Tradiții românești de Crăciun

› În România, Crăciunul se sărbătorește pe 25 decembrie după stilul

nou, iar după ritul vechi pe 7 ianuarie.
› În această perioadă toți oamenii fac pregătiri pentru cea mai
importantă dintre sărbătorile de iarnă.
› Nașterea Domnului Iisus Hristos este sărbătorită în zilele de 25, 26 și
27 decembrie, iar seara de 24 decembrie este Ajunul Crăciunului.
› În Ajun și în ziua de Crăciun se cântă colinde, Steaua, Viflaimul,
Plugușorul și Sorcova. De asemenea se joacă vasilica, jocuri de măști
precum cerbul, breaza sau țurca, dansuri (călușarii) și teatru popular.
› În tradiția românească, Crăciunul este prezentat ca un cioban zeu,
sau ca un moș care aduce daruri (caș, urdă, mere, colaci, nuci și vin). 
 Împodobirea bradului 
› Bradul se împodobește cu câteva zile înainte de
Crăciun. Se folosesc ornamente de diferite culori.
Tradițional, in brad se pun nuci, mere, covrigi.
› Obiceiul bradului de Crăciun ar fi apărut în
Germania. Legenda spune că Sfântul Bonifaciu a
ordonat tăierea stejarilor, cărora li se închinau
păgânii. În cădere, stejarii au distrus toți copacii
din preajmă, mai puțin bradul, care a devenit de
atunci un simbol al acestei sărbători și este
împodobit în seara de Ajun.
› Bradul este cel mai important arbore din
obiceiurile românești, fiind prezent la cele mai
importante evenimente din viața unui om:
botezul, căsătoria, înmormântarea. Se consideră
că bradul aduce noroc, viață lungă, prosperitate și
fertilitate.
 Colindatul
› Este cea mai frumoasă și cea mai veche tradiție de Crăciun
› Grupuri de copii sau de adulți se strâng laolaltă și merg să
colinde la casele vecinilor sau pe străzi, vestindu-le nașterea
lui Iisus.
› Se cântă „O ce veste minunată”, „O, brad frumos”, “Trei
păstori”, “Sus la poarta Raiului”, “La Betleem colo-n jos” ș.a.
› Colindătorilor li se oferă colaci (simbol al soarelui), covrigi,
mere, nuci, bani.
› Se spune că acela care nu le deschide poarta colindătorilor
va avea parte de un an neroditor și de ghinioane în casă,
cauzate de zgârcenia de care a dat dovadă.
› În anumite zone, cel mai în vârstă membru al familiei trebuie
să arunce boabe de grâu și de porumb în fața colindătorilor,
iar mai apoi sa hrănească păsările din curte cu aceste boabe,
pentru a fi spornice la ouat. O parte din aceste boabe sunt
aruncate si pe câmp, pentru o recoltă foarte bună în anul
următor.
Steaua

› Mersul cu 'steaua’ este un

obicei vechi care se
întâlnește la toate
popoarele creștine.
› Copiii care merg cu 'steaua'
se deghizează în magi și
vestesc marea minune,
nașterea lui Hristos:
 Viflaimul
› Este o tradiţie nelipsită în Transilvania
› Este o piesă de teatru popular în care este recreat
momentul apariţiei magilor şi al păstorilor care vestesc
naşterea lui Iisus.
› În funcţie de cât de mare este
ceata, pot participa până la 20-
30 de tineri care întruchipează
personaje biblice precum
Maria, Iosif, Irod, vestitorul,
hangiul, îngerul, păstorii, cei trei
crai de la Răsărit, ostaşii,
moartea, dracul, moşul,
străjerul şi mulţi alţii.
 Jocul moșilor
› Este un obicei păstrat în Maramureș și în nordul țării
› La originea acestui obicei se crede că au stat ceremoniile cu
măşti din nopţile de priveghi, un ritual foarte vechi de
cinstire a morţilor.
› După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau
bicele şi ies pe uliţele satului. Cine le ise în cale este „croit”
de biciul „moşilor”.
› „Moşii” maramureşeni poartă, în general, o mască făcută
din blană de animale. Ei bat la uşile oamenilor pentru a
speria răul și pentru a le ura un an mai bun.