Glucokinaza apare n celulele din ficat, pancreas, intestin, i creierul de oameni i

majoritatea celorlalte vertebrate. n fiecare dintre aceste organe joac un rol

important n reglarea metabolismului glucidic, acionnd ca un senzor de
glucoz, determinnd schimbri n metabolismul sau functiei celulelor, ca
raspuns la cresterea sau scderea nivelurilor de glucoz, cum ar fi s apar dup
o mas sau cnd postul. Mutaiile genei pentru aceasta enzima poate provoca
forme neobinuite de diabet sau hipoglicemie. Glucokinaza (GK) este o izoenzim
hexokinaza, legat omolog la cel puin alte trei hexokinaze. [1] Toate hexokinaze
poate media fosforilarea glucozei la glucoza-6-fosfat (G6P), care este primul pas
att sinteza glicogenului i glicoliza. Cu toate acestea, glucokinaza este
codificat de o gen separat i proprietile sale distinctive cinetice permite s
serveasc un set diferit de funcii. Glucokinaza are o afinitate mai sczut pentru
glucoz dect celelalte hexokinaze fac, iar activitatea sa este localizat la cteva
tipuri de celule, lsnd celelalte trei hexokinaze ca au pregtit mai importante
ale glucozei pentru glicoliz i sinteza glicogenului pentru majoritatea esuturilor
i organelor. Din cauza acestei afinitate redus, activitatea glucokinazei, n
condiii fiziologice obinuite, variaz considerabil n funcie de concentraia de
glucoz. [2]. Nume alternative pentru aceast enzim sunt: hexokinaza uman
IV, hexokinaza D, i ATP: D-hexoz 6-fosfotransferaz, CE 2.7.1.1 (anterior
2.7.1.2). Denumirea comun, glucokinase, este derivat din specificitatea sa
relativ de glucoz n condiii fiziologice.

Unele biochimisti au susinut c glucokinaza denumire trebuie abandonat

neltoare, deoarece aceasta enzima poate fosforila alte hexoze n condiii
adecvate, i exist indepartata enzime conexe n bacterii cu specificitate mai
absolut pentru glucoza c o mai bun merit numele i CE 2.7. 1.2. [2] [3] Cu
toate acestea, rmne glucokinaza numele preferat n contextele de medicina si
fiziologie de mamifere.

O alt kinaz glucoz mamifere,-ADP specifice glucokinase, a fost descoperit n

2004. [4] Gena este distinct i similar cu cea a organismelor primitive. Aceasta
depinde de ADP degrab dect ATP (sugernd posibilitatea funciei mai eficient
n timpul hipoxie), iar rolul metabolice i importana rmn s fie elucidate.
Substraturi i produse [edita]
Substratul principal al importanei fiziologica a glucokinase este glucoza, iar cel
mai important produs este glucoza-6-fosfat (G6P).Obiectul pe care este necesar,
din care fosfatul este derivat, este adenozin trifosfat (ATP), care este convertit
n adenozin difosfat (ADP), atunci cnd fosfatul este ndeprtat.Reacia catalizat
de glucokinaza este:
ATP particip la reacia ntr-o form complexat pentru magneziu (Mg) ca un
cofactor. Mai mult, n anumite condiii, glucokinase, ca i alte hexokinaze, pot
induce fosforilarea altor hexoze (6 zaharuri carbon) si molecule similare. De
aceea reacia general glucokinazei este descris mai precis: [3]

Hexoza + MgATP2 hexoza-PO23 + MgADP+H+

Printre substraturile hexoz sunt manoz, fructoz, i glucozamin, dar afinitatea
glucokinazei pentru aceste necesit concentraii care nu se gsesc n celulele de
activitate semnificativ. [5
Dou proprieti cinetice importante distinge glucokinaza de alte hexokinaze,
permindu-i s funcioneze ntr-un rol special ca senzor de glucoz.

