Antivirale

Molnupiravir SARS-COV2

PF-07321332 is an
antiviral drug developed
by Pfizer which acts as
an orally active 3CL
protease inhibitor

Molnupiravir can swap between two forms

(tautomers), one of which mimics cytidine (C)
and the other of which mimics uridine (U).

Xray crystal structure of the

SARS-CoV-2 protease
inhibitor PF-07321332
bound to the viral 3CLpro
Cytidine (Mpro) protease enzyme.
CALEA PENTOZ-FOSFAȚILOR

Elena Petrescu
Faza oxidativă a căii pentoz-fosfaților
Izomerizarea ribulozo-5-fosfatului
Faza neoxidativă a căii pentoz-fosfaților
Faza neoxidativă a căii pentoz-fosfaților
Vedere de ansamblu asupra căii pentoz-fosfaților
Vedere de ansamblu asupra căii pentoz-fosfaților
 Ecuația generală a căii pentoz-fosfaților

6 G-6-P + 12 NADP+ + 7 H2O → 5 F-6-P + 6 CO2 + 12 NADPH + 12 H+ + Pi

↕
5 G-6-P

Glucoză-6-P + 12 NADP+ + 7 H2O → 6 CO2 + 12 NADPH + 12 H+ + Pi

Interrelația dintre calea pentoz-P și glicoliză
Rolul NADPH în reducerea glutationului
Consecințele deficitului de glucozo-6-P dehidrogenază în eritrocit
Reglarea activității căii pentoz-fosfaților
METABOLISMUL
GLICOGENULUI
Structura glicogenului
Glicogenogeneza
 Sinteza glicogenului – formarea UDP-glucozei

Reacția glucozo-1-P uridil transferazei (UDP-glucoz-pirofosforilaza):

Sinteza glicogenului – reacția glicogen sintazei
Sinteza glicogenului pe molecula glicogeninei
Sinteza glicogenului – ramificarea moleculei
Glicogenoliza
Degradarea glicogenului – reacția glicogen fosforilazei
Degradarea glicogenului – deramificarea moleculei
Hidroliza G-6-P sub acțiunea G-6-fosfatazei în reticulul endoplasmic
Rolurile diferite ale glicogenului din ficat și din mușchi
Sinteza și degradarea glicogenului – vedere de ansamblu
Reglarea metabolismului
glicogenului
Reglarea glicogenogenezei
Reglarea glicogenolizei
Activarea glicogenolizei de către adrenalină prin receptori α1-adrenergici
Activarea glicogenolizei musculare în cursul exercițiului fizic
Reglarea coordonată a sintezei şi degradării glicogenului îm ficat
Calea acidului glucuronic
Sinteza acidului UDP-glucuronic și rolul său în conjugare
Rolurile acidului UDP-glucuronic
 Structura glicozaminoglicanilor

Acidul hialuronic
Rolurile UDP-glucozei
 SINTEZĂ A METABOLISMULUI GLUCIDIC

 Glucoza ca sursă de energie:

 Glucoza este o sursă de energie pentru toate ţesuturile

 Unele țesuturi sunt gluco-dependente: creier, eritrocit, mușchi scheletic în activitate

intensă

 Glucoza este singurul combustibil care poate genera ATP în anaerobioză (prin
fosforilare la nivel de substrat):
- muşchiul scheletic în activitate intensă
- hipoxie tisulară
- eritrocit

 Alte substrate energogene (acizi graşi, corpi cetonici, aminoacizi) pot genera ATP
numai în aerobioză, prin fosforilare oxidativă
 Rolurile insulinei și glucagonului în reglarea căilor din
metabolismul glucidic

 Insulina - secretată de celulele β ale pancreasului endocrin, ca răspuns la creșterea

glicemiei după prânzurile glucidice

 Glucagonul - secretat de celulele α ale pancreasului endocrin, ca răspuns la

scăderea glicemiei în perioadele interprandiale și în stările de post

 Mecanisme de acțiune asupra enzimelor-cheie din căile metabolice:

a) Influenţarea reglării covalente a activităţii enzimatice

- glucagonul → activarea protein kinazei A → fosforilarea enzimelor
- insulina → activarea protein fosfatazei-1 → defosforilarea enzimelor

b) Modificarea cantităţii enzimelor în celule prin inducţie-represie

 Perioada postprandială

 Glicemia ↑ → stimulează secreţia de insulină → raport insulină/glucagon ↑

 Căi metabolice active:

