ANEMIA APLASTICĂ

APLAZIA MEDULARĂ
 HEMATOPOIEZA
 Reprezinta ansamblul mecanismelor
care asigura productia tuturor
elementelor figurate sanguine pornind
de la celula stem.
 CELULE SANGUINE

 Eritrocite = 120 zile

(productia=200 miliarde/zi)
 Neutrofile = 1 - 3 zile

(productia = 50 miliarde/zi)
 Monocite = cateva luni

 Limfocite = cateva luni la mai multi ani

 Trombocite = 7 – 10 zile

(productia = 100 miliarde/zi)

 HEMATOPOIEZA – Situs-uri de
productie
 Maduva osoasa
 Tipuri de maduva
 Maduva rosie – tesut hematopoietic
 Maduva galbena – tesut adipos
 Situs-uri medulare active
 Toate oasele la persoanele tinere
 Oasele late si epifizele oaselor lungi
 Situs-uri extramedulare – splina, ficat, ganglioni,
altele
 HEMATOPOIEZA

 Procesul complex al hematopoiezei prin care se

elaborează multitudinea de elemente celulare
sanguine necesita prezenţa a trei componente
fiziologice, fiecare dintre ele esenţial pentru
ansamblu.

 Rezerva de celule stem ;

 Micromediul medular - format din stroma medulară şi
vascularizaţia medulară ;
 Citokinele hematopoietice – hormonii care reglează
hematopoieza prin mecanisme endocrine şi paracrine
HEMATOPOIEZA
HEMATOPOIEZA
 ANEMIA APLASTICĂ
Anemia aplastică
 boală caracterizată prin pancitopenie în sângele
periferic
 o măduvă hematopoietică hipocelulară, afectând
toate cele trei linii celulare autohtone:
eritrocitară, granulocitară şi megakariocitară.

 1888 - Paul Ehrlich a introdus conceptul.

 1904 - Chauffard a introdus terminologia
 ANEMIA APLASTICĂ
EPIDEMIOLOGIE
 incidenţa anuală în Europa şi SUA - 2 cazuri la un
milion persoane, dar crescută în Asia (4-6 în Tailanda
şi 14 în Japonia).
 fără predispoziţie rasială ; totuşi, prevalenţa crescută
în Extremul Orient.
 Raportul pe sexe  1:1.
 Apare la toate grupele de vârstă
 Un mic vârf de incidenţă la copil (cazurile congenitale).
 Un vârf de incidenţă la populaţia de 20-25 ani, şi unul la
persoanele peste 60 ani (prin introducerea cazurilor de
mielodisplazie).
 ANEMIA APLASICĂ - etiologie
 Baza teoretică pentru insuficienţa
medulară include defecte primare sau
alterări ale celulelor stem sau a
micromediului medular.
 Distincţia între formele dobândite şi
cele constituţionale reprezintă, adesea,
o provocare pentru clinician dar, peste
80% din cazuri sunt dobândite.
 INSUFICIENŢA MEDULARĂ -
fiziopatologie

 Scăderea sau alterarea celulelor stem

hematopoietice şi a micromediului
medular - măduvă osoasă hipoplastică sau
aplastică ;
 Defecte de maturare – deficit în vitamin B-
12 sau acid folic ;
 Defecte de diferenţiere - mielodisplazia.
 ANEMIA APLASTICĂ – fiziopatologie

 Anomalii cantitative sau/şi calitative intrinseci, ale

celulelor stem hematopoietice ce antrenează un
deficit de producţie a liniilor celulare sanguine.

 Existenţa unui defect la nivelul micromediului

medular.

 Anomalii cantitative sau calitative în producţia de

factori de creştere hematopoietici sau alterări în
producţia de citokine cu efect inhibitor asupra
hematopoiezei.
ANEMIA APLASTICĂ – fiziopatologie

 Supresia imunologică a hematopoiezei

mediata umoral, celular sau prin
limfokine.

 Mutaţii în gene ducând la sindroame de

insuficienţă medulare.
 FIZIOPATOLOGIE

Compatimentul celulelor stem hematopietice ca tinta a raspunsului imun.