Glucokinaza are o afinitate mai sczut pentru glucoz dect celelalte

hexokinaze. Glucokinase schimb conformaie i / sau funcia n paralel cu
creterea glicemiei n vedere fiziologic important intervalul 4-10 mmol / l (72180 mg / dl). Se semisaturat la o concentraie de glucoz de circa 8 mmol / l
(144 mg / dl). [6] [7]
Glucokinase nu este inhibat de de produse, glucoz-6-fosfat. [6] Aceasta
permite ieirea semnal continuu (de exemplu, pentru a declana eliberarea de
insulin) pe fondul cantiti semnificative ale produsului [7]
Aceste dou caracteristici permit s reglementeze o "condus de alimentare" cale
metabolica. C este, viteza de reacie este determinat de oferta de glucoz,
care nu de cererea pentru produse finite.

O alt proprietate distinctiv a glucokinazei este cooperativity moderate cu

glucoza, cu un coeficient Hill (nH) de aproximativ 1,7. [7] Glucokinaza are doar
un singur situs de legare pentru glucoz i este singurul Enzima regulatoare
monomeric tie c sunt afiate substrat cooperativity. Natura cooperativitatea a
fost postulat de a implica o "tranziie lent" ntre dou state enzime diferite, cu
rate diferite de activitate. Dac starea dominant depinde concentraiei glucozei,
acesta ar produce o cooperativity aparent similar cu cel observat. [8]
Din cauza acestei cooperativity, interaciunea cinetic a glucokinaza cu glucoza
nu urmeaz cinetica Michaelis-Menten clasice. Mai degrab dect un kilometru
de glucoz, este mai corect pentru a descrie un nivel S0.5 jumtate de saturaie,
care este concentraia la care enzima este de 50%, saturat i activ.

S0.5 i NH extrapola la un "punct de inflexiune" al curbei care descrie activitatea

enzimei ca o funcie a concentraiei de glucoz la aproximativ 4 mmol / l. [9] Cu

alte cuvinte, la o concentraie de glucoz de circa 72 mg / dl, care este aproape

de limita inferioar a intervalului valorilor normale, activitatea glucokinazei este
cel mai sensibil la mici modificri ale concentraiei de glucoz.

Relaia cinetic cu cellalt substrat, MgATP, poate fi descris prin cinetica MichaelisMenten clasice, cu o afinitate de circa 0,3-0,4 mmol / l, cu mult sub o
concentraie tipic intracelular de 2,5 mmol / l. Faptul c exist aproape
ntotdeauna un exces de ATP disponibile implic faptul c concentraia de ATP
rareori influenteaza activitatea glucokinazei.

Activitatea maxim specific (kcat, de asemenea, cunoscut sub numele de viteza

de rotaie) a glucokinazei cnd saturat cu ambele substraturi este de 62 / s. [6]

Un "model matematic minimal" a fost elaborat pe baza informaiilor cinetice mai

sus pentru a prezice glucoz celulelor beta rata fosforilare (BGPR) a normalului
("tip slbatic") glucokinaza, i cunoscnd mutaiile. BGPR pentru tipul
glucokinazei slbatic este de aproximativ 28% la o concentraie de glucoz de 5
mmol / l, indicnd faptul c enzima se execut la 28% din capacitate la glucoza
prag obinuit pentru declanarea eliberrii de insulin.
Mecanism [edit]
Grupurile sulfhidril multor cisteine nconjoar situsul de legare glucoz. Toate, cu
excepia cis 230 sunt eseniale pentru procesul catalitic, formnd mai multe
puni disulfurice n timpul interaciunii cu substratul i de reglementare. Puin la
nivelul celulelor beta La, raportul dintre activ n inactiv molecule glucokinazei
este cel puin parial determinat de echilibrul oxidarea gruparilor sulfhidril sau
reducerea punilor disulfurice.

