Patologia benignă a

ovarului

Dr Georgiana Nemeti
10 reguli simple – B= benign; M= malign
ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL

ruptură = eclatare

torsionare
80% of women have ovarian cysts
OVARUL

Dimensiunea normala 5 / 3 / 3 cm

Variațiile se pot datora

- Productiei endogene de hormoni (in functie de varsta si
prezenta menstruaților);
- Aportul exogen de COC, agonisti de GnRH sau inductori
de ovulatie.
Aspecte histologice

1. Epiteliul de suprafata si stroma nediferentiata

- Mezoteliu superficial
- Celule fibroblastice nediferentiate

2. Stroma ovariana specializata

- Foliculul ovarian = organ endocrin (celulele de
granuloasa)

3. Celulele germinale – celulele tecale

- Migreaza de la nivelul veziculei ombilicale
- Oprite in prima diviziune meiotica

4. Altele – tesut metastatic

Trebuie sa retinem ca:

- Nu toate formatiunile pelvine sunt de origine ovariana.

- Formatiunile ovariene difera in functie de perioada reproductiva.

 TUMORI OVARIENE

BENIGNE BORDERLINE MALIGNE

Borderline = potential malign redus = proliferare epiteliala atipica, DAR fara invazie stromala.
 Tumori ovariene BENIGNE

NON NEOPLAZICE NEOPLAZICE (BENIGNE)

FUNCTIONALE PATOLOGICE

1. chist folicular 1. ovar polichistic A. Epiteliul de suprafata

2. chist de corp galben 2. endometriomul 1. chistadenom seros
3. chist cu celule tecale 2. chist mucinos
si de granuloasa 3. chist endometrioid
4. tumori Brenner

B. T cu celule germinale

C. T. ale celulelor sexuale/stromale

1. tecom /fibrom
2. androblastom
Mod de prezentare = tablou clinic
Descoperire ACCIDENTALA – asimptomatice

DURERE pelvina CRONICA - durere surda, senzatie de presiune, cresterea in volum progresiva a abdomenului;

- asociat cu pubertate precoce, metroragie – prin hiperestrogenism;

- ascociat cu hirsutism, semne de virilizare – prin hiperandrogenism;

DURERE pelvina ACUTA = ABDOMEN ACUT CHIRURGICAL

ruptură = eclatare

torsionare

Formatiunile ovariene BENIGNE nu pot fi diferentiate CLINIC de formatiunile MALIGNE.

 La examenul clinic

BENIGN MALIGN

1. Varsta pacientei tinerica batranica

2. Lateraliate UNI BI
3. Mobiliate prezenta tumora fixa
4. Consistenta chistica solida
5. Suprafata neteda neregulata
6. Ascita NU DA
7. Ritm de crestere lent rapid
8. Invazie ganglionara NU DA
 Bilant paraclinic

1. Ecografie abdominala / endovaginala

2. Markeri tumorali - CA 125, scor ROMA

3. RMN pentru bilant de extensie (CT, RX)

CA 125 = cancer antigen 125 HE 4 = human epididymal protein 4
Valoare prag 35 U/mL Valoare prag < 40 ani: < 60.5 (pmol/L)
40 – 49 ani: < 76.2 (pmol/L)
Sensibilitate 80%, specificitate 70-90%. 50 – 59 ani: < 74.3 (pmol/L)
Sensibilitate crescuta in POSTMENOPAUZA. 60 – 69 ani: < 82.9 (pmol/L)
> 70 ani: < 104 (pmol/L)
Creste a 80% dintre pacientele cu cancer ovarian,
Dar doar la 50% dintre cele aflate in Stadiul I de boala. Expresia sa depinde de histologia tumorii:
- majoritatea t. epiteliale si seroase
Nespecific pentru cancerul ovarian, - t. cu celule clare – 50%
Creste si - la menstruatie - t. mucinoase 0
- in primul trimestru de sarcina
- in endometrioza 96% specificitate pt cancer ovarian, 78% sensibilitate
Este exprimat la paciente aflate in Stadiul I de boala.

Rol: Rol:
1. Adjuvant in diagnostic 1. Adjuvant in diagnostic
2. Monitorizare tratament 2. Monitorizare tratament
3. Diagnosticul recurentelor. 3. Diagnosticul recurentelor.
 ROMA = Risk of Ovarian Malignancy Algorhithm
CA125 + HE4 + status menopauzal

Este un scor de risc pentru cancerul ovarian. Nu se foloseste ca si test de

screening.

Femei premenopauză:
Scor ROMA ≥ 11.4% = risc crescut de a depista cancer ovarian epitelial
Scor ROMA < 11.4% = risc scăzut de a depista cancer ovarian epitelial

Femei postmenopauză:
Scor ROMA ≥ 29.9% = risc crescut de a depista cancer ovarian epitelial
Scor ROMA < 29.9% = risc scăzut de a depista cancer ovarian epitelial

Nu se foloseste:
- sub 18 ani
- la gravide
- la paciente aflate in curs de chimioterapie
- la paciente cu patolgie maligna in antecedente
10 reguli simple – B= benign; M= malign
 CHISTE OVARIENE FUNCTIONALE
CHIST FOLICULAR CHIST CORP GALBEN CHIST CU CELULE TECALE

Grupa de varsta Adolescente, varsta varsta reproductiva varsta reproductiva

reproductiva, perimenopauza
Cauza Hiperestrogenism Hiperactivitatea corpului galben Exces de stimulare cu cGH in mola
hidatiforma/ coriocarcinom sau post
trat. cu inductori de ovulatie
Dimensiuni 3-10cm 3-10cm Pana la 30 cm
Localizare Uni/bilateral Unilateral Bilateral
Frecvent asimptomatic, Durere pelvina, frecvent eclatat La dimensiuni mari genereaza
descoperit accidental cauzand hemoperitoneu durere abdominala. Se pot rupe /
torsiona.
Macroscopic Perete subtire, unilocular, Chist hemoragic,unilocular Multichistic
lichid serocitrin mimeaza aspect de septe, nivele
de lichid
Histologie Epiteliu de suprafata / celule celule de granuloasa Celule tecale si de granuloasa
de granuloasa luteinizate
CHIST FOLICULAR CHIST CORP GALBEN CHIST CU CELULE TECALE
 CHISTE OVARIENE FUNCTIONALE

Management

- Expectativa – supraveghere ecografica timp de 2-3 cicluri ovariene.

