ROMÂNIA ÎN AL

DOILEA RĂZBOI
MONDIAL
Tartacovschi Dimitri
(1941-1945)
 ÎNCEPUTUL CELUI DE AL
DOILEA RĂZBOI MONDIAL
۩ Pactul de neagresiune sovieto-german,
încheiat în 1939 a dus la modificarea
raportului de forțe în Europa.
۩ Pentru România acest pact sovieto-german
era total neavenit deoarece, nu avea relații
bune cu niciunul din statele semnatare, care
își împărțiseră Europa Răsăriteană în zone de
influență.
۩ La 1 septembrie 1939 a început al Doilea
Război Mondial, prin invazia Germaniei
asupra Poloniei.
۩ La 3 septembrie 1939 Angia și Franța au
declarat război Germaniei.
 ROMÂNIA ÎN AL DOILEA
RĂZBOI MONDIAL
După o perioadă de neutralitate de mai bine de un an, în decursul căreia Regatul
României a permis evacuarea guvernului, tezaurului și
forțelor poloneze spre Egiptul sub mandat britanic, dar a cedat importante teritorii
aliaților de atunci ai Germaniei naziste, anume URSS, Ungaria și Bulgaria, odată
cu venirea la putere a lui Ion Antonescu, România s-a aliat oficial cu Puterile
Axei în octombrie 1940 și - sub pretextul de a recupra teritoriile amputate - intră
în iunie 1941 în război de partea acestora împotriva URSS, care va duce armata
română până în stepa din nordul Caucazului și înapoi. La data de 23 august 1944,
armata sovietică fiind deja în Moldova de nord încă din luna martie, Regele Mihai
I decide înlăturarea mareșalului Antonescu dacă acesta va refuza semnarea
armistițiului cu Națiunile Unite. În urma refuzului Conducătorului Statului, Ion
Antonescu, de a executa cerința regală Regele Mihai l-a destituit și l-a arestat, iar
România a trecut de partea Aliaților, alături de care a participat la luptele contra
armatelor naziste. Pentru România participarea la cel de-al Doilea Război
Mondial s-a încheiat la semnarea Tratatului de pace de la Paris (1947) ca stat
învins, cu Basarabia, Nordul Bucovinei și sudul Dobrogei pierdute definitiv dar,
cu recuperarea Transilvaniei.
 Ion Antonescu
Ion Antonescu a decis intrarea României în Al Doilea Război
Mondial de partea puterilor Axei, pe baza promisiunilor
lui Adolf Hitler că teritoriile românești pierdute în 1940 ca
urmare a Dictatului de la Viena și Pactului Ribbentrop-
Molotov vor fi retrocedate României. Politica sa externă
profund falimentară s-a dovedit, inițial, câștigătoare, România
reușind să dobândească pentru scurt timp teritoriile cedate
Uniunii Sovietice și Transnistria.
Soarta războiului antisovietic fiind întoarsă la Stalingrad și
teritoriile estice ocupate de Armata Roșie, Antonescu a fost
demis de la conducerea statului de către rege, prin lovitura de
stat de la 23 august 1944, fiind arestat și predat spre pază
comuniștilor, apoi deținut în Uniunea Sovietică. La 17 mai
1946 a fost condamnat la moarte pentru crime de
război de Tribunalul Poporului din București. La 1 iunie 1946
a fost executat prin împușcare la închisoarea Jilava.
 România după război
În ciuda actului de la 23 august 1944,
România a constituit, în ochii URSS, o
pradă de război, iar în ochii aliaților
apuseni, un stat dușman învins. Delegația
română la tratativele de pace de la Paris a
argumentat că și guvernul Pétain, singurul
legal în Franța în perioada iunie 1940 -
august 1944, fusese un aliat al Germaniei
fără ca asta să tăgăduiască Franței dreptul
de a fi numărată printre cobeligeranți, dar
URSS și-a impus punctul de vedere și prin
condițiile Tratatului de la Paris din 1947,
Aliații au refuzat României statutul de stat
cobeligerant. Pe principiul că "cel care
ocupă un teritoriu își impune și sistemul său
social", armata sovietică a impus venirea la
putere a cominterniștilor și comuniștilor. La
presiunile URSS, guvernul Sănătescu este
dizolvat și înlocuit cu guvernul Rădescu,
unde sunt incluși reprezentanți ai Frontului
Național Democrat , în posturi cheie ca
justiția și transporturile.
Deși URSS-ului i-a fost recunoscută definitiv
anexarea Basarabiei și a Nordului Bucovinei,
iar Bulgariei recuperarea Cadrilaterului ,
totuși contribuția României de partea
Aliaților nu rămâne total fără urmări. În
ciuda încercărilor Ungariei de a
conserva Oradea și Satu-Mare, nordul
Transilvaniei a fost, din nou, recunoscut ca
parte integrantă a României, până la
frontiera trasată în 1919/1920 de comisia
internațională condusă de geograful
francez Emmanuel de Martonne, care este
frontiera actuală.
Nordul Bucovinei și partea de sud a
Basarabiei au revenit RSS Ucrainene, iar
restul Basarabiei, împreună cu o parte din
fosta Republică Sovietică Socialistă
Autonomă Moldovenească, a constituit o
nouă republică a URSS denumită "RSS
Moldovenească". Aceasta a devenit
independentă în 1991, sub numele
de Republica Moldova.
  

—Someone famous
Sfârşit
Tartacovschi Dimitri