Un eveniment declansator: virus, medicament – raspuns imun aberant ce duce la expansiunea oligoclonala a LyT citotoxice
ce distrug celulele stem hematopietice (debutul)
Transplantul de celule stem hematopoietice si tratmentul imunosupresor determina raspuns complet sau partial
prin eradicarea sau supresarea clonelor de celule T patogenice (refacerea).
Recaderea apare prin reaparitia raspunsului imun dar si prin selectarea din compartimentul de celule stem hematopoietice
spus stresului si scazut numeric a unei clone anormale de celule stem hematopoietice
- hemoglobinuria paroxistica nocturna, mielodisplazia, sau leucemia acuta mieloblastica.
FIZIOPATOLOGIE
ANEMIA APLASTICĂ – fiziopatologie
 Distructia celulelor stem hematopoietice
mediate imun :
 Distructia directa a celulelor stem de catre
limfocitele T se pare ca este realizata prin
intermediul interactiunilor intre Fas ligand
exprimat pe celulele T si receptorul Fas (CD95)
prezent pe celulele stem ducand la declansarea
apoptozei.
 Limfocitele T pot inhiba proliferarea
celulelor stem hematopoietice si prin elaborarea
unor factori solubili incluzand interferon-γ.
ANEMIA APLASTICĂ – fiziopatologie
 Limfocitele T de la pacientii cu aplazie medulara secreta
IFN-gamma si factorul de necroza tumorala (TNF).

 IFN-gamma si TNF reprezinta inhibitori puternici ai

celulelor progenitoare hematopoietice precoce si tardive .

 Ambele citokine inhiba hematopoieza prin efectul lor

asupra ciclului mitotic cat si prin distructie celulara
directa.

 Activarea receptorului Fas de pe celulele stem

hematopoietice de catre Fas ligand prezent pe limfocite
conduce la apoptoza celulelor hematopoietice tinta
ANEMIA APLASTICĂ – fiziopatologie

Reducerea dramatica a hematopoiezei 

scaderea productiei medulare de celule
sanguine  pancitopenie in sangele periferic

anemie leucopenie trombocitopenie

 ANEMIA APLASTICĂ
ETIOLOGIE

 Constituţională/moştenită (20%)

 Dobândită (80%)
 ANEMIA APLASTICĂ
ETIOLOGIE
 Constituţională\moştenită (20%)
 Pacienţii asociază, de regulă, caractere dismorfice sau
stigmate fizice. Ocazional, insuficienţa medulară poate
fi primul semn care determină iniţierea diagnosticului.

 Anemia Fanconi
 Dyskeratoza congenitală
 Sindromul Shwachman-Diamond
 Anemia aplastică familială
 Anemia Fanconi
 pancitopenie
 pigmentare brună a tegumentelor,
 anomalii scheletale
 nanism,
 microcefalie,
 hipoplazia sau absenţa policelor sau radiusului,
 degete suplimentare
 alte anomalii
 hipogenitalism,
 strabism,
 hipoplazie renală,
 microftalmia,
 retardare mintală,
 instabilitate cromosomială
Anemia Fanconi
 AA – ETIOLOGIE (1)
I. Primara (idiopatica) 70-80%: boala mediata imun

II. Secundara - droguri

1. Neprevazuta (reactie idiosincrazica)
- antiepileptice (hidantoine)
- antidiabetice orale (tolbutamida, chlorpropamida)
- tranchilizante (clorpromazina, clordiazepoxid)
- antireumatice (saruri de aur, indometacina,
fenilbutazona)
- antibacteriene (sulfonamide, isoniazid,
steptomicin, tetracicline, chloramphenicol)
2. hipersensibilitate imprevizibila (reactie imune)
- multe droguri
 AA – ETIOLOGIE (2)
III. Boli asociate
1. hepatita virala
2. infectia CMV
3. infectia EBV
4. Parvovirus B19
5. hemoglobinuria paroxstica nocturna
6. Timopatii
7. Sarcina
IV. Produse industiale si casnice: benzen, solventi
organici, trinitrotoluen, insecticide (DDT, chlordan,
lindan)
 AA – ETIOLOGIE (3)
V. Radiatii ionizante
VI. Antineoplazice:
- antagonisti de acid folic,
- agenti alkilanti,
- antracicline,
- nitrosouree
- analogi de purine si pirimidine
 ANEMIA APLASTICĂ – clinica
Manifestări la diagnostic
 Astenie progresivă, fatigabilitate,
ameţeli, vertij şi alte semne datorate
anemiei şi scăderii oxigenării tisulare ;
 Infecţii cu diferite localizări, în funcţie
de severitatea neutropeniei.
 Sângerări, cu diverse localizări:
cutanate, mucoase, organice.
 ANEMIA APLASTICA – clinica
 paloare sclero-tegumentara cu tenta cerata;
 purpura petesiala si echimotica
 hemoragii mucoase (bucale, digestive,
metroragii), retiniene…
 stomatita, gingivita, faringo-amigdalita, adesea
de tip ulcero-necrotic;
 splenomegalie – poate apare in evolutie, iar
hepatomegalia si adenopatiile sunt rar semnalate.
Prezenta lor la diagnostic atrage atentia asupra
unei patologii asociate.
ASPECT CLINIC
 ANEMIA APLASTICĂ – investigaţii
 Anemia normocromă normocitară aregenerativă.
Reticulocite < 1%.
 Leucopenie cu neutropenie cu PN < 1.500/mm3
şi uneori monocitopenie;
 Trombocitopenie - de severitate variabilă;
 Frotiul - evidenţiază o morfologie eritrocitară
normală, cu excepţia unei macrocitoze moderate.
 Severitatea citopeniei este utilă în aprecierea
severităţii bolii.
 ANEMIA APLASTICĂ– investigatii