Aceste grupri sulfhidril sunt destul de sensibile la starea de oxidare a celulelor,

fcnd glucokinaza una dintre componentele cele mai vulnerabile la stresul
oxidativ, n special la nivelul celulelor beta.
Structura [edit]
glucokinaza
PPB 1q18 EBI.jpg
Structuri de Escherichia coli glucokinazei ATP-dependente. [10]
identificatori
simbol Glucokinaza

Pfam PF02685
Pfam clan CL0108
InterPro IPR003836
SCOP 1q18
Superfamily 1q18
[arata] structuri de proteine disponibile:
Glucokinaza este o protein monomeric de 465 aminoacizi i o greutate
molecular de aproximativ 50 kD. Exist cel puin dou crpturi, una pentru
situsul activ, glucoza legare si MgATP, iar cealalt ca activator alosteric
presupuse c nu a fost nc identificat. [11] [12]

Aceasta este de aproximativ jumatate dimensiunea celorlalte hexokinaze

mamifere, care pstreaz o anumit structur dimer. Cteva secvene i
structura tridimensionala a siturilor cheie active.Domeniul de legare ATP, de
exemplu, sunt mprite cu hexokinaze, glucokinases bacteriene, i alte proteine,
iar structura comun este denumit o pliere actina.
Genetica [edit]
Glucokinazei uman este codificat de gena GCK pe cromozomul 7. Aceasta
singure gene autozomal are 10 exoni. [13] [14] Genele pentru glucokinazei in
alte animale sunt omoloage cu GCK uman. [6] [15]

O trstur distinctiv a genei este c acesta ncepe cu dou regiuni promotor.

[16] Primul exon de la captul 5 'conine dou regiuni promotor specifice
esutului. Transcrierea poate ncepe fie la promotor (n funcie de esut), astfel
nct aceeai gen poate produce o molecul uor diferit n ficat i n alte
esuturi. Cele dou izoforme ale glucokinazei difer doar prin 13-15 aminoacizi la
captul N-terminal al moleculei, care produce doar o diferen minim n
structur. Cele dou izoforme au aceleai caracteristici cinetice si functionale. [2]
Primul promotor de la captul 5 ', denumit sau promotorul neuroendocrine
"amonte", este activ n celulele pancreatice insulita, esut neural, i
enterocitelor (celulele intestinului mici) pentru a produce "izoforma
neuroendocrine" de glucokinase. [16] al doilea promotor, sau promotorul ficat
"aval", este activ n hepatocite i orienteaz producerea "izoformei ficat". [17]
Cei doi promotori au puin sau deloc omologie de secven i sunt separate
printr-o secven de 30 kpb care nu a fost nc Sa demonstrat c suporte
eventualele diferene funcionale ntre izoforme. [2] Cele dou promotori sunt
exclusive i guvernate de seturi distincte de factori regulatori funcional, astfel
nct expresia glucokinazei pot fi reglementate separat n diferite tipuri de

esuturi. [2] Cele dou promotori corespund dou categorii de funcii

glucokinazei: n ficat, glucokinaza acioneaz ca poarta de acces pentru
"prelucrarea n vrac" de glucoz disponibil, n timp ce, n celulele
neuroendocrine, acioneaz ca un senzor, declannd raspunsuri de celule care
afecteaza metabolismul glucidelor wide-body. Distribuire ntre sistemele de
organe [edit]
Glucokinase a fost descoperit n celule specifice n patru tipuri de esuturi de
mamifere: ficat, pancreas, intestin subire, i creierul. Toate joac un rol crucial n
a rspunde la creterea sau scderea nivelului de glucoza din sange.

