pentru
împrumuturi garantate de debitori prin proprietăţi elveţiene.După cum precizam anterior, impozitarea companiilor
este reglementată la mai multe niveluri: federal,cantonal, comunal, nivelul cotelor de impunere variind destul de
mult. Oricum la momentul actual cantoanele Zug şi Fribourg sunt considerate cele mai propice pentru localizarea
agenţilor economici. Ca fapt divers trebuie menţionat că impozitul plătit autorităţilor federale poate fi considerat
deductibil din perspectiva bazei impozabile la nivel cantonal, lucru care este valabil şi în sens invers.
Sucursalele străine situate pe teritoriul elveţian datorează impozit pe profit, venituri şi coştigurile de capital la
aceleaşi cote de impunere practicate şi în cazul entităţilor naţionale. Profiturile remise străinătăţii de către
sucursale şi filiale nu fac obiectul impozitării în Elveţia.
Revenind la cotele de impozitare, analiza acestora pleacă de la cota de bază practicată la nivel federal şi care este
de 8,5%, aplicabilă asupra proftului impozabil. Rata totala a impozitului pe profit la nivel federal,cantonal si
comunal se inscrie aproximativ intre 14% si 45%, in functie de nivelul profitului si locul deinregistrare a sediului.
Întrucat impozitul pe profit face parte din categoria cheltuielilor deductibile, cota de impozitare efectiva a
profitului variaza astfel intre 12,5 si 31%.
PLANIFICARE FISCALĂ CIPRU
 PLANIFICARE FISCALĂ PANAMA

 Panama este considerat cel mai bine dezvoltat paradis fiscal din zona Caraibelor. Legislaţia extinsă
şi reglementările privind serviciile financiare şi beneficiile companiilor de tip offshore au făcut ca
sute de oameni de afaceri, dar şi personalităţi din alte medii să îşi deschidă conturi şi să creeze, cu
ajutorul caselor de avocatură, structuri offshore care să ascundă adevăraţii beneficiari şi bunurile
acestora.
De peste 70 de ani, în Panama există aşa-numitul document Panamian Companies Act sau legea
privind corporaţiile. Acesta, împreună cu reglementările fiscale asigură o gamă largă de servicii
financiare extrem de căutate, incluzând offshore bancar, constituirea companiilor de tip offshore,
dar şi posibilitatea înfiinţării de fonduri sau asociaţii. 
Astfel, proprietarii companiilor offshore înregistrate în Panama, dar care îşi desfăşoară activitatea
economică în afara acestei ţări, sunt scutiţi de orice tip de taxă corporativă, de taxele pe venit sau
de cele pe profituri realizate prin vânzarea investiţiilor capitale. Taxele locale sunt şi ele
inexistente. Mai mult, printre beneficiile fiscale din statul Americii Centrale se mai numără şi lipsa
taxelor pe vânzări, a celor pe bunuri şi interese, dar şi a celor care vizează acţionarii sau transferul
de acţiuni.
În Republica Panama, nu există taxă de stat, taxă pe proprietate, taxă pe cadouri, taxă de timbru,
taxă de succesiune şi nici taxă de depozit. 
La toate acestea, se adaugă însă şi o puternică politică de confidenţialitate menţionată chiar în
Constituţia statului. Încălcarea acestor norme este dur sancţionată atât pe parte penală, cât şi pe
parte civilă. De asemenea, băncilor panameze le este strict interzisă distribuirea oricărei informaţii
cu privire la conturile de tip offshore sau la deţinătorii acestora, excepţie făcându-se numai în
cazul în care Curtea de Justiţie eliberează un ordin legat de o anchetă aflată în curs.
Panama nu are tratate fiscale încheiate cu niciun alt stat, protejând astfel „intimitatea financiară” a
clienţilor de offshore-uri bancare, chiar dacă aceştia sunt cetăţenii altor ţări. În interiorul aceloraşi
granite, mai există însă şi lipsa controlului asupra operaţiunilor de schimb.
În acest mod, nici persoanelor fizice cu offshore bancar, dar nici entităţilor de afaceri care au luat
naştere  acolo, nu le sunt impuse limite şi
nici nu le sunt puse întrebări privind
transferurile de bani realizate din ţară
către exterior sau invers. 
 CONCLUZII

În concluzie, menţionăm că planificarea fiscală constituie o practică legală, pe care firmele o pot
folosi cu scopul de a-și reduce impozitele și taxele. Posibilităţile de evitare legală a impozitelor
sunt diverse şi depind de specificul obiectului impunerii, specificul subiectului impunerii,
specificul metodelor de impozitare utilizate şi al metodelor de plată a impozitelor.
Extinderea companiilor offshore este și dezvoltarea accelerată a înaltei tehnologii de comunicație
care practic permite în câteva secunde îndepărtarea oricăror bariere fizico-geografice dintre țări.
Schemele offshore constau în stabilirea și domicilierea unei entități juridice (corporație, golding,
fundație) prin intermediul căreia se derulează afaceri cu alte entități domiciliate în afara statului
respectiv și care oferă scutire de la plata impozitelor pe profit, pe creșterile de capital, pe
devidente, pe dobânzi.
Împotriva extinderii paradisurilor fiscale se duce o adevărată luptă promovată în special de țările
dezvoltate. Atâta timp cât statul bunăstării există și se extinde va fi o presiune tot mai mare pentru
majorarea taxelor. Așa se explică intensificarea asaltului din ultima vreme dintre guvernele
statelor cu taxe ridicate și națiunele lumii cu o fiscalitate redusă.
Vă mulțumesc pentru
atenție!!!