 Puncție medulară şi biopsie medulară. În anemia

aplastică, aceste specimene sunt hipocelulare.
 Puncţia medulară - hipocelulară din motive tehnice
(eg, diluţia cu sânge periferic), sau poate apare
hipercelulară datorită ariilor focale de hematopoieză
reziduală.
 Biopsia medulară dă o imagine mai corectă a
celularităţii; specimenul este considerat hipocelular
dacă are mai puţin de 30% din celularitatea normală
la cei sub 60 ani sau sub 20% la cei peste 60 ani.
Punctia medulara
Biopsie medulara
 ANEMIA APLASTICĂ – investigatii
 Electroforeza hemoglobinei - poate arăta o creştere a
hemoglobinei fetale.
 Bilanţul biochimic - include evaluarea
transaminazelor, bilirubina, LDH, test Coombs, şi
funcţia renală, util în diagnosticul diferenţial.
 Teste serologice – pentru HB, HC, EBV, CMV, și HIV
 Teste de colagenoză
 Test Ham sau sucroză - pentru excludere HPN.
 Teste de histocompatibilitate la cei cu indicaţie de
transplant.
ANEMIA APLASTICĂ– diagnostic diferenţial
CL A S I F I CA R E A E T I O L OG I C| A P A NCI T O P E NI I L O R
A. Cauze ce ntrale (m e dulare )
A.1 . Me can is m in filtrativ/ h ip o p laz ic
- le u ce m ii a cu te a le u ce m ice
- m ie lo m m u ltip lu
- in filtra re m e d u la r\ lim fo m a to a s \
- m e ta s ta ze m e d u la re ca rcin o m a to a s e (m e ca n is m in filtra tiv s a u in h ib ito r
cito kin ic)
- fib ro za m e d u la r\ - o s te o m ie lo fib ro z\ , o s te o p e tro z\
- a n e m ia a p la s tic \
A.2 . Me can is m d is p laz ic
- d e ficit d e a cid fo lic [ i vita m in a B1 2
- s in d ro a m e m ie lo d is p la zice
- a lte le : in fe c ]ii s e ve re , b ru ce lo z \ , s a rco id o z\ …
B. Cauze pe rife rice
B.1 . Hip e rs p le n is m
- s p le n o m e ga lie co n ge s tiv\
- lim fo a m e s p le n ice
- te za u ris m o ze
- b o li in fe c]io a s e : tu b e rcu lo z\ , s ifilis , ka la -a za r
- h e p a to p a tii cro n ice
- p rim itiv
B.2 . Au to im u n itate
- s d r lim fo p ro life ra tive
- lu p u s s is te m ic d is e m in a t
C. Me c anis me m ixte
- h e m o glo b in u ria p a ro xis tic \ n o ctu rn \
- in fe c]ii : s e p tice m ii, m ico b a cte rii, b ru ce lo z \
- s a rco id o za
- s a rcin a
 ANEMIA APLASTICĂ
stadializare