Celulele predominante ale ficatului sunt hepatocitelor, i GK se gsete exclusiv

n aceste celule. n timpul digestiei de o mas carbohidrai, atunci cnd glucoza
din sange este din belug i nivelul de insulina sunt ridicate, hepatocite scoate
glucoza din snge i depozitai-l ca glicogen. Dup finalizarea digestie i
absorbie, ficatul produce glucoza din ambele substraturi non-glucoz
(gluconeogenezei) i glicogen (glicogenoliza), i export-l n snge, pentru a
menine un nivel adecvat de glucoza din sange in timpul postului. Deoarece
activitatea GK crete rapid pe msur ce concentraia de glucoz crete, ea
servete ca un comutator central metabolic pentru a schimba metabolismul
glucidelor hepatic ntre statele de hrnire i post. Fosforilarea glucozei la
glucoza-6-fosfat GK faciliteaza depozitarea glucozei sub forma de glicogen i
eliminarea prin glicoliza. Promotorul ficat separat permite glucokinaza s fie
reglementate diferit n hepatocite dect n celulele neuroendocrine.
Celulele neuroendocrine ale pancreasului, intestinului, iar cota de creier anumite
aspecte comune ale produciei glucokinase, reglementarea, si functia. [18]
Aceste esuturi sunt denumite colectiv ca celulele neuroendocrine "" n acest
context.
Celulele beta i celulele alfa ale insulelor pancreatice
Celulele beta eliberarea de insulina, ca raspuns la cresterea nivelului de glucoza.
Insulina permite multe tipuri de celule pentru a importa i utiliza glucoza, iar
semnale ficat pentru a sintetiza glicogen. Celulele alfa produc mai puin
glucagon, ca raspuns la cresterea nivelului de glucoza, iar mai glucagon dac
glucoz din snge este sczut. Glucagonul servete ca un semnal la ficat sa se
descompuna glicogen si glucoza eliberarea in sange. Glucokinase n celulele beta
servete ca un senzor de glucoz, amplificnd secreia de insulin atunci cnd
glucoza din snge crete.
Neuroni sensibili la glucoz ale hipotalamusului
Ca rspuns la creterea sau scderea nivelului de glucoz, celulele din
hipotalamus polarizeaz sau depolariza. Printre reaciile neuroendocrine ale
sistemului nervos central la hipoglicemie este activarea rspunsurilor
adrenergice ale sistemului nervos autonom. Glucokinaza probabil servete ca un

semnal de glucoz aici. Glucokinase a fost de asemenea gsit n celulele

hipofizei anterioare.
Enterocytes ale intestinului subire
Acesta este cel mai puin neles al sistemelor de senzori glucokinazei. Se pare c
rspunsurile la glucoza intr n timpul digestiei joaca un rol in amplificarea
endogeni secreiei de insulin n timpul mesei, sau n generarea de semnale de
satietate la intestin la creier.
Distributie speciilor [edit]
Distributie speciilor [edit]
Glucokinaza ficat apare pe scar larg, dar nu universal pe ntreg specii de
vertebrate.Structura genei i secvena de aminoacizi sunt nalt conservate
printre cele mai multe mamifere (de exemplu, obolani i glucokinaza uman
este mai mult de 80% omoloag). Cu toate acestea, exist unele excepii
neobisnuite: De exemplu, nu a fost descoperit la pisici i lilieci, dei unele
reptile, psri, amfibieni, peti i avea. Dac glucokinase apare n mod similar n
pancreas si alte organe nu a fost nc stabilit. S-a postulat c prezena
glucokinaza in ficat reflect uurina cu care carbohidrai pot fi incluse n dietele
animalelor.
Funcia i reglementarea [edit]
Cea mai mare parte glucokinazei la un mamifer se gsete n ficat i glucokinaz
asigur aproximativ 95% din activitatea hexokinaz n hepatocite. Fosforilarea
glucozei la glucoza-6-fosfat (G6P) prin glucokinazei este primul pas att sinteza
glicogenului i glicoliza n ficat.

Cnd amplu glucoza este disponibil, sinteza glicogenului procedeaz la periferia

hepatocitelor pn cnd celulele sunt pline cu glicogen. Excesul de glucoza este
apoi din ce n ce transformat n trigliceride pentru export si depozitare in tesutul
adipos. Activitatea glucokinazei in citoplasma crete i scade cu glucoza
disponibile.

G6P, produsul de glucokinase, este substratul principal al sintezei glicogenului i

glucokinaz are o asociaie funcional i reglementare strns cu sinteza
glicogenului. Cnd maxim activ, GK i glicogen sintaza pare s fie situate n
aceleai zone periferice ale citoplasma hepatocitelor n care are loc sinteza
glicogenului. Aprovizionarea cu G6P afecteaz rata sintezei glicogenului nu
numai ca substrat principal, ci prin stimularea direct a glicogen sintaza i
inhibarea glicogen fosforilaza.

