Tema 3 : Particularităţile procesului educaţional şi concepţiile despre educaţie în Grecia şi

Roma Antică.

Unităţi de conţinut :

Particularităţile procesului educaţional în Grecia antică.

Sistemul spartan de educaţie.
Sistemul atenian de educaţie
Concepţiile educaţionale ale lui Socrate, Platon şi Aristotel: finalitatea educaţiei, metode de
educaţie etc.
Particularităţile procesului educaţional în Roma antică.
Perioada regalităţii. Perioada republicii. Perioada imperiului.

Termeni-cheie: pentatlon, agelipedotribi, şcoală de efebi, kalokagathia, şcoala gramatistului, şcoala

chitaristului, plebei, patricieni, ludus, toga virilis.

La finele studierii temei studenţii vor fi capabili:

- să identifice particularităţile procesului educaţional în Grecia şi Roma antică .

- să determine interdependenţa dintre particularităţile procesului educaţional şi specificul evoluţiei
social-economice a perioadei antice;
- să determine idealul educaţional, conţinutul, tehnologia realizării procesului educaţional în
Grecia şi Roma antică .
- să explice esenţa doctrinelor educaţionale;
- să compare concepţiile educaţionale ale filozofilor antici.
- să deducă avantajele/ dezavantajele concepţiilor educaţionale ale filozofilor antici.
- să aprecieze experienţa educaţională şi concepţiile despre educaţie în context concret istoric;
- să aprecieze rolul filozofilor în promovarea ideilor despre educaţiei şi realizarea procesului
educaţional.

Repere teoretice

Sistemul Spartan și Atenian de educație.

Sistemele educaționale din Grecia Antică continuă pentru prosperitate și legitatea că procesul
educativ este condiționat de contextul social-economic și cultural. Același spațiu geografic oferă 2
modele diferite de educație.
1. SPARTA
Locuitorii Spartei nu au putut beneficia de avantajele oferite de mare, deoarece comunicarea cu
statele orientului Antic și comerțul erau îngreunate. Din aceste motive Sparta avea o viață
economică și culturală închisă, refractară înoirilor,accentual se pune doar pe pregătirea militară,
idealul educațional viza formarea ostașului, a omului de arme , ce presupunea devotement și o bună
pregătire militară. Pentru aceasta s-au organizau gimnazii-AGELI , unde se practicau exerciții
fizice,lupte, tragerea de arc, se cîntau cîntece de vitejie. Pînă la 7 ani băieții erau educați în
familie.După 7 se desprindeau de familie, începînd cu 12 ani traiu exclusive în ageli. Aici se punea
accent pe fugă, săritură, luptă,aruncarea discului și suliței. Se mai practica jocul cu migea, călăritul,
înotul,mînuirea armelor. De educația băieților erau însărcinați să se ocupe pedotribii (profesor.) La
18 ani tinerii intrau în grupa efebilor , aici își perfecționau pregătirea militară, aceeași instruire o
primeau și fetele. Pentru scalvi nu exista nici o preocupare pentru educație, ei erau pregătiți pentru o
îndeletnicire în procesul muncii.
2. ATENA (caracter particular –familia are grija de copil)
În Atena este sintetizat idealul educational KALOKGATHE ce presupune frumusețe fizică, dar și
bunătate spiritual.Aici educația are caracter particular. Abia după 18 ani fiind o preocupare o
statului, pînă la 7 ani copii erau educați în familie. De la 7 ani băieții merg la școala gramatismului
și chetaristului.
1. scris, citit, socotit
2. declamarea versurilor și muzica instrumentală.
Școlile erau particulare, pentru frecventarea lor se percepea taxe. În drum spre școală erau însoțiți de
un sclav-pedagogus, care se ocupa de educația copilului, la 14 ani urmau palestra , școala de lupte
unde se asigra dezvoltarea fizică. Oparte din tineri mergeau la gimnaziu unde învățau lupta,
filosofia, politica. De la 15 ani prestau serviciul militar.

II
Educația în Roma antică.
În funcție de etapele de dezvoltare astatului roman , distingem trei etape, fiecare avînd un system de
educație propriu.
1. Perioada regalității- socitatea era împărțită în 3 categorii
 Patritieni-cei din vechile ginți ale Romei(aborigeni).
 Plebei –care aveau proprietate dar nua veau drepturi politice
 Sclavii- în aceste condiții educația se făcea în familie, se acorda o atenție deosebită pregătirii
militare. Idealul formarea unor soldați ascultători și devotați.Studiu elemenete de scris, citit, socotit.
2. Perioada republicii
Pleveii obțin drepturicetățenești , astfel creînd ludusurile- insituții particulare de învățămînt. Ei
venue în ludus la 7 ani și învățau scris , citit, socotit, legi.Patricienii își instruiau copii acasaăpînă la
12 ani, apoi mergeau la școală unde se studia gramatica,latina, greaca, logicva, aritmetica,
astronomia, retorica. La 17 ani învață toga virilis și se orienta spre o carieră (armată, justiție,
oratorie).
3. Perioada imperiului
Pentru a tine în supunere un număr imens de popoarea fost folosită școala, educația căpătînd un
character de stat.Școala avea menirea să pregătească cetățeni supuși și credincioși.Idealul
educational era VIR VERE ROMANUS- un adevarat cetățean roman, să îndeplinească legile, viteaz,
oratorical.

Activităţi de învăţare / evaluare :

- Identificaţi particularităţile procesului educaţional în perioada antică.

- Stabiliţi interdependenţa dintre particularităţile procesului educaţional şi specificul evoluţiei
social-economice a perioadei antice;
- deduceţi avantajele/ dezavantajele concepţiilor educaţionale ale filozofilor antici
aprecieze rolul filozofilor în promovarea ideilor despre educaţiei şi realizarea procesului
educaţional.

Bibliografie recomandată:
1.I. Stanciu, Curs de istoria pedagogiei universale, vol. 1-2, Bucureşti, 1993.
2.C.Cucoş, Istoria gîndirii pedagogice, Iaşi, 1997.
3.O.Drîmbă, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol 1, Bucureşti, 1989.
4.I. Albulescu, Doctrine pedagogice, Bucureşti 2007.