* GHID DE

COMPORTAMENT ÎN
CAZ DE CUTREMUR
PROF. MIHAELA – DANIELA VASILE
LICEUL TEHNOLOGIC „DIMITRIE FILIȘANU” FILIAȘI
 * CUPRINS

* INTRODUCERE
* ÎNAINTE DE CUTREMUR
* ÎN TIMPUL UNUI CUTREMUR
PUTERNIC
* DUPĂ CUTREMUR
* CONCLUZII
Sursă imagini: www.google.com

* INTRODUCERE
Cutremurele sau seismele sunt mișcări
bruște ale scoarței, datorate eliberării
energiei acumulate în scoarță. Această
energie poate fi eliberată pe marginile
plăcilor tectonice (inclusiv microplăcilor)
sau pe diverse falii.
Locul din interiorul scoarței unde se
produce cutremurul se numește
hipocentru, iar cel mai apropiat loc la
suprafață este denumit epicentru.
* România se află, în cea mai mare parte,
într-o zonă cu risc seismic mare, producerea
cutremurelor fiind legată de marginile celor
4 microplăci tectonice din spațiul carpato –
danubiano – pontic.
* Cutremurele mici sunt destul de frecvente,
dar nu sunt resimțite, în mod normal, de
populație.
* Cutremurele medii sunt, de cele mai multe
ori resimțite, dar nu produc pagube prea
mari.
* Din păcate, se pot produce și cutremure
puternice, care pun în pericol viața
oamenilor, așa cum a fost cel din 4 martie
1977.
* Cele mai multe cutremure din țara noastră
se produc în zona Vrancea, dar în ultima
perioadă s-au semnalat seisme în
Subcarpații Gorjului, la nord de Tg. Jiu.
* Mișcările seismice se propagă prin unde,
care pot fi de trei tipuri: longitudinale,
transversale și superficiale. Este motivul
pentru care un cutremur produs într-un loc
este resimțit într-un areal destul de mare,
iar pagubele pot fi diferite de la un loc la
altul.

* ÎNAINTE DE
CUTREMUR
Acum suntem înainte de
cutremur, acum, într-o zi
oarecare, în care nu avem
idee când va fi următorul
cutremur, dar ne punem
întrebarea: ce putem face
pentru a putea fi pregătiți
în caz de mișcări seismice?
Iată câteva reguli de
urmat:
* Cunoașterea clădirii în care locuim sau învățăm și
identificarea unor locuri de adăpost acasă / în clasă.
Aceste locuri pot fi: tocurile solide de uși, grinzile
rezistente, mobila solidă.
* Ancorarea pieselor de mobilier și evitarea suspendării
unor piese grele, atât la școală, cât și acasă; piesele
suprapuse trebuie fixate bine de perete.
* Acasă, se pot suspenda corpuri în baie și bucătărie, dar
nu în dormitor; în special, deasupra patului nu trebuie
suspendate dulapuri, etajere, icoane sau tablouri.
* Efectuarea peridică a unor exerciții de simulare de
cutremur pentru dobândirea de deprinderi necesare în
caz de pericol real (cu adăpostire, așteptare, evacuare în
siguranță și acordare de prim ajutor).
* Cunoașterea, acasă, a locului de unde se întrerupe
alimentarea cu electricitate, gaze sau apă.
* Asigurarea, acasă, într-un loc ușor accesibil, a unei truse
de prim ajutor, a unei rezerve de apă și alimente
conservate, lanternă, eventual un radio.
* Amplasarea substanțelor periculoase în dulapuri, cât mai
aproape de podea.
* Păstrarea de extinctoare în sălile de clasă sau pe culoare.
* Identificarea pericolelor existente în curtea școlii sau pe
traseul casă - școală, pentru a fi evitate anumite spații în
caz de cutremur.
 * Nu intrăm în panică, acționăm calm, dar rapid.
* Ne adăpostim unde putem în acel moment: sub un toc rezistent (în clasă,

* ÎN TIMPUL doar cei dinspre ușă fac asta), sub o grindă solidă, sub sau lângă o piesă
rezistentă de mobilier, ghemuit, cu fața în jos și mâinile deasupra capului.