Activitatea glucokinazei poate fi amplificat sau amortizat n rspuns la

schimbrile n alimentarea cu glucoz, de obicei, rezultate din alimentatie si post
rapid. Regulamentul are loc la mai multe niveluri si viteze, i este influenat de
mai muli factori care afecteaz n principal dou mecanisme generale:
Activitatea glucokinazei poate fi amplificat sau redus n cteva minute prin
aciuni de proteine de reglementare glucokinaza (GKRP). Aciunile din aceste
proteine sunt influenate de molecule mici, cum ar fi glucoza i fructoza.
Cantitatea de glucokinazei poate fi crescut prin sinteza de noi proteine. Insulina
este semnalul principal pentru transcripia crescut, care funcioneaz n
principal prin intermediul unui factor de transcriere numit sterol element reglator
protein-1c (SREBP1c) legarea excepia ficatului. Acest lucru se ntmpl ntr-o
or dup o cretere a nivelului de insulina, ca dup o mas carbohidrai.
[Necesit citare]
Hormonale i dietetic [edit]
Insulina este de departe cel mai important dintre hormonii care au efecte directe
sau indirecte asupra expresiei glucokinase i activitatea n ficat. Insulina pare sa
afecteze atat glucokinaz transcriere i activitatea prin mai multe cai directe i
indirecte. n timp ce creterea nivelului de glucoza vena port crete activitatea
glucokinazei, creterea concomitent de insulin amplific acest efect prin
inducerea sintezei glucokinase. Glucokinaza transcriere incepe sa creasca intr-o
ora de creterea nivelului de insulin. Glucokinaza transcriere devine aproape
nedetectabile n foame prelungit, privarea de carbohidrai severe, sau diabet
insulino-deficit netratate.

Mecanismele prin care insulina induce glucokinazei poate implica att cilor
intracelulare majore ale aciunii insulinei, reglat de semnal extracelular kinaza
(ERK 1/2) cascada, iar phosphoinositide 3-kinazei (PI3-K) cascad. Acesta din
urm poate opera prin intermediul transactivator FOXO1.

Totui, aa cum ar fi atepta dat efectul su antagonist asupra sintezei

glicogenului, glucagon i intracelular dou cAMP su mesager suprim
transcripia glucokinazei i activitatea, chiar n prezena insulinei.

Ali hormoni, cum ar fi triiodotironina (T

3) i glucocorticoizi asigura efecte permisive sau stimulatoare asupra
glucokinaza in anumite circumstane. Biotina i creterea acid retinoic GCK
mRNA transcrierea, precum i activitatea de GK. Acizii grai n cantiti
semnificative amplifica activitatea GK din ficat, n timp ce acil cu caten lung
CoA inhib.
Hepatic [edit]

Glucokinase pot fi activate rapid i inactivat in hepatocite de o protein nou

reglementare (glucokinaza reglementare proteine), care funcioneaz pentru a
menine o rezerv inactiv a GK, care pot fi puse la dispoziie rapid ca rspuns la
creterea nivelului de glucoz venei porte. [19]

GKRP mic ntre nucleu i citoplasm a hepatocitelor i poate fi legai la

citoscheletului microfilament. Aceasta face reversibile 1: 1 complexe cu GK, i
poate muta de la citoplasma in nucleu. Acesta acioneaz ca un inhibitor
competitiv cu glucoza, astfel nct activitatea enzimei este redus la aproape
zero, n timp legat. GK: Complexe GKRP sunt sechestrate n nucleu n timp ce
nivelurile de glucoza si fructoza sunt mici. Sechestru nuclear poate servi pentru
a proteja GK de degradare de proteaze citoplasmatice. GK poate fi eliberat rapid
din GKRP raspuns la cresterea nivelului de glucoza. Spre deosebire de GK in
celulele beta, GK n hepatocite nu este asociat cu mitocondrii.

