Caracteristicile esențiale care încadrează o poezie în direcția simbolistă [13.12.

[13.12.2022 09:48] A n i s o a r a: Specii literare Motivul creatiei, related in secventa "constiinta artistului
Poezia simbolistă pune accent pe stările sufletești vagi, neclare ori
nedefinite.
Se remarcă cultivarea culorilor, a pietrelor prețioase, iar cu ajutorul lor
se realizează corespondența, transferul de senns.
Sugestia și simbolul sunt două instrumente literare reprezentative
simbolismului și sunt cultivate în special de către poeții simboliști.
Temele și motivele curentului literar sunt: iubirea, tristețea,
singurătatea, nevroza, golul, sentimentul morții, oralul, ploaia, plictisul,
viața târgurilor provinciale.
Culoarea și instrumentele folosite în simbolism au rolul de a exprima
emoții și stări sufletești și sunt definite prin alb, negru, galben, violet și
prin instrumente precum flaut, pian sau fluier.
Natura simbolismului este dezolant, invită la tristețe, angoase și
nevroză. Poezia simbolistă se remarcă prin muzicalitatea versurilor.
Muzicalitatea, spre deosebire de sonoritate, se manifestă la interior, în
adâncul cuvintelor, simbolurilor.
Citeşte întreaga ştire: Simbolism - care sunt caracteristicile și trăsăturile
curentului literar
Deschizătorul influenței simboliste în poezia autohtonă este Alexandru
Macedonski, iar alți reprezentanți sunt Ștefan Petică, Ion Minulescu și
cel mai reprezentativ poet al simbolismului George Bacovia.
Citeşte întreaga ştire: Simbolism - care sunt caracteristicile și trăsăturile
curentului litera
rGeorge Bacovia este cel mai mare poet simbolist român. Creația lui
este reprezentată de volume precum: “Plumb”; “Amurg violet”; “Decor”;
Citeşte întreaga ştire: Simbolism - care sunt caracteristicile și trăsăturile
curentului literar
Idila-compune întreg tabloul al 2 al poemului prin
povestea de dragoste dintre Cătălin și Cătălina
Meditația filozofica- este ilustrata în tabloul al 3 al
poemului numit și drumul cunoașterii unde sunt
exprimate de către demiurg profunde idei filozofice
din sanul vecinicjlui ieri Trăiește azi ce moare/ Un
sare de s-ar stingen cer
Pasteul- este prezent prin tablori descriptive de
natura terestra și cosmica
plasmuieşte...", sugereaza faptul că omul de artă este un veridic
dulgher al cuvintelor, creând o operă valoroasă, prin intermediul
"jocului fecund al inchipuiirii". Același motiv este valorificat și în
opera "testament " de Tudor Arghezi " cartea mea-i fiule o treaptă".
În poezie modernistă, motivul creației relevă faptul că opera
solistului este o legătură dintre generații.
Motivul florii albastre este identificat în text in secventele " e
albastra dulce floare" care este un procedeu artistic, metafora
simbol, o alta secventa în care este prezent procedeul artistic
repetiția:" floarea albastra! Floarea albastra!"Contextual motivul
floarea albastra semnifica o aspirație spre o iubire ideala și
imposibilitatea împlinirii acestei iubiri deoarece cei 2 aparțin unor
lumi diferite. Același motiv literat poate fi întâlnit și în opera lui
Novales. Comparând motivul acestor 2 opere se observa
întruchiparea femeii iubite, diferența în opera eminesciana iubirea
mare, pe când în opera lui novales ea se continua, raportând la
starea de tristețe ia cauzat o durere enormă.
Starea eului liric este de sarcasm, prezenta în enumerați "eu am
ras, nam zis nimica". Eul lirc trăiește acesta stare din cauza
persoanei iubite,deoarece iubirea celor 2 moare în ceea din urmă.
Interdependenta dintre starea de tristețe și imaginea vizuala
floarea albastra deoarece culoarea albastra semnifica departarea de
a ajunge la iubirea absolută.
Enumeratia "intre plaiuri,intre ziua de ieri si ziua de maine intre
cele bune si cele rele" este constituita prin alaturarea mai multor
termeni, conturand multitudinea de asociatii si sensuri pe care le
poate gasi un artist la cotemplarea marului ca simbol al intregii
naturi. aceasta coreleaza cu metafora " jocul fecond al inchipuiirii",
relevand imaginatia nelimitata si puterea creatoare a astistului

Expresionismul a luat nastere, dupa cum am mentionat si in randurile de inceput ale acestui articol, ca un curent avangardist in Germania in primii ani
ai secolului XX. Acest curent artistic s-a mentinut si mai tarziu si, mai mult decat atat, a fost raspandit in mai multe regiuni si s-a cocretizat prin diverse
mijloace de exprimare artistica, printre care se numara pictura, dansul, teatrul, filmul, arhitectura, sculptura si muzica.
spiritual creator nu mai ramane pasiv in fata obiectului;
- raportarea la absolut;
- tensiunea vizionara;
- intensitatea violenta a trairii;
- transcendere fautast-tragica a realitatii;
- constiinta apocaliptica;
- limbajul vehement si spontan;
- interiorizarea si spiritualizarea peisajului.

permanenta nevoie de absolut, aspiratia spre ideal

anularea vechilor dogme ale realismului care nu fac nimic altceva decat sa surprinda realitatile factice, logice
ale vietii, in favoarea cautarii unei realitati spirituale

cautarea originalului, a increatului, a ineditului

reintoarcerea la primordial, la origini, la universul mitic

tragismul existential surprins si depasit odata ce fiinta reuseste sa atinga absolutul, prin spiritualizarea
trairilor, acestea devenind cosmice, metafizice

teme si motive predilecte: tristetea si nelinistea metafizica, disperarea, absenta, neantul, moartea,
dezagregarea eului, natura halucinanta

categorii estetice cultivate: fantasticul, macabrul, grotescul, miticul, magicul

imagini poetice sunt vii, stranii, contrastante asemenea picturilor expresioniste

limbajul este uneori violent, socant

In literatura universala, reprezentantii expresionismului sunt: Gottfried Bienn, Georg Heym, Georg Kaiser
(Germania), Georg Trakl, Franz Werfel, Franz Kafka, Theodor Daubler (Austria), August Strindberg (Suedia).

Neomodernismul este curentul literar ideologic

care este definit de spiritul creator postbelic și
este caracterizat prin respingerea formelor
grave și prin redarea temelor grave într-o
manieră ludică, de joc, care ascunde tragicul.
Descoperă care au fost reprezentanții
curentului neomodernism.
Citeşte întreaga ştire: Neomodernism - cine au
fost reprezentanții și cum se definește curentul
literar
Poetul modernist manifestă o viziune poetică
modernă ce este construită prin structuri
sintactice șocante, prin simboluri multiple și
prin sintaxa versurilor. Scriitorii au un discurs
poetic în care se asociază descrierea tip portret
cu elemente de narativitate poetică. Tehnici
moderne precum sugestia și ingambamentul,
procedeu artistic care constă în continuarea
ideii în versul următor.
: Neomodernism - cine au fost reprezentanții și
cum se definește curentul literar