Despre ia românească

Cezar Simion
Clasa a VI-a B
Martie 2022
 Povestea iei

• “Ie” este un termen care se adresează exclusiv cămășii purtate de către femei.
• Este cea mai cunoscută și cea mai reprezentativă piesă a costumului tradițional românesc. Extrem de importantă în viața
satului, ia a suferit de-a lungul timpului modificări, fiind influențată de portul de la oraș.
• Nu se cunoaște cu precizie momentul apariției acestui articol de îmbrăcăminte, însă se pare că ar putea data încă din neolitic
(cultura Cucuteni). Imagini cu femei purtând ii apar și pe Columna lui Traian și
• Este un obiect vestimentar din pânză de bumbac, in sau borangic, cu broderie bogate, în culori vii, uneori cu aplicații de
mătase, paiete sau mărgele. Acestea aveau semnificații multiple și transmiteau un mesaj pentru comunitatea din care făcea
parte persoana, în funcție de eveniment (nunți, botezuri, hore) statut social, meserie, vârstă. De asemenea, pot avea și au
semnificații magico-religioase (prin motivele, culorile și lucrătura folosite).
 Povestea iei
• Iile se confecționau în sat iarna, în timpul șezătorilor, unde femeile cântau și confecționau haine.
• Iile sunt diferite de la o regiune la alta nu numai prin textura materialelor, ci și prin modelele și broderiile
aplicate.
• În Ardeal, Moldova, Muscel și Vlașca se folosește pânza cu firul mai gros, deoarece costumul popular are
motive mai bogate, mai robuste, cu punctul buclat. În Oltenia, Muntenia și Dobrogea se folosește o pânză
mai rară, cu firul bine răsucit.
• Pentru broderii se folosesc lâna, borangicul, arniciurile și mulineurile, mătasea vegetală. Până la apariția
coloranților industriali, țăranii se foloseau culori vegetale: frunze de arin, de nuc, de ceapă.
 Simboluri
folosite
Pentru că vestimentația avea rol de protecție, exisă multe simboluri cu semnificații magice, benefice sau de protecție.
• Ia tradițională nu este terminată, deoarece se considera că perfecțiunea este doar a lui Dumnezeu.
• Crucea – este simbolul cel mai des întâlnit. Este un simbol solar stilizat, așezat central.
• Spirala reprezintă eternitatea, trecerea timpului, un semn universal al vieții și perenității sale, al energiei. Este un simbol care se
folosește încă din perioada culturii Cucuteni.
• Liniile drepte orizontale sugerează moartea, întreruperea unei etape a vieții, pe când liniile drepte verticale sugerează viața, iar liniile
ondulate ușor trimit cu gândul la apă, la curățenie și purificare
• Copacul sau ramurile simbolizează trăinicia și viața durabilă, renașterea an de an.
• Coarnele de cerb sunt dintre cele mai vechi simboluri. Ele simbolizează vitalitate, regenerare, putere, fiind un simbol purtat cu precădere
de tinerele care doreau să rămână însărcinate.
• Soarele este și el un simbol ancestral, fiind folosit atât în forme stilizate, cât și ca o floare – floarea soarelui. El reprezintă legătura omului
cu divinitatea, cu roadele pământului, și este dătător de viață.
• Romburile se întâlnesc încă din perioada culturii Cucuteni și sunt reprezentări ancestrale ale zeităților .
 Culori folosite
• Culorile folosite au și ele semnificația lor
• Fetițele și fetele tinere poartă broderii cusute cu galben auriu și portocaliu pe fond alb. Femeile care au copii albastru, femeile
recent căsătorite roșu, poartă femeile văduve sau în vârstă poartă albastru închis și negru.
• În Suceava se folosesc verde, roșu, bleu și mărgele viu colorate, pe fond alb sau galben.
• În Argeș și Vâlcea se folosește o singură culoare (mai ales roșu închis și vișiniu).
• În Vrancea se folosesc motive geometrice în culori tari: roșu, negru, albastru, verde și ocru.
• În Vlașca și Ilfov întâlnim culori calde, vesele, luminoase, și nuanțe de roșu, auriu, ocru. În Gorj, cusăturile iei se realizau cu fire
negre. Ia de Argeș este bogată, culoarea de bază fiind roșu, negru sau roșu vișiniu și se ornamentează cu motive geometrice și
florale, care păstrează proporția între câmpurile florale și restul pânzei.
• În Munții Apuseni iile sunt de obicei monocrome. Roșul aprins (pentru tinere) este îmbinat cu galben și negru (pentru bătrâne).
• În Dobrogea, de bază sunt culorile roșu și negru, completate cu „lănțișorul” cusut cu fir auriu sau argintiu și fluturi așezați în formă
de solzi.
 Ia românească în artă
• Cel mai cunoscut tablou este  La blouse
roumaine, realizat în 1934 de Henri
Matisse.

• Pictorul Constantin Daniel Rosenthal a

pictat-o pe Maria Rosetti în România
revoluționară purtand ie și năframă.
 Personalități care au purtat ia românească

Regina Maria a fost atrasă de ia

românească, de multe ori
adaptându-și garderoba în funcție de
aceasta. Ea s-a lăsat fotografiată Adele
deseori în ia populară, împreună cu Maria Tanase
copiii, ceea ce a influențat și
vestimentația celor din jurul ei
 Ziua universală a iei
• Ia este celebrată anual pe 6 continente și în peste 50 de ţări, de Sânziene,
pe 24 iunie
• La început a fost o inițiativă a comunității virtuale La Blouse Roumaine,
ulterior această zi a devenit Ziua universală a iei.
• Nu este o sărbătoare națională oficială, dar se sărbătorește în Republica
Moldova (fiind notificată oficial de Ministerul Culturii), în Statele Unite
(Washington DC) și în alte țări unde există comunități de români.