1

CE ESTE UN RISC?

O DEFINIŢIE

RISCUL este “posibilitatea ca un incident nedorit (o

întâmplare nefericită sau neplăcută) să se producă sau
posibilitatea ca o vătămare ori o pierdere să afecteze o
persoană sau un bun.”
 ANALIZA RISCURILOR

ÎNSEAMNĂ SĂ VEZI CEEA CE VĂD ŞI ALŢII

– ŞI SĂ TE GÂNDEŞTI –

LA CEEA CE NU S-A GÂNDIT NIMENI!!!!

 Start

Determinarea limitelor
echipamentului techic

Identificarea pericolelor Analiza riscului

Estimarea riscului Aprecierea riscurilor

Evaluarea risculilor

Echipamentul tehnic DA
ÎNCHEIERE
prezintă siguranţa?
NU
Reducerea riscurilor
 ESTIMARE PRACTICĂ A RISCURILOR

Cod Descriere

0 Risc neglijabil

1 Risc acceptabil, nu este nevoie să se ia măsuri

2 Oarecare risc, se recomandă să se ia măsuri

3 Risc mare, trebuie să se ia măsuri

4 Risc foarte mare, trebuie să se ia măsuri imediat

Lista constructorului continea 19 riscuri
Lucrand individual, multi dintre experti au gasit peste 20 de riscuri
Impreuna, expertii au gasit 32 de riscuri
 Costurile implicate de vătămări şi daune ca
funcţie de nivelul de protecţie
Cost implicat de risc
Costuri
A C

Costuri implicate de Costuri implicate de

măsurile de protecţie vătămări şi daune

Nivelul de protecţie
Icebergul costurilor

Daune umane şi concedii medicale

Daune materiale, provocate clădirilor,

produselor
Intreruperi în procesul de producţie
Costuri juridice
Servicii de salvare, ş.a

Costuri diverse- de ex: timp,

personal suplimentar, orar
prelungit…
Un accident …

POC!

Un accident este un incident nedorit care are

drept consecinţă vătămarea integrităţii
corporale a unei persoane, pagube materiale sau
de mediu sau pierderi în procesul de producţie.
Analiza securităţii muncii

Pierderi în
Sursă de procesul de
risc Procesul de producţie
producţie Pagube
tehnică
în situaţie critică materiale