UNUI * Dacă suntem în clasă, fiecare se lasă jos, sub sau lângă bancă, fără să
împingem colegii.
CUTREMUR * Dacă suntem acasă, știm deja un loc mai sigur și acolo mergem (un toc
rezistent sau o masă solidă).
PUTERNIC * Dacă suntem la parter, putem ieși afară doar dacă este sigur traseul.
* Dacă suntem la etaj, acolo rămânem, până este sigură coborârea. În niciun
caz, nu sărim pe geam!
Dacă simțim că se mișcă
pământul de sub noi sau
* Dacă suntem împreună cu copii sau bătrâni, încercăm să îi protejăm.
sala / camera / mașina * Dacă suntem lângă o clădire, ne îndepărtăm de aceasta, fiind pericol să
în care ne aflăm, cadă diferite obiecte.
înseamnă că se produce * Dacă suntem în mașină, tragem pe dreapta și ieșim / așteptăm să oprească
un cutremur și trebuie, șoferul și ieșim cu calm.
urgent, să acționăm. * Dacă suntem în diverse spații publice închise, ne păstrăm calmul și ne
Știm bine ce avem de adăpostim unde e posibil.
făcut și așa vom face: * NU ieșim pe culoar, NU ne îmbrâncim, NU creem panică și aglomerație.
* NU folosim scările decât când s-a oprit cutremurul și ne dăm seama că
sunt sigure.
* NU folosim liftul nici după ce s-a oprit cutremurul.
* NU ne apropiem de fire electrice căzute sau stâlpi de curent electric.
* NU aprindem chibrite sau alte surse de foc.
* Dacă putem, acasă, oprim apa, gazele, curentul electric. La școală acest
lucru este realizat de personalul auxiliar în timpul sau imediat după
cutremur.
 * Nu ieșim imediat din adăpost, așteptăm un timp oarecare, să fim
siguri că mișcările s-au încheiat.

* DUPĂ * Verificăm și închidem, dacă putem, gazele, apa și electricitatea; nu

folosim foc deschis.
* Verificăm dacă este sigură ieșirea din clădire, iar dacă suntem la etaj
CUTREMUR verificăm scările (observăm dacă sunt fisuri, apoi coboară, încet, o
singură persoană). Nu folosim liftul!
* Dacă suntem la școală, ieșim organizat: fiecare clasă, iese pe rând,
fără fugă sau îmbrânceli; elevii de la etaj coboară scările în grupuri
De cele mai multe ori, mici.
după cutremur urmează o * Dacă există avarii ale clădirii în care ne aflăm, la ieșire ne protejăm
replică, uneori la scurt capul cu ce putem (ghiozdan, scaun etc.).
timp, alteori ceva mai * Ieșim în spații deschise, la distanță de clădiri și așteptăm un timp, în
târziu. Aceasta poate fi caz că este o replică a cutremurului.
mai puternică, așa că * Ajutăm, dacă este nevoie, persoanele care se află împreună cu noi în
trebuie să acționăm cu încăpere / în clădire.
prudență:
* Acordăm primul ajutor, în caz de nevoie. Răniții grav nu trebuie
deplasați din locul în care se află, până la sosirea personalului
medical; dacă se impune, sunăm la 112.
* Nu folosim telefonul decât în caz de urgență.
* Dacă suntem blocați sub dărâmături, încercăm să comunicăm cu cei
din exterior prin bătăi regulate în țevi sau grizi. Dacă am stabilit un
contact verbal cu echipa de salvare, încercăm să explicăm situația și
locul în care ne aflăm. Urmăm, apoi, toate recomandările.
* În situația în care suntem blocați, dar avem acces la rezervele de apă
și hrană, le folosim rațional, încât să ne ajungă până vom fi deblocați.
* În orice situație, ne păstrăm calmul, mai mult, încercăm să îi
îmbărbătăm pe toți cei care au nevoie.
 * Producerea unui cutremur în țara noastră este considerată un
* CONCLUZII fenomen normal, întrucât suntem, în cea mai mare parte, într-
un areal de seismicitate mare.
* În consecință, trebuie să cunoaștem bine ce avem de făcut în
caz de cutremur și să acționăm cu calm și luciditate în orice
situațe gravă. Nu strică să învățăm din timp și o rugăciune!
* De reținut: nu căutăm neapărat tocuri sau mese solide.
Poziționarea lângă un corp solid de mobilă este uneori mai
sigură decât să stăm sub o masă.
* Însă cea mai importantă lecție după cutremurul din 1977 din
România a fost aceea de a nu ne înghesui în număr mare pe
scări, nici în timpul, nici după cutremur.
* La cutremurul recent din Turcia am învățat și altceva: nu
construim fără să ținem cont de niște reguli serioase.
* Mișcările seismice 13-14 februarie 2023 nu trebuie să ne
sperie. Mai multe cutremure mici au eliberat treptat energia
din scoarță, fiind evitat un cutremur mare.
* Și dacă vrem să asociem aceste evenimente cu simbolistica
zilei de 14 februarie, putem afirma că în orice situație
trebuie dăm dovadă de iubire și mă refer la iubirea pentru
aproapele. Cum dovedim? Prin acționarea cu calm, atenție
și grijă pentru cei din jur.