Fructoza in mici (micromolare) sume (dup fosforilare prin ketohexokinase la

fructoz-1-fosfat (F1P)) accelereaz eliberarea de GK din GKRP. Aceast
sensibilitate la prezena unor cantiti mici de fructoz permite GKRP, GK, i
ketohexokinase s acioneze ca un "sistem de detectare fructoz", care
semnaleaz c o mas carbohidrai mixt este digerat, i accelereaz utilizarea
glucozei. Cu toate acestea, fructoza 6-fosfat (F6P) poteneaz obligatoriu de GK
de GKRP. F6P scade fosforilarea glucozei de GK cnd glicogenolizei sau
gluconeogenez sunt n curs. F1P i F6P att se leag la acelai site pe GKRP. Se
postuleaz c acestea produc 2 conformaii diferite ale GKRP, unul capabil sa
lege GK iar cellalt nu.
Pancreatice [edit]
Dei majoritatea glucokinase n organism este n ficat, sume mai mici din beta i
alfa celulele pancreasului, unele neuronii hipotalamici i celulele specifice
(enterocytes) a intestinului joac un rol din ce n ce apreciat n reglarea
metabolismului glucidic. In contextul funciei glucokinase, aceste tipuri de celule
sunt denumite n mod colectiv esuturile neuroendocrine, iar ei comun anumite
aspecte ale reglementrii glucokinazei i funcia, n special comun promotorul
neuroendocrin. Celulelor neuroendocrine, celulele beta ale insulelor pancreatice
sunt cele mai studiat si cel mai bun inteles. Este probabil ca multe dintre relaiile
de reglementare descoperite n celulele beta vor exista si in alte tesuturi
neuroendocrine cu glucokinazei. Un semnal de insulina [edit]
In celulele beta insulare, activitatea glucokinazei servete ca martor principal
pentru secreia de insulin ca rspuns la creterea nivelului de glucoz din
snge. Ca G6P este consumat, cantiti tot mai mari de ATP iniia o serie de
procese care au ca rezultat eliberarea de insulina. Una dintre consecinele
imediate ale crescut respiraia celular este o cretere a concentraiilor NADH i
NADPH (denumite n mod colectiv NAD (P) H). Aceast schimbare n starea redox

rezultatelor celulelor beta din creterea nivelului de calciu intracelular, nchidere

a canalelor KATP, depolarizarea membranei celulare, fuziunea granulelor
secretorii insulinei cu membrana, i eliberarea de insulin n snge.

Este ca un semnal pentru eliberarea de insulina care glucokinaza exercit cel mai
mare efect asupra nivelului de zahar din sange si directia general a
metabolismului glucidic. Glucoza, la rndul su, influeneaz att activitatea
imediat i cantitatea de glucokinazei produs n celule beta.
Regulamentul n celulele beta [edit]
Glucoz amplific imediat activitatea glucokinazei de efectul cooperativity.

Un al doilea regulator rapid important al activitii glucokinaza in celulele beta

are loc prin interaciunea direct protein-protein ntre glucokinaza i "enzima
bifuncional" (fosfofructokinaza-2 / fructoz-2,6-bisphosphatase), care joac, de
asemenea, un rol n reglarea glicolizei . Aceast asociere fizic stabilizeaz
glucokinase ntr-o conformaie catalitic favorabil (oarecum vizavi de efectul GKRP
obligatoriu), care mbuntete activitatea sa.

In mai putin de 15 minute, glucoza poate stimula GCK transcripia i sinteza

glucokinaza prin intermediul insulinei. Insulina este produs de ctre celulele
beta, dar o parte din ea acioneaz asupra receptorilor beta de insulin celulelor
de tip B, oferind un feedback pozitiv amplificare autocrin al activitii
glucokinazei. Amplificarea n continuare are loc printr-o aciune de insulin (prin
intermediul receptorilor de tip A) pentru a stimula propria transcriere.

Transcripia genei GCK este iniiat prin "amonte" sau neuroendocrin,

promotorul. Acest promotor, n contrast cu promotorul ficatului, are elemente
omoloage ali promotori de gene induse de insulin. Printre factorii de
tranzactionare probabile sunt PDX-1 i PPARy. PDX-1 este un factor de transcriere
homeodomeniul implicat n diferenierea pancreasului. PPARy este un receptor
nuclear care rspunde la glitazon medicamente prin creterea sensibilitii la
insulin.
Asociere cu granule secretorii de insulin [edit]
Mult, dar nu toate, dintre glucokinase gsit n citoplasm celulelor beta este
asociat cu granule secretorii insulin i cu mitocondrii. Proporia astfel "legat" se
ncadreaz rapid ca rspuns la creterea glucoza si secretia de insulina. Sa
sugerat c legarea servete unui scop similar reglementare protectoare proteine
Glucokinase glucokinazei hepatice de degradare astfel nct s fie disponibil