Situaţie
Organizarea riscantă Incident
creează periculos
sursa de risc

Omul la loc expus

Sursă de Accidentare
risc a unei/unor
umană persoane

DESFĂŞURAREA UNUI ACCIDENT

 CONCEPTE
Accident
Incident nedorit care conduce la vătămare
Incident periculos
Incident care nu implică vătămare, dar care arată faptul că este
posibil să se producă un accident
Sursă de risc
Caracteristică a unui sistem care constituie posibilitatea
producerii unui accident sau incident periculos
Situaţie riscantă
Starea de fapt caracterizată prin prezenţa uneia sau mai multor
riscuri (surse de risc) care ar putea produce un accident sau
incident periculos
Prin ACCIDENT DE MUNCĂ se înţelege:
– vătămarea violentă a organismului, precum şi
intoxicaţia acută profesională,
– care au loc în timpul procesului de muncă sau în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu,
– indiferent de natura juridică a contractului în
baza căruia se desfăşoară activitatea,
– şi care provoacă
incapacitate temporară de muncă de cel puţin
3 zile,
invaliditate
deces
vătămarea violentă a organismului, afectarea
integrităţii anatomo-funcţionale, cu efecte imediate asupra
stării de sănătate a persoanei accidentate, care are drept
consecinţă următoarele traume:
– leziune fizică acută asupra corpului uman, cum sunt:
arsura, contuzia, plaga, fractura, luxaţia, entorsa,
înţepături, inflamaţii etc., produsă în condiţiile şi cu
consecinţele prevăzute în definiţie;
– un efect negativ şi acut, rezultat dintr-o expunere
instantanee, care are drept consecinţă leziuni multiple
asupra corpului uman, cum sunt: electrocutarea, asfixia,
înecul etc., produs în condiţiile din definiţie;
– pierderea sau dereglarea unui simţ, dereglarea unui
aparat sau a unui sistem al organismului, precum şi
trauma neuropsihică cauzată de leziuni fizice, de
dereglări senzoriale, de climatul psihosocial existent sau
de intoxicaţii acute, produse în condiţiile din definiţie
Timpul producerii accidentului,
– în procesul de muncă;
– în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
– înainte sau după încetarea lucrului;
– pauze tehnologice;
– deplasarea de la serviciu la domiciliu şi
invers;
– program normal de lucru pentru activităţi
ce nu au legătură cu procesul muncii;
dacă nu este din vina exclusivă a
accidentatului
– practica profesională.
Locul producerii accidentului
– orice loc (zonă, încăpere, vehicul etc.) unde îşi desfăşoară
activitatea unul sau mai mulţi lucrători şi unde se exercită
autoritatea conducătorului persoanei juridice sau a
persoanei fizice;
– orice loc organizat, inclusiv punctele de lucru dispersate,
unde persoana juridică sau persoana fizică desfăşoară o
activitate cu caracter permanent sau temporar (sondele,
traseele de cale ferată, reţelele electrice şi telefonice,
şoselele, tarlalele agricole, parchetele forestiere,
prospecţiunile (geologice, geofizice, seismice etc.),
sectoarele în care îşi exercită activitatea picherii, factorii
poştali, controlorii de conducte etc., precum şi locurile
unde se efectuează prestări de servicii pe bază de
comandă, contract sau alte forme legale (inclusiv domiciliul
clientului);
– evenimentele produse pe traseul de deplasare de la locul
de muncă la domiciliu, dacă se încadrează în timpul normal
calitatea accidentatului, persoane care prestează
o activitate de muncă pe cont propriu sau pentru o
persoană juridică, indiferent de natura juridică a
raportului de muncă stabilit.
– persoanele angajate cu contract individual, pe o
perioadă determinată sau pentru o lucrare
determinată;
– membrii asociaţiilor familiale constituite legal;
– membrii cooperatori;
– lucrătorii independenţi (persoane autorizate să
lucreze pe cont propriu);
– ucenici, elevi şi studenţi în perioada efectuării
practicii profesionale;
– persoana care coordonează activitatea unităţii al
cărei proprietar este (patron )
efectele asupra victimei accidentelor de muncă pot fi:
– incapacitate de muncă: întrerupere temporară sau
permanentă a activităţii lucrătorului la locul său de
muncă, ca urmare a producerii unui eveniment, cu o
durată de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive,
confirmată prin certificat medical ca fiind urmare a
accidentului produs;
– invaliditatea determină pierderea totală sau parţială
a capacităţii de muncă, confirmată prin decizie de
încadrare într-un grad de INV, emisă de organele
medicale în drept;
gradul I, fără posibilităţi de autoservire;
gradul II, se poate autoservi;
gradul III, are condiţii pentru program redus;
– decesul accidentatului imediat sau după un interval
de timp, dacă acesta este confirmat, în baza unui act
medico-legal, ca fiind urmare a accidentului suferit.
 BOLILE PROFESIONALE sunt afecţiunile care se
produc ca urmare a exercitării unei meserii sau a unei
profesiuni, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau
biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului, în procesul de muncă.

Efect accident
imediat
Factor de
risc Boala
Efect
Dupa o perioada de timp profesionala
CONSECINTELE ACCIDENTELOR
DE MUNCÃ

