Educația și instituțiile de

învățământ din evul mediu

1. Europa Apuseană- educația clericilor și cavalerilor.
Școlile mănăstirești, parohiale și orășenești.
Universitățile din Apusul Europei
- Tranformări economice, sociale, politice și culturale
- Perioada dominată de războaie, de foamete și epidimii.
- Ideea, sf. Augustin “ constituirea unui stat universal
bisericesc”, care să depașească granițile statale și să
asigure unitatea spirituală a tuturor creștinilor.
- Papa de la Roma, devine monarhul creștinismului, a cărui
putere o depășea de multe ori pe cea regilor și împăraților.
- Mănăstirile , lăcașurile bisericești- se mențin în tot cursul
evului mediu importante centre de cultură.
Structura sistemului de învățămînt din
evul mediu

Învățămîntul
superior
Învățămîntul
secundar

Învățămîntul
elementar
 Școlile mănăstirești
 destinate pregătirii clerului
 se studiau cele 7 arte liberale (liber carte)
 destinate oamenilor liberi
 două grupe de discipline gramatica, retorica dialectica și aritmetica,
geometria, astronomia și muzica. Ca încoronare a studiilor era teologia.
 predarea se făcea în limba latină.
 durata studiilor aproximativ 8-10 ani
 foarte puțini reușeau să încheie studiul celor 7 discipline.
 metode de instruire – expunerea și conversația- făceau apel la
memorare.
 disciplina- deosebit de severă, pedeapsa corporală era utilizată atît
pentru a stimula elevii să învețe ,cât și pentru ai educa în spiritul
supunerii.
 Școli
Școli episcopale Școli
mănăstirești sau parohiale
catedrale
 Educația nobililor laici
 Pune accentul pe dezvoltarea forței fizice și pe
cultivarea virtuților cavalerești
 Educația viitorului cavaler începea la curtea unui
senior, pe care îl servea pînă la vîrsta de 21 de ani, în
calitatea de paj și scutier.
 Educația nobililor laici
 În acest răstimp ei însușeau cele
7 virtuți cavalerești:
- călăria,
- aruncarea lancei,
- scrima,
- vînătoarea,
- înotul,
- jocul de dame,
- compunerea
- declamarea versurilor.
 Educația fetelor

 Era asigurată în familie sau în mănăstiri

 Avea caracter predominant religios și practic, vizînd
atribuțiile femei ca mamă, soție gospodină.
 Eduucația maselor

 Se realiza prin miljocirea bisericii , dar și prin diversele

forme ale creației populare care contribuiau la
ascuțirea minții, la formația lor morală și la cultivarea
gustului pentru frumos.
 Școli
care satisfac cerințele negustorilor și
meșteșugarilor

Se organizau în burguri-școli de gramatică (2-3 ani) și școli

latine(5-6 ani), cu caracter particular și orientare laică.
Ei pun bazele unor tipuri de școli- specifice evului mediu-
școli ale breslelor și ghildelor , în care predarea nu se mai
făcea în limba latină, ci în limba națională.
 Universități

 Din secolul XII-lea

 Au fost create din necesitatea unei calificări
superioare a unor profesioniști- medicină. Justiție,
teologie.
 Orașele : Bologna, Salerno, Paris, Oxford, Cambridje,
Praga, Cracovia, Viena ș.a.
 Treptat ele au ieșit de sub autoritatea bisericii și s-au
dezvoltat ca instituții laice, dependente de stat
 Teorii medievale cu privire la educație
Thomas d’ Aquino (1225-1274)
 Ființa umană nu se poate dezvolta prin propria sa forță, ea
are nevoie de grația divină.
 Școala trebuie să se afle sub autoritatea bisericii, nu a
statului, pentru că educația se îngrijește îndeosebi de
suflet.
 Prin conținutul său , învățămîntul să permită atît
cunoașterea lucurirlor –pe cale senzorialp- cît șia advărului
relevat ; știința să fie însă în acord cu știința.

Ideile lui d ’ Aquino vor fi reluate de biserica romano-catolică

în a doua jumătate a secolului XIX-lea.
2. Elemente specifice ale educației în țările
europei răsăritene și ale orientului mijlociu.

 Puterea laică a fost mai puternică decît cea bisericească.

 S-a manifestat nu numai toleranță, ci chiar și
receptivitate față de cultura antichității greco romane.
 Vechilor centre culturale , precum Atena și Alexandria, li
s-a adaugat Constantinopolul , unde în secolul V s-a
dechis o academie, unde timp de mai multe secole ,
profesori laici și clerici au predat : limba elenă ; limba
latină, retorica, dreptul și filosofia (mai ales a lui Platon),
iar mai tîrziu medicina , matematica și astronomia.
 In primele secole ale mileniului II, Bizanțul devenise
centrul cultural și bisericesc cel mai puternic din Europa
de răsărit.
 Sub influența sa, bulgarii și rușii au adoptat
creștinismul.Încă de la sfîrșitul secolului al X-lea, aceste
popare își organizaează primele mănăstiri , și în cadrul
lor , înființează școli mănăstirești.
 Limba de cult a slavilor ortodocși a fost slavona-un
dialect slav din sudul Dunării- în care 2 călugări – Chiril
și ;etidiu, creatori, al alfabetlui slavon, au tradus din
greacă pricipalele cărți de cult.
 În 1934 a luat ființă Universitatea din cracovia- Una din
cele mai vechi instituții de învățămînt superior din Europa
Începînd cu sec.XII-lea – s-au impus triburile arabe.
Prin asimilarea vechii culturi elene și a celei bizantine, poporul
arab și-a creat o cultură proprie care s-a întins din Asia de răsărit
, prin nordul Africii, pînă în Spania.
În acest imens spațiu s-au dezvoltat noi centre culturale-
Horezm, bagdad, Damasc, Cairo, Cordoba- unde s-au afirmat
mari oameni de știință ca Avicenna, Ommar Khayam, Averroes
ș.a
Două tipuri de școli :
- Școli elementare(mektebe) –se învăța cititul și se memorau
texte din Coran.
- Școli de nivel înalt (medrese)-, unde pe lîngă teologie
musulmană, se predau noțiuni de fizică, algebra, astronomie
și medicină.