Teorii despre originea vieții

De Dumitrescu Alexia
1.INTRODUCERE
Teoriile originii vieții încearcă să explice modul în care au apărut
viețuitoarele. Cum a apărut viața așa cum o știm, este o întrebare pe care mulți
filozofi, teologi și oameni de știință și-au pus-o de mulți ani, de fapt, am putea
spune că aproape de când omul a fost om.
Diferite înregistrări științifice stabilesc că pământul s-a format cu aproximativ
4,5-5 miliarde de ani în urmă și că cele mai vechi fosile cunoscute,
corespunzătoare rămășițelor de cianobacterii găsite în Australia de Vest,
datează de cel puțin 3,5 miliarde de ani.
Deși nu există înregistrări de fosile sau dovezi geologice mai vechi, mulți
oameni de știință sunt de acord că alte forme de viață ar fi putut exista mai
devreme, dar că fosilele ar fi putut fi distruse de căldură și schimbările de
formă ale multor roci Precambrian.

3
Ce s-a întâmplat în cursul celor aproape 2
miliarde de ani care s-au scurs de la originea
pământului și apariția primelor fosile?
Evenimentele biologice care au avut loc în acel
moment au făcut posibilă apariția vieții și cele
care sunt atât de dezbătute în comunitatea
științifică de astăzi.
În continuare vom găsi câteva dintre
principalele teorii ipotetice expuse de diferiți
autori pentru a explica originea primelor
organisme vii, din care probabil au evoluat
cele mai „avansate” forme de viață.

4
2.CUM ERA PĂMÂNTUL
ÎNAINTE SĂ APARĂ
VIAȚA?
Unii oameni de știință propun că pământul ”inițial” a fost afectat de diferite
tipuri de obiecte cerești și că temperaturile de pe această planetă au fost atât
de ridicate încât apa nu a fost în stare lichidă, ci sub formă de gheață.
Cu toate acestea, mulți sunt de acord că pământul precambrian ar fi putut
avea temperaturi similare cu pământul de astăzi, ceea ce înseamnă că apa ar
putea fi găsită sub formă lichidă, condensată în oceane, mări și lacuri.
Pe de altă parte, se crede că atmosfera Pământului se reduce puternic (cu
zero sau foarte puțin oxigen liber), astfel încât după expunerea la diferite
forme de energie s-ar fi putut forma primii compuși organici.

6
7
3.Viața prin generație
spontană
De la greci până la mulți oameni de știință de la mijlocul secolului al XIX-lea,
s-a acceptat propunerea că ființele vii ar putea apărea spontan, fără alte
organisme părintești, din materia „non-vie”.
Prin urmare, timp de mai multe secole, diferiți gânditori au fost convinși că
insectele, viermii, broaștele și alte paraziți s-au format spontan pe noroi sau
pe materii în descompuner
Aceste teorii au fost discreditate cu mai multe ocazii de experimentele
efectuate de Francesco Redi (1668) și Louis Pasteur (1861), de exemplu.
Redi a dovedit că, dacă insectele adulte nu și-au depus ouăle pe o bucată de
carne, larvele nu au ieșit spontan pe ea. Pe de altă parte, Pasteur a arătat mai
târziu că microorganismele pot proveni doar din microorganisme
preexistente.

9
Mai mult, trebuie spus că această teorie a fost ignorată și pentru că, în contexte
istorice diferite, „generația spontană” se referea la două concepte destul de
diferite, și anume:
– Abiogeneza: noțiunea originii vieții din materia anorganică
– Heterogeneza: ideea că viața a apărut din materia organică moartă, la fel cum
viermii „au apărut” pe carne în descompunere.
Darwin și Wallace, puțin mai devreme, în 1858, și-au publicat independent
teoriile despre evoluție prin selecție naturală, prin intermediul cărora au arătat
clar că cele mai complexe ființe vii au fost capabile să evolueze de la ființe
unicelulare mai „simple”.
Astfel, teoria generației spontane a dispărut de pe scenă și comunitatea
științifică a început să se întrebe cum au apărut acele „ființe unicelulare mai
simple” despre care au vorbit evoluționiștii.

10
Francesco Redi (1626-1697)

11
4.Teoria Oparin-Haldane
și evoluția chimică
treptată
În 1920, oamenii de știință A. Oparin și J. Haldane au propus, separat,
ipoteza despre originea vieții pe pământ care astăzi le poartă numele și
prin care au stabilit că viața pe pământ ar fi putut apărea " pas cu pas ”de
la materia non-vie, prin„ evoluție chimică ”.
Ambii cercetători au sugerat că pământul „inițial” trebuie să fi avut o
atmosferă reducătoare (săracă în oxigen, în care toate moleculele tindeau
să doneze electroni), o afecțiune care ar putea explica perfect unele
evenimente:
- Că unele molecule anorganice reacționează între ele pentru a forma
„blocurile” structurale organice ale ființelor vii, un proces dirijat de
energia electrică (din raze) sau energia luminii (de la soare) și ale căror
produse se acumulează în oceane formând un „bulion primar”.

13
- Aceste molecule organice sunt ulterior combinate, asamblând molecule mai
complexe, formate din fragmente de molecule mai simple (polimeri), cum ar
fi proteinele și acizii nucleici.
- Acest polimer a fost asamblat în unități capabile să se replice, fie în grupuri
metabolice (propunerea lui Oparin), fie în interiorul membranelor care au
format structuri „asemănătoare celulelor” (propunerea lui Haldane).

14
5.Viața prin electricitate
Mai târziu, o parte a comunității științifice a sugerat că originea vieții
propusă de Oparin și Haldane ar fi putut începe pe pământ datorită unei
„scântei” electrice care furniza energia necesară „organizării” compușilor
organici fundamentali din de compuși anorganici (o formă de
abiogeneză).Aceste idei au fost susținute experimental de doi cercetători
nord-americani: Stanley Miller și Harold Urey.
Prin experimentele lor, ambii oameni de știință au demonstrat că, din
substanțe anorganice și în anumite condiții atmosferice speciale, o
descărcare electrică a fost capabilă să formeze molecule organice, cum ar
fi aminoacizii și carbohidrații.
Această teorie propunea, deci, că odată cu trecerea timpului s-ar fi putut
forma cele mai complexe molecule care caracterizează astăzi ființele vii;
motiv pentru care acest lucru a susținut foarte mult teoriile „primordiale”
ale lui Oparin și Haldane cu câțiva ani mai devreme.

16
17
Mulțumesc!

18