POSTMODERNISMUL

Proiect realizat de:

 Bolohan Constantin Sebastian
Nistor Eduard
Sirbu Sandu
Ungureanu Ana-Maria
,,Toate marile curente literare și artistice cu tradiția, cel
puțin în primele faze ale afirmării lor[...].Postmodernismul e prima
mișcare în cadrul căreia nu se adoptă o strategie polemică față de
tradiție, întregul repertoriu al acesteia din urmă fiind reconsiderat
spre a fi utilizat, pus în valoare, chiar daca adesea din perspectivă
ironică ori ludică.” (Mircea Martin) 
 INTRODUCERE ÎN POSTMODERNISM
+ Postmodernismul este folosit în sens foarte larg desemnând toate curentele de
gândire de la sfârșitul secolului al XX-lea, dar și realitățile sociale și filosofice
ale perioadei. Postmodernismul are manifestări în multe discipline academice
sau ne-academice: filozofie, teologie, artă, arhitectură, film, televiziune, muzică,
teatru, sociologie, modă, literatură, etc. 
+ Este o mișcare, orientare în cultura universală, manifestată in a doua jumătate a
sec. al XX-lea, conștientizată și accentuată în anii 80. Postmodernismul se
definește prin raportare la modernism, atât ca o continuare a acestuia, cât și în
opoziție față de anumite tendințe ale acestuia. În timp ce modernismul rupe
legătura cu tradiția, postmodernismul înglobează experiența estetică anterioară, o
recuperează creator, ironic si parodic. 
+ Postmodernismul are la baza problema cunoașterii, care nu este limitată în
interpretare. Postmodernismul este reticent în fața ideii de existență a
unui adevăr universal și în fața celora care susțin că dețin secretele adevarului
universal. Adevarul nu poate avea rădăcini în orice
altceva decât percepția individuală. 
+ Cronologia postmodernismului începe în anul 1920 odată cu dadaismului
si existențialismului. Cu toate acestea termenul a fost utilizat pentru prima oară în 1949 în
legătură cu arhitectura. Abia în anul 1970 el va intra cu adevărat în limbajul de specialitate
al teoreticienilor și al artiștilor si va fi identificat drept o disciplină teoretică. 
+ Postmodernismul s-a declanșat în literatura română în a doua jumătate a anilor 60 și
continuă să existe până în zilele noastre. În cultura română, regimul politic a favorizat
opere care să continue direcția modernistă manifestată în perioada interbelică, în schimb
mușamalizând creațiile autorilor interesați de o estetică nouă, de avangardă.
+ De aceea, literatura postmodernă s-a desfășurat până la sf. anilor 80 în mod subteran,
materializându-se în activitatea mai multor grupuri și cenacluri literare: școala de la
Târgoviște, Grupul de la Brașov, Cenaclul de luni al studenților din Centrul Universitar
București, Cenaclul Junimea al studenților din Facultatea de Filologie din București. 
 Scriitorul postmodern traiește apăsat de povara
secolelor anterioare, fiind conștient că totul a fost deja
scris; el trebuie acum să reinvestească fragmentele
culturale cu sens, potrivit sensibilității sale;

Scriitorul postmodern respinge nemesis-ul, preferă jocul

cu limbajul și colajul de sintagme, de teme sau de
motive din epocile literare apuse;

TRĂSĂTURI ALE
POSTMODERNISMULUI Fragmentarea-lipsa de coerență, lumea și opera artistică
sunt compuse din fragmente; 

Limbajul ca joc deschis de semnificații-transformarea

limbajului în ceva irațional, ilogic, lipsit de coerență;
POSTMODERNISMUL ROMÂNESC
Despre postmodernism a început să se discute în cultura română cu
precădere de la începutul anilor '80, când atotputernicia esteticii
neomoderniste a deceniilor anterioare a slăbit în intensitate.
Între trăsăturile cele mai evidente s-ar putea aminti amestecul de
narativitate şi lirism în poezie, oralitatea expresiei, pastişa, parodia,
colajul, jocurile de limbaj. În fond, tipologia postmodernă s-ar putea
defini tocmai prin lipsa unei tipologii riguroase, prin extrema mobilitate
şi prin amestec volt al genurilor.
GRUPURI LITERARE POSMODERNE ROMÂNEŞTI

        1.Grupul oniric s-a constituit prin anii '64 de către Leonid Dimov,
Emil Brumaru, Vintilă Ivănceanu şi Dumitru Ţepeneag, cărora li s-au
adăugat ulterior Virgil Mazilescu, Daniel Turcea ş.a. Vag apropiat de
literatura onirică romantică, dar mai ales de estetica suprarealistă, a fost
rapid interzis de cenzura comunistă. Dumitru Ţepeneag s-a refugiat la
Paris, unde trăieşte şi azi, iar ceilalţi au fost marginalizaţi.
     2.Şcoala de la Târgovişte se referă la un grup de prozatori între care
Radu Petrescu, Costache Olăreanu şi Mircea Horia Simionescu- numit
astfel pentru ca ei s-au întâlnit la şcoală în Târgovişte- ale căror
trăsături, recunoscute chiar de ei, sunt subiectivitatea, hazardul şi jocul.
           3.Grupul de la Braşov (Cenaclul 19)-reprezentat mai bine în anii
1990 de câţiva poeţi şi prozatori originari din Braşov: Andrei Bodiu,
Caius Dobrescu, Alexandru Musina, Simona Popescu, Angela Nache
Mamier, Ioan Pop Barassovia, Gheorghe Crăciun etc.
       4.Cenaclul Universitas (198-1990), al studenţilor din Centrul
Universitar Bucureşti, condus de Mircea Martin.
     5.Cenaclul de luni, al studenţilor din Centrul Universitar Bucureşti,
condus de Nicolae Manolescu, a reprezentat nucleul bucureştean al
poeziei noii generaţii, numită şi generaţia '80 sau generaţia în blugi. A fost
înfiinţat în anul 1977 şi desfiinţat în anul 1984 de secretariatul P.C.R. al
Universităţii, care îl considera subversiv. Volumele colective emblematice
ale grupului au fost antologiile de poezie "Aer cu diamante" de Mircea
Cărtărescu, Traian T. Coşovei, Florin Iaru şi Ion Stratan, publicată în 1982
şi "Cinci" cu Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Romulus
Bucur şi Alexandru Muşina, apărută în 1983.
     6.Cenaclul Junimea, al studenţilor din Facultatea de Filologie din
Bucureşti, din anii şaptezeci şi optzeci, condus de criticul Ovid
S.Crohmălniceanu. Volumul cult al grupului este Desant '83 (1983)  care
conţine proza scurtă scrisă de şaisprezece tineri debutanţi (Mircea
Nedelciu, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu etc).
    7.Grupul "Echinox", format la Cluj, după 1975, în jurul revistei cu
acelaşi nume, avându-i reprezentanţi pe Ion Mureşan, Marta Petreu,
Aurel Pantea (poeţi), Alexandru Vlad, Ioan Grosan, Octavian Soviany
(prozatori) etc.
    8.Cenaclul Litere, condus la sfârsitul anilor nouăzeci de poetul
Mircea Cărtărescu, care a dat mai multe promoţii de poeţi şi prozatori
tineri.