Educatia in Roma

Antica
Educaia copiilor n Roma antic
era orientat n sens practic i n
acela de a-i forma n spiritul
integrrii lor n viata colectivitii;
deci, i n sensul de a ti cum s-i
exercite i drepturile i datoriile.
Exerciiile fizice nu deineau un loc
de seam n programul de educaie.
Echilibrul dintre dezvoltarea fizic a tnrului prin sport i formaia sa
moral nu era pentru romani ca pentru greci un ideal de educaie.

Analfabetismul era, la romani, un fenomen de proporii relativ

reduse. Aproape fiecare cetean tia s scrie, s citeasc i s
socoteasc; nct ceteanul obinuit era primul dascl al copiilor
si, i singurul, cnd n-avea posibiliti s-i dea la coal.
coala primar la care bieii i fetele nvau mpreun ncepea
la vrsta de 7 ani. Din secolul II .Hr. coala era inut de un dascl
de profesie (ludi magister), pltit de prini. n aer liber sau n
localuri de ocazie, srccioase, mizere chiar, n mijlocul zgomotului
asurzitor al strzii, copiii nvau s scrie, s citeasc i s
socoteasc, s repete pe de rost i s recite texte literare. Sistemul
pedagogic n uz urmrea nmagazinarea mecanic a unor date i
noiuni considerate indispensabile.
Pedepsele corporale se aplicau, pn la
abuz.
Familiile bogate nu i trimiteau copiii la
coala popular a unui ludi magister, ci
i ncredinau unui pedagog, de obicei
unul din sclavii cei mai instruii ai casei.

Instrumente de scris
Hrtia a fost introdusa de vechii
egipteni inventnd papirusul, n al
treilea mileniu .Hr., papirus ce va
fi preluat,
printre alte popoare, i de ctre
evrei, greci i romani. Acetia din
urm utilizau tulpini de trestie sau
bambus, cu partea din fa sub forma
unei penie, n care turnau cerneal.
Tot pe papirus se scria i cu ajutorul
pensulelor, confecionate din pr
natural de cmil sau oarece,
impregnat cu clei.

Prin anii 400 s-a inventat o

cerneal mai rezistent, compus din
sruri de fier, gal i gum, a crei
nuan era un negru-albstrui la
aplicare.