CR I T E R I I P E NT R U
A NE M I E AP LA ST I C|
SEVER |
 Ne u tro file < 5 0 0 / m m 3
 Tro m b o cite < 2 0 .0 0 0 / m m 3
 Re ticu lo cite < 1 %
 M\ d u va cu h ip o ce lu la rita te s e ve r\
(2 5 %) s a u cu h ip o ce lu la rita te m o d e ra t\
(5 0 %) d a r cu ce lu le le h e m a to p o ie tice
s u b 3 0 % d in ce lu le le re zid u a le
* Ap la zia s e ve r\ e s te d e fin it\ d o u \ s a u tre i
crite rii s a n gu in e s a u d e crite riu l m e d u la r
CR I T E R I I P E NT R U
A NE M I A A P LAS T I C|
M O DE R A T |
 n e u tro file 5 0 0 - 1 5 0 0 / m m 3
 tro m b o cite 2 0 .0 0 0 - 4 0 .0 0 0 / m m 3
 re ticu lo cite 2 0 0 0 0 - 4 0 0 0 0 / m m 3
 m \ d u v\ cu h ip o ce lu la rita te m o d e ra t\
(5 0 %)
 ANEMIA APLASTICĂ
Optiuni terapeutice

Factori de crestere
Transplant medular

Terapie Tratament
imunosupresiva de sustinere
 Prognosticul AA severe sub
tratament de sustinere

 Mortalitate globala 65-75% cu

 Mediana duratei de supravietuire 3
luni
 ANEMIA APLASTICĂ– tratament
Măsuri generale
 supravegherea periodică a tabloului hematologic cu
administrarea de transfuzii şi adoptarea măsurilor de
limitare a riscului infecţios sau hemoragic, după caz

 întreruperea contactului cu orice potenţial toxic

medular

 scădere risc infecţios : evitarea locurilor aglomerate şi

contactul cu persoane infectate, spălarea frecventă a
mâinilor cu dezinfectante.
ANEMIA APLASTICĂ– tratament
Măsuri generale
 La pacienţii spitalizaţi se impun măsuri de reducerea
potenţialului infectant : izolarea lor, dezinfectarea
frecventă a mâinilor, corpului, obiectelor,
suprafeţelor.
 injecţiile intramusculare sunt contraindicate
(trombocitopenie)
 periajul dentar cu o periuţă moale
 prevenirea sau scurtarea sângerărilor catameniale în
cazul în care acestea sunt abundente
 ANEMIA APLASTICĂ– tratament
simptomatic
 Tratament de susţinere
Transfuzii
Tratamentul anemiei
Tratamentul sângerărilor
Prevenirea şi tratamentul infecţiilor
 ANEMIA APLASTICA – tratament patogenic

 Transplantul de celule stem

 Allotransplantul de celule stem de la rude
compatibile este tratamentul de elecţie pentru
pacienţii tineri cu anemie aplastică severă (cazuri
până la 60 ani).
 Se obţin rate de supravieţuire de lungă durată de
60-70%.
 Allogrefa de la donator neînrudit poate fi justificată
doar dacă compatibilitatea este completă şi
tratamentul imunosupresor a fost un eşec.
 În cazul existenţei unui donator potenţial, se
recomandă adresarea precoce a pacienţilor tineri
unui centru de transplant.
 AA – Transplantul de celule stem
1. Avantaje
- corectare defectului hematopoietic
- supravietuire pe termen lung: 80% - 90% (de la
donator compatibil familial)
- majoritatea pacientilor par a fi vindecati
2. Restrictii
- varsta < 40
- disponibilitatea unui donator compatibil 30%
- 25-40% risc de GVHD
- 5-15% risc de esec al grefarii la pacientii multi-
transfuzati
- mortalitate crescuta in caz donator neinrudit
- tumori solide (12%)
 Recomandari pentru candidatii la
transplant
 Limitarea transfuziilor
 Utilizarea de produse sanguine deleucocitate
si iradiate
 Se vor evita transfuziile cu produse de la
donator familial
 Factorii de crestere pot avea un rol in
diminuarea morbiditatii prin complicatii
infectioase ce poate afecta rezultatul terapiei
imunosupresoare sau prin transplant
 ANEMIA APLASTICA – tratament patogenic

 Tratament imunosupresor
 Globulina antitimocitara, cal (Atgam) - 10-20 mg/kg/zi 8-14
zile.
 Globulina antitimocitara, iepure (Thymoglobulin) - 0,75
mg/kg/zi 8 zile.
 Cyclosporine (Sandimmune, Neoral) - 1.5-2 mg/kg IV q12h,
 Methylprednisolone (Medrol, Solu-Medrol): 5 mg/kg IV
zilele 1-8; apoi scădere PO 1 mg/kg zilele 9-14; apoi scădere
progresivă în zilele 15-29. Stop după 1 lună exceptând cazurile
cu boala serului.
 Cyclophosphamide (Cytoxan) : 45 mg/kg/zi IV 4 zile.
 ANEMIA APLASTICA – tratament imunosupresor

 Răspunsul, este lent, instalându-se în 4-12 săptămâni.

