METABOLISMUL:

ASPECTE GENERALE
 Tipuri de căi metabolice

 Degradarea oxidativă a combustibililor metabolici din dietă și din depozitele

tisulare (glucoză, acizi grași, aminoacizi)

 Stocarea combustibililor metabolici (în perioadele post-prandiale), respectiv

mobilizarea rezervelor (în perioadele inter-prandiale)

 Biosinteza de molecule biologice având diverse roluri structurale și

funcționale

 Degradarea biomoleculelor cu rol structural sau funcțional → formare de

produși reziduali → eliminați ca atare sau după detoxifiere
Catabolism vs. anabolism
 Privire generala asupra
principalelor metabolisme
generatoare de energie

CITOPLASMA

ATP produs direct

prin fosforilare la substrat

MITOCONDRIE

ATP produs
prin fosforilare oxidativa
Rolurile diferite ale NADH / FADH2 și NADPH formate în cursul catabolismului
 Reglarea căilor metabolice

Enzima cheie (reglatorie) – catalizează etapa limitantă de viteză:

este reacția cea mai lentă din întreaga cale metabolică → viteza sa determină viteza
globală a căii

are un caracter ireversibil (fiind puternic exergonică)

este situată în prima parte a căii metabolice

Mecanismele de control:

- modificarea activității sau a cantității enzimelor cheie → ajustarea vitezei reacției pe

care o catalizează => modificarea vitezei globale a căii metabolice
Reglarea independentă și coordonată a căilor catabolice și anabolice
 Mecanisme de reglare enzimatică

I. Reglarea activității moleculelor individuale de enzimă

Reglarea alosterică
- metaboliți din celulă
- NADH/NAD+ sau ATP/ADP/AMP
Reglarea covalentă - influențată hormonal

II. Reglarea cantității enzimelor în celule

Inducția și represia - acțiuni hormonale (frecvent), uneori metaboliți

Tipuri particulare de reglare:

Inhibiția feed-back
Activarea feed-forward
Reglarea covalentă a activității enzimatice
METABOLISMUL GLUCIDIC
Structura glucidelor - aldoze
Structura glucidelor - cetoze
Ciclizarea glucozei
Ciclizarea fructozei
 Tipuri de izomerie la monozaharide

Epimeri
Izomeri D și L (enantiomeri)

Anomeri α și β
 Dizaharide
2 monozaharide unite prin legătură O-glicozidică
Polizaharide – amidonul
Polizaharide – glicogenul
Căile de metabolizare ale glucozei
GLICOLIZA
 Glicoliza – trăsături generale

• Scop: eliberarea parțială a energiei conținute în molecula glucozei → sinteză de ATP

• Se desfășoară în toate țesuturile
• Localizată în citosol
• Poate funcţiona atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe

 Pătrunderea glucozei în celule:

transportorii din familia GLUT
• GLUT-1 – eritrocit și creier
• GLUT-2 – ficat, celulele β pancreatice
• GLUT-4 – țesut adipos și muscular
(dependenți de insulină)
GLICOLIZA – cele două faze
Cele două faze
ale glicolizei
Formarea glucozo-6-P și metabolismul său ulterior
GLICOLIZA – etapa consumatoare de energie
GLICOLIZA – etapa generatoare de energie
Glicoliza aerobă / anaerobă și reoxidarea diferită a NADH
Rezultatele glicolizei aerobe

Ecuație globală:
glucoză + 2NAD+ + 2ADP + 2Pi →
2 piruvat + 2NADH + 2H+ + 2ATP + 2H2O
 Glicoliza anaerobă și reacția lactat dehidrogenazei

Ecuație globală:
glucoză + 2ADP + 2Pi →
2 lactat + 2ATP + 2H2O

Importanța reacției LDH:

Glicoliza poate funcționa și poate
genera ATP în condiții anaerobe
 Glicoliza – importanță particulară pentru
țesuturile gluco-dependente

 Creier – consum energetic substanțial → satisfăcut în cea mai mare parte pe seama
glucozei (NU poate degrada acizi grași)

 Eritrocit – nu are mitocondrii → nu poate degrada alte surse de energie (care

necesită desfășurarea fosforilării oxidative)

 Mușchi scheletic în activitate susținută – necesar energetic disproporționat față de

aportul de oxigen → mare parte din ATP este obținut prin glicoliza anaerobă
Alte roluri ale glicolizei
Reglarea glicolizei
Reglarea PFK-1 de către F-2,6-P2
Reglarea piruvat kinazei
Inhibitori ai glicolizei –
potentiali compusi anticancerosi
(citostatice)

The potential target enzymes and respective

inhibitors are indicated in blue. HK,
hexokinase; 3-BrPA, 3-bromopyruvate; 2-DG,
2-deoxyglucose; G6PG, glucose-6-phosphate
dehydrogenase; 6-AN: 6-aminonicotinamide;
GAPDH, glyceraldehyde-3-phosphate
dehydrogenase; TKTL1, transketolase-like
enzyme 1.
METABOLISMUL PIRUVATULUI
Căi de metabolizare a piruvatului
Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
Complexul piruvat dehidrogenazei (PDH)
 Componența complexului PDH

Enzima Coenzime necesare Vitaminele din care provin

Piruvat dehidrogenaza (E1) tiamin pirofosfat tiamina (vitamina B1)

Dihidrolipoil transacetilaza (E2) acid lipoic acid lipoic

coenzima A acid pantotenic

Dihidrolipoil dehidrogenaza (E3) FAD riboflavina (vitamina B2)

NAD+ nicotinamida (vitamina PP)

TPP (tiamin pirofosfat)
Acidul lipoic
Coenzima A
NAD+ FAD
Mecanismul decarboxilării oxidative a piruvatului
Reglarea activității complexului PDH (PDC)
 Bibliografie

• David L. Nelson, Michael M. Cox. Lehninger Principles of Biochemistry. 5th edition, 2008.
• Colleen Smith, Allan D. Marks, Michael Lieberman. Mark’s Basic Medical Biochemistry: A Clinical
Approach. 2nd edition, 2004.
• Robert K Murray, Darryl K. Granner, Peter A. Mayes, Victor W. Rodwell. Harper’s Illustrated
Biochemistry. 27th edition, 2006.
• Pamela C. Champe, Richard A Harvey, Denise R. Ferrier. Lippincott’s Illustrated Reviews –
Biochemistry. 4th edition, 2007.
• Reginald H. Garrett, Charles M. Grisham. Biochemistry. 2nd edition, 1999.
• Mary K. Campbell, Shawn O. Farrell. Biochemistry. 6th edition, 2007.