 Toate ţesuturile utilizează glucoza ca sursă de energie, prin glicoliză

 În ficat şi muşchi are loc depozitarea glucozei sub formă de glicogen

 În unele ţesuturi are loc metabolizarea glucozei pe calea pentoz-fosfaţilor → sinteză

de NADPH şi riboză-5-fosfat
 Perioada postprandială

 Efectele insulinei:
 activează procesele care consumă glucoza plasmatică - glicoliza
- sinteza de glicogen
 inhibă procesele care produc glucoză - gluconeogeneza
- degradarea glicogenului
 Mecanisme:
 ↑ captarea glucozei în ţesuturi (muscular şi adipos) - ↑ nr. GLUT4 în membrană
 ↑ cantitatea de fructoză-2,6-difosfat (în ficat) →
(+) fosfofructokinaza-1 => ↑ glicoliza
(–) fructozo-1,6-disfosfataza => ↓ gluconeogeneza
 Inducţia enzimelor-cheie ale glicolizei (glucokinaza)
 Represia enzimelor-cheie ale gluconeogenezei
 (+) protein fosfataza-1 → defosforilarea:
- glicogen sintazei → (+) => ↑ glicogenogeneza
- glicogen fosforilazei → (–) => ↓ glicogenoliza
 
 Rezultat: scăderea glicemiei → readucerea sa la normal (la aproximativ 2 ore după
prânzul glucidic)
 Perioada interprandială

 Glicemia ↓ → este stimulată secreţia de glucagon → raport insulină/glucagon ↓

 Căi metabolice active:

 Glucoza este consumată, ca sursă de energie, numai de către ţesuturile gluco-

dependente

 Ficatul produce glucoză prin - degradarea glicogenului

- gluconeogeneză

 Glucoza produsă este eliberată în sânge → captată de ţesuturile gluco-dependente

 Perioada interprandială

 Efectele glucagonului:
 activează procesele care produc glucoză - gluconeogeneza
- degradarea glicogenului
 inhibă procesele care consumă glucoza plasmatică - glicoliza
- sinteza de glicogen
 Mecanisme:
 ↓ cantitatea de fructoză-2,6-difosfat (în ficat) →
(+) fructozo-1,6-disfosfataza => ↑ gluconeogeneza
(–) fosfofructokinaza-1 => ↓ glicoliza
 Inducţia enzimelor-cheie ale gluconeogenezei
 ↑ cantitatea de AMPc în celulele hepatice → activarea protein kinazei A →
fosforilarea:
- glicogen fosforilazei → (+) => ↑ glicogenoliza
- glicogen sintazei → (–) => ↓ glicogenogeneza

 Rezultat: creşterea glicemiei → menţinerea sa la un nivel constant în condiţiile

lipsei aportului exogen de glucoză
 Efectele insulinei şi glucagonului asupra metabolismului glucidic

Proces INSULINA GLUCAGONUL

metabolic
Efect Mecanism Efect Mecanism

Glicoliza ↑ (+) fosfofructokinaza-1 ↓ (–) fosfofructokinaza-1

inducţia enzimelor-cheie

Gluconeogeneza ↓ (–) fructozo-1,6-disfosfataza ↑ (+) fructozo-1,6-disfosfataza

represia enzimelor-cheie inducţia enzimelor-cheie

Glicogenogeneza ↑ (+) glicogen sintaza ↓ (–) glicogen sintaza

Glicogenoliza ↓ (–) glicogen fosforilaza ↑ (+) glicogen fosforilaza

 Bibliografie

• David L. Nelson, Michael M. Cox. Lehninger Principles of Biochemistry. 5th edition, 2008.
• Colleen Smith, Allan D. Marks, Michael Lieberman. Mark’s Basic Medical Biochemistry: A Clinical
Approach. 2nd edition, 2004.
• Robert K Murray, Darryl K. Granner, Peter A. Mayes, Victor W. Rodwell. Harper’s Illustrated
Biochemistry. 27th edition, 2006.
• Pamela C. Champe, Richard A Harvey, Denise R. Ferrier. Lippincott’s Illustrated Reviews –
Biochemistry. 4th edition, 2007.
• Reginald H. Garrett, Charles M. Grisham. Biochemistry. 2nd edition, 1999.
• Mary K. Campbell, Shawn O. Farrell. Biochemistry. 6th edition, 2007.