rapid ca glucoza se ridic. Efectul este de a amplifica rspunsul glucokinaza la

glucoz mai rapid dect transcriere ar putea face acest lucru. [20]
Suprimarea glucagon din celulele alfa [edit]
S-a propus de asemenea ca glucokinazei joaca un rol in detectare glucozei din
celulele alfa pancreatice, dar dovezile sunt mai puin consistent, iar unii
cercettori au gsit nici o dovad a activitii glucokinazei in aceste celule.
Celulele Alpha apar n insulele pancreatice, amestecat cu beta i alte celule. In
timp ce celulele beta raspunde la cresterea nivelului de glucoza de secretoare de
insulina, celulele alfa raspunde prin reducerea secreiei de glucagon. Cnd
concentraia de glucoz din snge scade la niveluri hipoglicemice, celulele alfa
pres glucagon. Glucagonul este un hormon proteic care blocheaza efectul
insulinei asupra hepatocitelor, induc glicogenolizei, gluconeogenezei, iar
activitatea glucokinazei redus n hepatocite.Gradul n care glucoza suprimarea
glucagonului este un efect direct al glucozei prin glucokinaza in celulele alfa, sau
un efect indirect mediat de insulin sau alte semnale din celulele beta, este nc
incert.
Hipotalamo [edit]
n timp ce toate neuronii utiliza glucoza pentru combustibil, anumite neuronisensing glucoza modifica ratele de ardere, ca raspuns la cresterea sau scderea
nivelului de glucoz. Aceste neuroni-sensing glucoza sunt concentrate n
principal n nucleul ventromedial i nucleul arcuate din hipotalamus, care
reglementeaz mai multe aspecte ale homeostaziei glucozei (n special
rspunsul la hipoglicemie), utilizarea de combustibil, saietate i poftei de
mancare, si mentinerea greutatii. Aceti neuroni sunt mai sensibili la glucoza
schimbrile 0.5-3.5 mmol / L intervalul glucoz.

Glucokinaza a fost gasit in creier, in mare parte aceleai domenii care conin
neuroni-sensing glucoza, inclusiv ambele nuclee hipotalamice. Inhibarea
glucokinazei desfiineaz rspunsul nucleu ventromedial la o mas. Cu toate
acestea, nivelurile de glucoza creierului sunt mai mici dect concentraiile
plasmatice, de obicei 0.5-3.5 mmol / l. Dei acest interval se potrivete
sensibilitatea neuronilor glucoza-sensing, este sub sensibilitatea inflexiune optim
pentru glucokinase. Prezumia, bazate pe dovezi indirecte i speculaii, este c
glucokinaza neuronale este cumva expus la nivelul de glucoEnterocitelor i
endogeni [edit]
n timp ce glucokinaza a fost demonstrat sa apara in anumite celule
(enterocytes) ale intestinului subire i a stomacului, funcia i reglementarea
acestuia nu au fost elaborate. Sa sugerat c aici, de asemenea, glucokinaz
servete ca un senzor de glucoz, care sa permita aceste celule pentru a furniza
unul dintre cele mai timpurii rspunsurilor metabolice la carbohidrai primite.
Acesta este suspectat c aceste celule sunt implicate n funciile endogeni.za din
plasm chiar i n neuronii.

Descriere: Escherichia coli glucokinase (CE 2.7.1.2) este o enzim intracelular

responsabil pentru fosforilarea glucozei la glucoza-6-fosfat folosind ATP. Spre
deosebire de cele de vertebrate, glucokinases de bacterii sunt diferite funcional
de hexokinaze (CE 2.7.1.1), cu privire la specificitatea lor mai absolut pentru
glucoz.Structura cristalin a E. coli glucokinazei a fost determinat (PDB
coordoneaz 1Q18 i 1SZ2), dezvluind o arhitectur doi domeniu cu situsul
activ localizat ntr-o despictur adnc format ntre cele dou domenii.Enzima
dezvluie o structur dimeric i prezint un pliu similar hexokinaze umane i
drojdie. Enzima Nzytech este prezentat n 3.2 M sulfat de amoniu.