 Chiar dacă rata răspunsului iniţial este bună, recăderile
sunt obişnuite şi adesea imunosupresia este necesară.
 Cele mai bune rezultate se obţin cu tripla asociere:
globuline + cyclosporină + methylprednisolon.
ANEMIA APLASTICA – tratament patogenic

 Alte tratamente :
 Androgeni :
 Aceşti agenţi stimulează cel stem să intre în ciclul
celular, făcându-le mai sensibile la acţiunea de
diferenţiere a factorilor de creştere, şi stimulează
secreţia endogenă de Epo.
 Majoritatea sunt masculinizante şi greu tolerate la
femei şi copii.
 Rata răspunsului este limitată la aproximativ 45%,
iar rezultatele pot necesita 6-10 luni de tratament.
 Factori de creştere hematopoietici - G-CSF şi GM-
CSF, pot fi utili la pacienţii cu neutropenie care au
infecţii severe.
 Noi agenti in tratamentul AA
(imunosuppresive, imunomodulatorii)

1. Mycofenolate mofetil (Cellcept)

2. Anticorp monoclonal anti-receptor IL2
(daclizumab; Zenapax)
3. Anticorp monoclonal anti CD52
(alemtuzumab; Campath -1H)
4. Rapamicin
5. Anticorp monoclonal anti-TNF alfa
(etanercept; Enbrel)
 ANEMIA APLASTICA – strategie
terapeutica
 Transplantul de celule stem de la un donator
inrudit compatibil este tratamentul de electie
pentru pacienti sub 20 ani cu PN < 500/mmc, si
pentru adultii intre 20–40 ani cu PN < 200/mmc.
 Transplantul de la un donator neinrudit
compatibil este rezervat studiilor clinice
 Pentru pacientii in varsta sau cei fara donator
compatibil sau care refuza transplantul se
recomanta imunosupresie cu GAT (sau GAL) si
ciclosporina care va fi initiata in cel mult 2 sapt
de la diagnostic.
 Prezentare caz - Anamneza

 Un pacient FT, in varsta de 19 ani, student in anul I

la Politehnica se prezinta in UPU acuzand dureri
toracice instalate brusc, in timp ce juca fotbal.
 Antecedente personale – nesemnificative
 Antecedente familiale – ambii parinti sunt aparent
sanatosi. Nu exista antecedente cardiovasculare si
nici dislipidemice, cunoscute, in familie. Are un frate
geaman si o sora, santosi.
 Antecedente sociale – Este nefumator, neaga
consumul de alcool. Nu se afla sub medicatie.
Utilizeaza uneori acetaminofen.
 Prezentare caz – Examen fizic
 Pacient cu o stare generala relativ buna, PS = 1, afebril
 Paloare sclerotegumentara evidenta, fara icter.
Prezenta de elemente petesiale la nivelul gleznelor si
gambelor. Elemente petesiale pe palatul dur.
 Nu se palpeaza adenopatii sau hepatosplenomegalie.
 Respirator – frecventa 16/min, ascultatie normala
 Cv – TA 120/70 mmHg, FC 90/min regulat cu suflu
sistolic de tip functional
 Digestiv si urinar – normal clinic
 Prezentare caz - Investigatii

 La UPU se solicita un bilant biologic

de rutina :
 Hemograma evidentiaza :
 Hb of 4g/dL, cu VEM 85 fl, HEM 35 pg/ml
 Reticulocite 35,000/mL,
 GA 1.500/mmc PN 26%, L 65%, M 8%, E
1%
 Tr 4.000/mmc
 Care este problema ?
 Anemie
 Leuco-neutropenie
 Trombocitopenie