- Administrarea de COC nu are beneficii majore.

- In caz de persistenta sau de crestere in volum (>6cm) – au indicatie chirurgicala

(creste riscul de ruptura/torsiune).

Grimes DA, Jones LB, Lopez LM, Schulz KF. Oral contraceptives for functional ovarian cysts. Cochrane Database of Systematic Reviews 2014
CHISTE OVARIENE PATOLOGICE - PCOS
- Exces de androgeni, anovulatie cronica,
amenoree, hirsutism, obezitate, acnee,
alopecie.

- Rezistenta la insulina.

- Infertilitate.

- Ovare marite de volum, stroma bogata,

capsula groasa.

- Cortex cu multipli foliculi >12/ovar

- Management - simptomatic
 CHISTE OVARIENE PATOLOGICE - ENDOMETRIOMUL
- Localizarea cea mai frecventa a implantelor
endometriozice – tesut endometrial ectopic

- Pseudochist format prin invaginarea cortexului ovarian,

etanseizate prin aderente, in conextul unui
sindrom inflamator local.

- Management
- La dimensiuni mici - expectativa
- La dimensiuni mari – stadializare imagistica RMN si
interventie chirurgicala
NEOPLASME OVARIENE BENIGNE

A. Epiteliul de suprafata 80% din tumorile ovariene

1. Chistadenom seros 50%
2. Chist mucinos 12-15%
3. Chist endometrioida 10%
4. T. Brenner

B. T cu celule germinale

C. T. ale celulelor sexuale/stromale

1. tecom /fibrom
2. androblastom
 Chistadenom seros Chist Tumora Chist dermoid = teratom =
mucinos Brenner chist cu celule germinale
Bilateral 40% 10% 10% 20%
Risc de malignitate →40% 5-10% 2% 2%
Origine Epiteliul de suprafata Epiteliul de suprafata Celulele germinale oprita
dupa prima diviziune
meiotica
Aspect Perete subtire, neted, Dimensiuni mari, Tumora densa, Dimesiuni moderate,
MACROSCOPIC cu proiectii papilare max 5-10kg, perete identica cu fibromul perete dens si neted
albicioase subtire si translucid

Lichid sero-citrin Fluid mucinos, Continut solid Contine oase, dinti, par,
transparerent, material sebaceu,
multilocular protuberanta Rokitansky.
In caz de ruptura, In caz de ruptura,
produce peritonita chimica
pseudomixoma
peritonei si adeziuni
viscerale
Apare frecvent in sarcina
Chistadenom Chist Tumora Chist dermoid =
seros mucinos Brenner cu celule germinale
 TUMORI ALE CELULELOR SEXUALE/STROMALE

Tumori endocrine, hormono secretante

TECOM/FIBROM ANDROBLASTOM = T. CU GONADOBLASTOM
CELULE LEYDIG & SERTOLI
Fenotip paciente Apare la varste medii Apare la paciente <30 ani si La pacienti cu tulburari de
determina virilizare diferentiere sexuala - 45XO,
46XY mozaic

Origine Celule stromale corticale Celule specializate endocrin Celule specializate endocrin
Macroscopic Pedicul lung, supraf albicioasa, Benzi ovariene
neteda
Complicatii Sd. Meigs – tumora ovariana + Risc crescut de malignizare
ascita + pleurezie
Necesita gonadectomie
profilactica
TECOM/FIBROM ANDROBLASTOM = T. CU GONADOBLASTOM
CELULE LEYDIG & SERTOLI
 Diagnostic diferential

Vezica urinara in repletie

Sarcina

Ascita

Fibrom uterin

Cloazonari peritoneale /sd aderential

Hidro/piosalpinx
 Management

Chiste simple, asimptomatice

<5m Mai probabil fiziologice
5-7cm Ecografie anuala
>7cm Markeri tumorali
Completare bilant imagistic
Interventie chirurgicala
Laparoscopie Laparotomie

Timp scazut Tumori de mari dimensiuni

Recuperare rapida Tumori borderline / suspiciune
Estetica de malignitate
 Complicatii

Torsiune

Hemoragie intrachistica

Ruptura

Malignizare

Sd. Meigs

Pseudomixoma peritonei
Torsiune de anexa – ovar / trompa

- 10-15%
- Formatiunide dimensiuni moderate
- Rotatie axiala, pedicul lung

- Cauze: lovire, cadere, contact sexual, contractia

uterului gravid, peristaltica intestinala
DD
Sarcina ectopica
Simptome Fibrom uterin degenerat
DURERE acuta Perforatie viscerala
Grata/varsatura
Febra Ecografic – nu sunt semne specifice
Soc
Tahicardie
Tratament
Ex clinic Interventie chirurgicala – detorsionare.
Aparare musculara
Masa pelvina chistica in tensiune, dureroasa, relativ fixa, Anexa indemna – management conservator
Cu sant de delimitare cu uterul Anexa afectata - anexectomie
Patologia malignă a
ovarului

Dr Iulian Goidescu