C8-9

Serii cronologice
O serie cronologică arată modul în care a evoluat un fenomen
într-o perioadă anterioară, permiţând prognoza evoluţiei
sale probabile în viitor.
Se prezintă sub forma a două şiruri de date corespondente:
1. momentele sau intervalele succesive de timp;
2. valorile înregistrate de fenomenul analizat în aceste
unităţi de timp .
Exemple:
Evoluţia PIB pe ani, evoluţia ratei inflaţiei pe luni, evoluţia
zilnică a cursului de schimb, evoluția
gradului de contaminare, a populației, a unei boli, etc
Proprietăţi
• Omogenitate. Toţi termenii unei serii
reprezintă acelaşi fenomen, sunt obţinuţi cu
aceeaşi metodologie, au aceeaşi unitate de
măsură.

• Interdependenţă. Toţi termenii unei serii se

referă la aceeaşi unitate statistică
(persoană, firmă, zonă). Fiecare termen
depinde de valorile anterioare şi le
influenţează pe cele viitoare.

• Periodicitate. Termenii seriei sunt valori

înregistrate în unităţi succesive de timp.
Tipuri:
1. Seriile de intervale (fluxuri) sunt formate din
termeni care corespund unor intervale de timp
(an, lună, zi etc.). Fiecare valoare individuală yi
este rezultatul unui proces care se produce într-
o perioadă de timp.
Ex.: investiţii anuale, cheltuieli lunare, profituri
anuale, vânzări zilnice.
t1 t2 ... tn-1 tn
y1 y2 yn-1 yn
Suma valorilor yi => un indicator totalizator pentru
întreaga perioadă de timp considerată: t1 - tn .
Ex.: suma desfacerilor zilnice = vânzările
totale dintr-o lună.
2. Serii
de momente (stoc) Fiecare valoare individuală
indică nivelul la care a ajuns fenomenul la un
moment dat.
t1 t2 ... tn-1 tn
y1 y2 ... yn-1 yn

Ex.: stocul de materii prime la începutul fiecărei luni,

volumul depozitelor bancare la sfârşitul semestrului.
• Nu are sens cumularea valorilor seriilor cronologice
de momente deoarece ele reflectă, în mod repetat,
elemente care coexistă în momente diferite de timp.
Ex.: în numărul salariaţilor unei întreprinderi la 1 mai
se regăseşte cea mai mare parte sau tot personalul
existent la 1 aprilie.
• Pentru a caracteriza seria în ansamblu se pot
calcula indicatori medii pe perioada t1 - tn: numărul
mediu de personal, stocul mediu de produse finite
 PRELUCRAREA SERIILOR CRONOLOGICE
DE INTERVALE

1. Indicatori absoluţi

• Valorile individuale yt
• Valoarea totală = suma tuturor valorilor
individuale yt
•Modificarea absolută = creşterea/scăderea
absolută de la o unitate de timp la alta:

1. bază fixă:
y
 t /1  yt  y1 , t  2,..., n
2. bază mobilă:

y
 t / t 1  yt  yt 1 , t  2,..., n
- are unitatea de măsură a variabilei y.
- valori pozitive când variabila creşte şi negative
când scade.
Suma tuturor modificărilor absolute cu bază în
lanţ este modificarea absolută totală:
n


t 2
t / t 1  yn  y1   n / 1

Diferenţa dintre două modificări succesive cu

bază fixă este o modificare cu bază mobilă:

 t / 1   t 1 / 1   t / t 1
=> se poate trece de la un tip de modificare absolută
la celălalt fără a cunoaşte valorile individuale.
 2. Indicatori relativi
1. Indicele arată de câte ori a crescut/ scăzut
variabila de la o unitate de timp la alta.
yt
- bază fixă: t /1   100, t  2, ..., n.
y1

- bază mobilă: yt
.
 t / t 1   100, t  2, ..., n.
yt 1
• Se exprimă în procente.
• Valori mai mari de 100% arată creşteri faţă de
perioada bază de comparaţie. Valorile sub
100% indică scăderi.
Produsul tuturor indicilor cu bază mobilă este :
n
yn

t2
t / t 1 
y1
 n/1

Între indicii cu bază mobilă există relaţia :

 t /1
  t / t 1
 t 1 / 1
• Modificarea relativă măsoară modificarea
procentuală de la o perioadă de timp la alta.
-bază fixă:
yt  y1
Rt / 1   100   t / 1(%)  100
y1
-bază mobilă:
yt  yt 1
Rt / t 1   100   t / t 1(%)  100
yt 1
Se exprimă în procente.
Are valori pozitive când variabila creşte şi
negative când scade.
• Valoarea absolută a unui procent de
modificare relativă.
-bază fixă:
t /1 yt  y1 y1
At / 1   
Rt / 1 yt  y1 100
 100
y1
-bază mobilă:
 t / t 1 yt  yt  1 yt  1
At / t  1   
Rt / t  1 yt  yt  1 100
 100
yt  1
- unitatea de măsură a variabilei y.
 3. Indicatorii medii:

caracterizează seria în ansamblu.

n
• Nivelul mediu:
y t
y t 1
.
n
 n
• Modificarea absolută medie:
 t / t 1
 t2
.
n1
n-1 = numărul modificărilor absolute cu bază mobilă.
Folosind proprietatea:
n

. 
t 2
t / t 1   n / 1  y n  y1
se obţine o formulă directă: yn  y1

n1
Arată creşterea/scăderea absolută medie pe întreaga
perioadă.
• Indicele mediu se calculează ca medie
geometrică a tuturor indicilor cu bază mobilă:
n
  n 1   t / t 1
t2
n-1 = numărul indicilor cu bază mobilă.
n
yn
Folosind proprietatea:  
t 2
t / t 1 n /1 
y1
yn
.
se obţine formula directă:
  n 1
y1
• Modificarea medie relativă pe întreaga perioadă
este: R    100 %
 PRELUCRAREA SERIILOR
CRONOLOGICE DE MOMENTE
Distanţele care separă momentele de timp pot
avea mărime constantă sau variabilă.
1. Seriile cronologice cu distanţe egale între
momente pot fi prelucrate în mod asemănător
seriilor cronologice de intervale.
Excepţie face nivelul mediu, calculat ca medie
cronologică simplă:
y1 yn
 y2  y3  ...  yn  1 
ycr  2 2
n1
2. Seriile cronologice cu distanţe neegale între
momente
- se pot calcula aceeaşi indicatori absoluţi şi
relativi, dar singurul indicator mediu este
media cronologică ponderată:

d1 d1  d 2 d n2  d n1 d n1

y1   y2   ...  yn1   yn 
 ycr  2 2 2 2
d1  d 2  ...  d n1