  Pancitopenie
 Pancitopenie - cauze
 A.    Cauze centrale (medulare)
 A.1. Mecanism infiltrativ/hipoplazic
 -  leucemii acute aleucemice
 -  mielom multiplu
 -  infiltrare medulara limfomatoasa
 - metastaze medulare carcinomatoase (mecanism
infiltrativ sau inhibitor citokinic)
 -  fibroza medulara - osteomielofibroza,
osteopetroza
 -  anemia aplastica
 A.2. Mecanism displazic
 -  deficit de acid folic si vitamina B12
 -  sindroame mielodisplazice
 - altele : infectii severe, bruceloza, sarcoidoza …
 Pancitopenie - cauze
 A.    Cauze periferice
 B.1. Hipersplenism
 -  splenomegalie congestiva
 -  limfoame splenice
 -  tezaurismoze
 -  boli infectioase : tuberculoza, sifilis, kala-azar
 -  hepatopatii cronice
 -  primitiv
 B.2. Autoimunitate
 -  sdr limfoproliferative
 -  colagenoze - lupus sistemic diseminat
 Pancitopenie - cauze

 C. Mecanisme mixte
 -  hemoglobinuria paroxistica nocturna
 - infectii : septicemii, micobacterii, bruceloza
 -  sarcoidoza
 - sarcina
 Bilant medular

 Mielograma – maduva extrem de saraca,

hipocelulara. Majoritatea celulelor pezente sunt
elemente limfoife si plasmocitare.
 Aspiratul medular este suficient pentru
diagnostic ?
 Punctia alba (white tap)
 Cauze tehnice
 Cauze medulare – fibroza, hipercelularitate
Mielograma
 Bilant medular
 Biopsia medulara – evidentiaza
 o maduva hipoplazica cu 10% celularitate.
 Majoritatea celulelor pezente sunt elemente
limfoife si plasmocitare.
 Sunt prezenti cativa precursori eritrocitari, unii cu
aspect megaloblastic.
 Nu se evidentiaza megakariocite.
 Nu sunt semnalate modificari displazice pe
elementele prezente.
 Nu se remarca fibroza medulara.
 Examenul citogenetic medular -
evidentiaza un cariotip normal.
Biopsie medulara
Biopsie medulara
 Unde este problema

 Pancitopenie centrala ?
 Pancitopenie periferica ?
Care este diagnosticul ?

Aplazie medulara
 Care este cauza bolii
pacientului nostru ?

 Aplazie medulara idiopatica

 Cazul clinic
 In prezenta unei pancitopenii izolate pe plan
clinic, care investigatie permite
diagnosticarea unei aplazii medulare ?
 mielograma
 scintigrafia medulara
 biopsia medulara
 studiul izotopic cu fier 59
 dozajul eritropoietinei
 Ce forma are pacientul ?
 Hemograma :
 Hb of 4g/dL, cu VEM 85 fl, HEM 35
pg/ml
 Reticulocite 35,000/mL,
 GA 1.500/mmc PN 26%, L 65%, M
8%, E 1%
 Tr 4.000/mmc
 Biopsia medulara
 o maduva hipoplazica cu 10% celularitate.
 APLAZIE MEDULARA
IDIOPATICA FORMA SEVERA
 Complicatii
 Complicatii imediate
 Complicatii infectioase
 Complicatii hemoragice
 Complicatii la distanta
 Sdr mielodisplazic
 Leucemie acuta
 Hemocromatoza
 Terapie

 Tratament etiologic
 Tratament patogenic
 Tratament de sustinere
 Tratament de sustinere
 Transfuzii de concentrate eritrocitare

 Transfuzii de concentrate plachetare

 Transfuzii de concentrate leucocitare

 Profilaxia si tratementul complicatiilor

infectioase
 Tratament patogenic
 Allogrefa de maduva osoasa
 donator din fratrie
 donator familial compatibil HLA
 Imunosupresie
 GAT 15 mg/kg/zi, 8-10 zile +/- Metilprednisolon
 GAL 0,75 mg/kg/zi, 8-10 zile +/- Metilprednisolon
 Ciclosporina 12 mg/kg/zi cu modulare saptamanala
 GAT + Ciclosporina
 Tratament patogenic
 Hormonii androgeni
 Testosteron, testosteron propionat 1-2 mg/kg/zi, 3 - 6
luni
 Oximetalon 3-5 mg/kg/zi, 3 - 6 luni
 Corticoterapie
 Factori de crestere hematopoietics
 G-CSF sau GM-CSF 300-350 microg/zi, 21 zile +
 Metilprednisolon 0,5-1 g/zi, 5 zile
 Allogrefa medulara
 donator strain compatibil HLA
 donator inrudit partial compatibil
 Alte tratamente

 Factori de crestere hematopoietica

 stem cell factor
 trombopoietina
 combinatii
 Anticorpi monoclonali anti limfocite T