Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gel Solina
Gel Solina
Gena GSN
Biologie moleculară
Realizat de Popușoi Ecaterina
Gena GSN Cuprins
I. Introducere
II. Locusul genei
III. Izoforme și particularități
IV. Transcripții genei
V. Funcțiile GSN
VI. Expresia genei
Proteina Gelsolina
VII. Informații generale
VIII.Structura gelsolinei
IX. Reglarea GSN
X. Gelsolina și apoptoza
XI. Gelsolina și transducția
XII. Gelsolina și bolile asociate
XIII.Rolurile GSN în sănătate și boli
XIV.Localizarea în celulă
XV. Interacțiunile GSN
XVI.Bibliografie
Gena GSN
Gena GSN codifică mai multe izoforme ale aceleiași proteine-gelsolina.
Unele dintre acestea sunt –cGSN și pGSN. cGSNrămâne în interiorul celulei
(gelsolina celulară GSNc), iar cealaltă este eliberată extracelular-
plasmatică(gelsolină secretată GSNp). Ambele forme se leagă la o altă proteină-
actina. Microfilamentele de actină formează o rețea (citoscheletul) care conferă
structură celulelor și le permite să își schimbe forma și să se deplaseze.
Gelsolina ajută la asamblarea sau dezasamblarea filamentelor de actină.
Numele genei: GSN (simbol HGNC)
Alte denumiri: actin-depolymerizing factor, ADF, AGEL, brevin, DKFZp313L0718,
GELS_HUMAN, gelsolin isoform a precursor, gelsolin isoform b, gelsolin isoform c
Cromozom: 9
Brațul(banda): q33.2
Locus: 121207794 – 121332843
Numărul ARNm trasncriși: 15
Locusul genei
2022
Gena este localizată pe cromozomul 9, brațul q (9q33.2)
Mărimea: 131,361 b
Reprezentarea regiunii de flancare 5’ a
genei GSN
A- este indicată poziția relativă a
regiunilor recunoscute de factorii de
transcripție: Mig1, PacC, NIT2, XlnR ,
Sre1p și CTF1.
Secvența boxei TATA este indicată cu T.
ORF-ul gsn este delimitat de codonul
START- ATG și codonul STOP- TAA.
Situsul de inițiere a transcripției (TIS)
este reprezentat de săgeată.
B-elemente de reglare ADN găsite în
regiunea de flancare a genei gsn 5.
Aranjamentul capătului 5′-terminal al ARNm cGSN este: exonul 1-
intron-exon 2-intron-exonul 4, în timp ce al ARNm pGSN este:
exonul 3-intron-exon 4 (forma matură a pGSN posedă o extensie
suplimentară (reziduu plasmatic) în comparație cu cGSN). În plus,
Cys188 și Cys201 ale pGSN sunt oxidate în ER, ducând la
formarea unei legături disulfurice între ele, sporind astfel
stabilitatea pGSN în mediul extracelular.
Gelsolina citoplasmatică este exprimată
omniprezent în celule și țesuturi, deși există
variații ale nivelurilor de expresie în timpul
diferențierii celulare și în carcinogeneză la
diferite etape ale vieții organismului.
• Gelsolina (GSN), una dintre cele mai abundente proteine care leagă actina(ABPs)
(implicată în motilitatea, forma și metabolismul celulelor).
• Ca component al superfamiliei GSN, GSN este o proteină foarte structurată în
celulele eucariote, activitatea căreia poate fi reglată prin concentrația de calciu, pH-ul
intracelular, temperatură și fosfatidilinozitol-4,5-bifosfat.
• GSN joacă un rol important în mecanismele celulare, precum și în diferite
interacțiuni celulare. Datorită participării sale la procesele imunologice și a
interacțiunii sale cu diferite celule ale sistemului imunitar, GSN ar putea avea diverse
aplicații terapeutice(studiul lor este încă în proces).
• Superfamilia GSN constă din: adseverin, adseverin D5, CapG, flightless, villin,
advillin, supervillin și eponimicul GSN.
• Numele GSN vine de la capacitatea ei de a tranziționa actina din faza de gel în faza
sol.
Superfamilia GSN
Conținut înalt de gelsolină Conținut redus de gelsolină
1. Plămâni 1. Mușchi scheletic
2. inimă 2. Testicul
3. Rinichi
Structura gelsolinei
Gelsolina are masa moleculară de 82-84 kDa
(dependență de izoforme). Astăzi sunt
cunoscute 3 izoforme: cGSN, pGSN, gelsolin-3 Cel mai “tânăr” membru al
izoformelor GSN. Este
produs de oligodendrocite și
pGSN este forma extracelulară și
este o proteină găsită din abundență este rezultat al splicing-ului
în plasmă (diferențiată de cGSN alternativ al genei GSN.
printr-o extensie N-terminală de 24
AA)
Localizate pe
cromozomul 9 la
oameni și cromozomul 2
la șoareci)
cGSN și pGSN au 5 reziduuri de cisteină, gelsolina-3
are doar 2, astfel având posibilitatea să formeze
legături disulfidice în proteină, obținând astfel o mai
mare complexitatea
GSN are 2 jumătăți omoloage, fiecare fiind constituită din 3 domenii notate G1-G3 și G4-G6. Domeniile G1-
G3 aparțin jumătății N-terminale a GSN, care este Ca-free și activarea ei este independentă de Ca2+, pe
când domeniile G4-G6 sunt parte a C-terminal, activarea căreia depinde de Ca2+. Cele două jumătăți sunt
legate între ele(printr-un linker) și pot fi separate prin caspaza-3, un efector al apoptozei.
Reglarea GSN
Calciu ca regulator Legarea Ca duce la activarea GSN
1) conformația inactivă globulară a GSN este schimbată –
ruptură între interacțiunea dintre beta-structura G4 și G6
permite mișcarea
2) Domeniile G1 și G4 sunt eliberate pentru legarea actinei
3) Este format complexul actină-GSN-calciu
Calciu fortifică legarea actinei de GSN, dar și fortifică legătura
Lor.
Temperatura Studiile recente arată că temperaturile între 30° și 40°C ar
putea deschide domeniul G1 (fără Ca2+)
pH intracelular O scădere a pH-ului este un semn al apoptozei și al proceselor
asociate în celulă. Un pH sub 6 scade coeficientul de difuzie al
GSN în comparație cu un pH fiziologic de 7,5–8 (Ref. Referință
Garg38). Mai mult, un pH de 5 duce la o deschidere a
conformației inactive a GSN și la o interacțiune a jumătății N-
terminale cu actina.
PIP2 Când GSN a format un complex cu actina, acesta trebuie să fie
separat pentru polimerizarea ulterioară. Această decuplare
este realizată de PIP2 prin inhibarea legării actinei la GSN.
*GSN-reglează calea apoptotică și antiapoptotică
Gelsolina și apoptoza