Temperatura de depozitare: Glucokinaza trebuie depozitat la 4 C, rmnnd

stabil pn la 3 ani n aceste condiii de depozitare.

Temperatura i pH optim / Stabilitate: pH-ul optim i temperatura sunt de 7,5 i

25 C, respectiv.
Introducere

Glucokinaza (hexochinaz D) este o enzim citoplasmatic monomeric gsete n

ficat i pancreas. Funcia sa principal este reglarea nivelului de glucoza din
aceste organe. Prin phosporylation glucokinazei este capabil sa mareasca
metabolismul glucozei. n ficat creste sinteza de glicogen si este primul pas n
glicolizei, principalul producator de ATP n corp. Datorit importanei de
reglementare a glucozei, persoanele care afia o neregul n glucokinaza sunt
adesea afectate cu diabet de tip II, hipoglicemie, hiperglicemie sau. (Kamata
colab., 2004)

Funcie

Glucokinase este glucoza detectare enzimei in ficat si pancreas. Glucokinase este

responsabil pentru phospohorylating majoritatea glucozei n ficat i pancreas.
Glucokinaza se leaga doar de glucoza si fosforileaz atunci cnd nivelurile sunt
mai mari dect nivelul normal de glucoza din sange, permindu-i s se menin
nivelul de glucoza constant (Kamata et al., 2004). Prin fosforilare glucoz,
glucokinaz creeaz glucoz 6-fosfat. Glucoza 6-fosfat pot fi apoi utilizate de
ctre ficat prin calea glicolitice (Devlin, 1982) (figura 1). Odata cu acest proces in
ficat, glucokinaza faciliteaz, de asemenea sinteza de glicogen. Prin aceast
parte a glucozei organismului este stocat. Glucoza 6-fosfat este, de asemenea,
una dintre materiile prime ale ciclului TCA care este responsabil pentru
majoritatea produciei ATP din corpul (figura 1).

In pancreasului o cretere a nivelului de glucoza, creste activitatea glucokinazei,

care determin i creterea glucoz 6-fosfat, care apoi declanseaza celulelor
beta la insulin secret. (Postic et al., 2001) Glucokinaza este primul pas n
aceast reacie. Insulina permite apoi alte celule din organism pentru a prelua
glucoza scderea activ nivelul de glucoz. Glucokinase poate phosporylate
asemenea, alte proteine, hexozele specific. Glucokinaza este inhibat de
proteine de reglementare glucokinase, care devine activ n medii sczute de
glucoz.

Structur

Glucokinase const dintr-un lan sau subunitate de 448 aminoacizi care formeaz
o molecul monomeric compus din 13 spirale alfa i 5 foi beta care pot
phosporylate glucoza i alte hexoze (Kamata et al., 2004). Lanul este pliat n
dou regiuni distincte, un domeniu de mica si mare (Kamata et al., 2004).
Glucokinaza are un sit de legare activ pentru glucoz i unul pentru ATP, care
este sursa de energie pentru fosforilare (figura 2). Acest site activ de legare este
situat ntre domeniile mici i mari (Kamata et al., 2004). Carboxi terminal face
parte din alfa helix 13, care codific pentru regiunea care formeaz jumtate din
situsul de legare pentru glucoz (Kamata et al., 2004). Glucokinase pot fi
modulate pentru a forma un complex inactiv i activ. Formele inactive
conformaie cnd alfa helix 13 a fost modulate departe restul moleculei formeaz
un spaiu mare (Kamata colab., 2004). Acest spaiu este prea mare pentru a lega
glucoza aceea se spune c este sub form inactiv. Alternativa este atunci alfa
helix 13 este modulat pentru a forma un spaiu mai mic activnd astfel proteina
(Kamata et al., 2004).
http://www.scritub.com/biologie/ENZIME21326.php