CONSECINTE
PENTRU

OM

UNITATE

SOCIETATE
 CONSECINTELE ACCIDENTELOR DE MUNCÃ
ASUPRA ELEMENTELOR SISTEMULUI DE MUNCÃ

ASUPRA SARCINII DE MUNCÃ

NEÎNDEPLINIREA SARCINII DE MUNCÃ
DIMINUAREA ÎNCREDERII PRIVIND
REALIZAREA SARCINII DE MUNCÃ

ASUPRA MIJLOACELOR DE PRODUCTIE

DETERIORÃRI SAU DISTRUGERI
PROIECTAREA DE CORPURI CARE AGRESEAZÃ
VICTIMA DAR SI UTILAJELE DIN JUR

ASUPRA MEDIULUI DE MUNCÃ

DETERIORAREA PARAMETRILOR
AMBIENTALI SI DE MICROCLIMAT
3.3.4.2.
Comunicarea accidentelor
Accidentul de muncă
– incapacitate temporară de muncă
– invaliditate
– mortal,
– colectiv (mai mult de 3 persoane in acelaşi timp şi din aceeaşi cauză)
va fi comunicat de îndată de către angajator,
– inspectoratului teritorial de muncă şi, după caz,
– organelor de urmărire penală competente,
Dacă printre victimele accidentului se află şi angajaţi ai altor
persoane juridice, accidentul va fi comunicat şi acestora
În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice, în
care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor
sarcini de serviciu, persoana juridică sau fizică la care sunt angajaţi
accidentaţii va anunţa de îndată inspectoratul teritorial de muncă
din judeţul în raza căruia s-a produs accidentul
 Comunicarea operativă a accidentului
va cuprinde următoarele informaţii:
a) denumirea/numele persoanei juridice sau al persoanei
fizice la care s-a produs accidentul şi, dacă este cazul,
denumirea persoanei juridice la care este/a fost angajat
accidentatul;
b) sediul/adresa şi numărul de telefon ale persoanei juridice
sau fizice;
c) locul unde s-a produs accidentul (secţie, atelier, DN - în
cazul accidentului de circulaţie etc.);
d) data şi ora la care s-a produs accidentul/data şi ora la
care a decedat accidentatul;
e) datele personale ale victimei (numele şi prenumele,
ocupaţia, vârsta, starea civilă, vechimea în ocupaţie şi la
locul de muncă);
f) împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive;
g) consecinţele accidentului;
h) numele şi funcţia persoanei care comunică accidentul;
i) data comunicării.
Cercetarea evenimentelor are ca scop
– stabilirea împrejurărilor şi a cauzelor care au
condus la producerea acestora,
– a reglementărilor legale încălcate,
– a răspunderilor
– a măsurilor ce se impun a fi luate pentru
prevenirea producerii altor cazuri similare ,
– determinarea caracterului accidentului

Cercetarea oricărui eveniment este obligatorie,

inclusiv în cazul persoanelor date dispărute,
indiferent dacă întruneşte sau nu condiţiile unui
accident de muncă
 Cercetarea se face, imediat
după comunicare, astfel:

a)de către persoana juridică la care s-a produs

evenimentul:

– incapacitate temporară de muncă (5 zile).

– În cazul accidentelor urmate de vătămare gravă,
sub supravegherea inspectoratului teritorial de
muncă ( 7 zile de la data producerii).
– accidentul uşor care are drept consecinţă leziuni
superficiale care prin gravitatea lor necesită
numai acordarea primelor îngrijiri medicale sau
au antrenat incapacitate de muncă cu o durată
mai mică de 3 zile;
b) de către inspectoratul teritorial de
muncă din judeţul pe teritoriul căruia s-
a produs evenimentul,
– accidentelor mortale,
– al situaţiilor cu persoane date dispărute,
– al accidentelor care produc INV,
– al celor colective
– în cazul incidentelor periculoase

c) de către Inspecţia Muncii, în cazul

accidentelor colective şi al incidentelor
periculoase, generate de unele evenimente
deosebite, care prezintă un grad ridicat de
complexitate, precum avariile sau exploziile
Dosarul de cercetare, care va cuprinde:
– opisul actelor aflate în dosar;
– procesul-verbal de cercetare;
– schiţe, fotografii referitoare la eveniment;
– declaraţia accidentatului/accidentaţilor, în cazul accidentului
urmat de ITM sau de INV;
– declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la
elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii
evenimentului;
– declaraţiile persoanelor răspunzătoare de nerespectarea
reglementărilor legale;
– copii de pe actele şi documentele necesare pentru elucidarea
împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului;
– orice alte documente, declaraţii, necesare pentru a determina
caracterul accidentului;
– formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă - FIAM.
– copie de pe autorizaţie, în cazul în care victima, în momentul
accidentului, desfăşura o activitate care necesita autorizare;
– acte de expertiză tehnică, întocmite cu ocazia cercetării
evenimentului;
– concluziile raportului de constatare medico-legală, în cazul
accidentului mortal;
- copie de pe hotărârea judecătorească prin care se declară decesul,
în cazul persoanelor date dispărute;
- actul medical, emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa
medicală de urgenţă, din care să rezulte diagnosticul provizoriu, în
cazul accidentelor urmate de vătămare gravă;
- copie de pe certificatul/certificatele de concediu medical, în cazul
accidentului urmat de ITM, şi copie de pe decizia de încadrare într-un
grad de INV, în cazul accidentului urmat de INV, care se vor ataşa la
dosar după eliberarea de către unitatea sanitară;
- actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de
urgenţă, din care să rezulte data şi ora când accidentatul s-a
prezentat pentru consultaţie, precum şi diagnosticul, în cazul
accidentelor de traseu;
- orice acte doveditoare, emise de organe autorizate şi prezentate de
accidentat, din care să se poată stabili locul, data şi ora producerii
accidentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul, ora şi
data accidentării;
- copie de pe procesul-verbal de cercetare la faţa locului, încheiat de
serviciile poliţiei rutiere/brigada poliţiei rutiere a Capitalei, în cazul
accidentelor de circulaţie pe drumurile publice;
- documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri
de serviciu (foaie de parcurs, ordin de serviciu etc., în cazul
accidentelor de circulaţie pe drumurile publice şi al accidentelor în
care sunt implicate persoane aflate în delegaţie).