Profesor coordonator: Rugea Andreea Studenti: Modog Anamaria Lavinia Vusca Adrian Specializarea: Afaceri internationale Anul III

Grupa II

FMI o institutie globala Obiectivele FMI Principala preocupare a FMI De unde isi procura FMI resursele financiare?

FMI a fost conceput in iulie 1944 la o conferinta a Natiunilor Unite tinuta la Bretton Woods, New Hempshire,U.S.A cand reprezentantii a 45 de guverne au stabilit de comun acord sa puna bazele unei institutii pentru cooperare economica, proiectata pentru a evita o repetare a politicilor economice dezastruoase ce au contribuit la marea criza din anul 1930. Pe masura ce Al Doilea Razboi Mondial lua sfarsit statele aliate fruntase au inceput sa contureze variate planuri pentru a restaura ordinea in relatiile monetare internationale, astfel ca la conferinta de la Bretton Woods a luat nastere FMI. Obiectivele acestei institutii au fost aceleasi atunci cand a fost infiintata ca si cele din perioada actuala.Din acea perioada s-au constat cresteri ale veniturilor fara precedent, si desi beneficiile cresterii economice nu s-au manifestat in mod egal pentru toate statele, majoritatea au cunoscut prosperitate care contrasteaza in mod special cu perioada in care au avut loc marile conflagratii. Sediu FMI este localizat in Washington D.C, si este condus de cele 184 de tari membre.

Promovarea cooperarii pe plan financiar printr-o institutie care asigura baza mecanismului pentru consultatie si colaborare in priviinta problemelor monetare internationale.

Facilitarea expansiunii si cresterii echilibrate a comertului international,si contributia la mentinerea unui nivel cat mai scazut al ratei somajului, cresterea venitului net si dezvoltarea resurselor productive ca obiectiv principal al politicii economice aplicate in tarile membre.

Promovarea stabilitatii ratelor de schimb si evitarea depreciarii monedelor datorata schimbului de natura concurentiala.

Asistenta in stabilirea unui sistem multilateral de plata,care ar elimina anumite restrictii care incetinesc intensificarea comertului international.

De a da incredere tarilor membre prin accesul temporar la resursele proprii, deci asigurandu-le sansa de a corecta neajunsurile existente in balanta de plati, fara ca fara ca statele acestea sa fie nevoite sa recurga la masuri disructive fata de proprietatea nationala si internationala.

In concordanta cu cele mentionate mai sus sa micsoreze durata si gradul de dezechilibru in balanta de plati a statelor membre

Pentru realizarea acestor obiective FMI:

Monitorizeaza schimbarile si politicile economice si financiare in tarile membre si la nivel global,si asigura consultanta in acest domeniu tarilor membre, avand ca baza cei 50 de ani de experienta.

Acorda imprumuturi tarilor membre care au probleme in ajustarea balantei de plati,nu doar pentru a acorda ajutor financiar temporar, dar pentru a sustine ajustarea si reformare politicii economice , actiune indreptata spre eliminarea defectelor si problemelor existente.

Asigura guvernelor si bancilor centrale ale statelor membre asistenta tehnica si posibilitati de trainig in acest domeniu de expertiza.

Principala preocupare a FMI:politicile macroeconomice si de sector financiar

In supravegherea politicilor economice ale statelor membre se observa faptul ca FMI este interesat in principal de performanta unei economii ca un tot adesea referindu-se la performantele ei macroeconomice,acestea cuprinzand totalul cheltuielilor, veniturile, rata somajului, inflatia, rata somajului in statul respectiv, precum si balanta de plati a acestuia. FMI isi concentreaza atentia in mod deosebit asupra politicilor macroeconomice ceea ce inseamna strategii referitoare la bugetul guvernului,managementul banilor si creditului, si rata de schimb si a politicilor de sector financiar, incluzand supravegherea bancilor si a altor institutii financiare.In plus FMI acorda atentie binemeritata politicilor structurale care sunt capabile sa afecteze in masura destul de mare performantele la nivel macroeconomic ceea ce include politica statala fata de piata muncii, care afecteaza rata somajului si cresterea sau scaderea nivelului salariului de baza. FMI ofera consultanta fiecarui membru in ceea ce priveste modul de abordare a acestor arii mentionate mai sus, pentru a permite realizarea obiectivelor cu o eficienta crescuta - obiective precum: inflatie si rata a somajului scazuta si crestere economica sustinuta.

De unde isi obtine FMI resursele financiare? Resursele FMI vine in mare parte din capitalul subscris pe care statele il depun cand intra in aceasta organizatie, sau din revizuiri periodice ale acestor cote care pot fi marite. Statele membre platesc 25% din capitalul subscris in (DSR) Drepturi Speciale de Tragere, sau monede de circulatie internationala cum ar fi dollarul american sau yenul japonez;in ceea ce priveste restul de 75% al sumei FMI poate cere statului respectiv sa il plateasca in moneda proprie.Aceste cote platite determina puterea votului detinuta de un stat in cadrul FMI, cantitatea de bani cu care acesta poate fi finantat in caz de nevoie, sau chiar procentul detinut in Drepturi Speciale de Tragere. Astfel cota platita de noii membrii este proportionala cu marimea relativa a economiei statului in cadrul economiei mondiale.Deci S.U.A avand cea mai puternica economie contribuie cu cea mai mare parte din totalul cotelor adica 17,6%.

Necesitatea perfectionarii FMI n prezent, FMI se afla n fata unor noi provocari. S-au nmultit criticile la adresa sa, considerndu-se ca FMI este o institutie privata, sau subordonata intereselor tarilor dezvoltate, mai ales ale SUA. Printre criticile aduse Fondului se numara: 1) a dobndit o putere mult prea mare, ce risca sa scape de sub control. Argumentul adus n acest sens este interventia FMI n criza asiatica, ndatornd aceste tari n scopul de a salva bancile internationale care au garantat creditele plasate n economia acestor tari; 2) este acuzat de lipsa transparentei, de faptul ca operatiunile pe care le deruleaza nu sunt cunoscute n amanunt, oferindu-se opiniei publice doar informatii sumare; 3) atitudinea FMI si politica acestuia n tarile sarace si n cele aflate n procesul de tranzitie de la economia centralizata la cea de piata: de cele mai multe ori FMI a fost acuzat ca nu tine cont de conditiile concrete din aceste tari, iar conditiile impuse duc la nrautatirea situatiei; 4) aplicarea unei retete unice n materie de tranzitie nu a condus la o crestere economica n tarile sarace si cele n curs de tranzitie. Analistii economici considera ca n cazul tarilor n tranzitie si sarace, programele FMI trebuie sa realizeze un compromis viabil ntre ajustare si dezvoltare; 5) FMI-ul n calitatea sa de institutie centrala a Sistemului Monetar International, este incapabil sa faca fata unei crize declansate n interiorul Sistemului. Exista opinii care sustin ca o criza n SUA sau Japonia ar duce la prabusirea ntregului sistem financiar international. Crizele din Mexic, Asia de Sud-est si Argentina au aratat o vulnerabilitate deosebita a Sistemului. De aceea multi experti considera necesara realizarea unor mecanisme flexibile care sa permita interventia FMI n cazurile de urgenta de tipul crizei asiatice; 6) globalizarea tot mai accentuata a economiei mondiale necesita racordarea actiunilor FMI la noile realitati economice mondiale, inclusiv la mbunatatirea statutului si a obiectivelor functionale.

O ar dezvoltat este o ar care are un nivel ridicat de dezvoltare [ clarific ri necesare ] n conformitate cu anumite criterii. Ce criterii, i rile care sunt clasificate ca fiind dezvoltat, este o chestiune discutabil . Potrivit Fondului Monetar Interna ional , economiile avansate cuprinde 65,8% din PIB-ul nominal la nivel mondial i 52,1% din PIB-ul global (PPP), n 2010

FMI economiile avansate ri descris ca economiile avansate de c tre FMI. Potrivit FMI, economiile urm toarele 35 sunt clasificate ca "economiile avansate": [11]

CIA a modificat o versiune mai veche a lista FMI a economiilor avansate, men ionnd c FMI avansat lista de Economii "ar fi probabil acoperi, de asemenea," [9]unele ri mai mici. Acestea includ:

Raportul Fondului Monetar International (FMI) privind grupul tarilor dezvoltate si emergente din G20, dat smbata (7 noiembrie 2009) publicitatii, releva inegalitatea cresterii economice in aceste tari si avertizeaza asupra blocajelor ce ar putea aparea in procesul de reluare a acestei cresteri. Economia mondiala a revenit la crestere dupa o cadere spectaculoasa. Reluarea cresterii este totusi inegala si nu decurge de la sine, mai ales in economiile avansate , a explicat FMI in raportul prezentat ministrilor de finante si bancherilor centrali ai G20, cu ocazia summitului de la Saint Andrews, Scotia. Un risc important este blocarea reluarii cresterii , se mai arata in raport, care atrage atentia asupra evitarii retragerii premature a ajutoarelor pentru economie. Reluarea durabila a cresterii cererii va fi incetinita probabil de disponibilitatea limitata a creditului, dorinta gospodariilor de a-si reface finantele si cresterea somajului in cursul anului 2010 , a prevenit FMI. De asemenea, FMI a pus in evidenta fragilitatea sistemului financ iar: Conditiile financiare au continuat sa se amelioreze, dar sunt departe de normalitate , iar sistemele bancare ramn subcapitalizate, din cauza activelor cu probleme, si, din ce in ce mai mult, a imprumuturilor neperformante . n aceste conditii, FMI a estimat ca un risc este, pe de o parte, intrzierea reformelor financiare si, pe de alta, mentinerea unor deficite publice ridicate in tarile G20. Strategiile de iesire din criza trebuie sa fie transparente, exhaustive si comunicate cu claritate, avnd ca scop diminuarea datoriei publice la niveluri prudente, conform unui calendar stabilit exact , a precizat FMI. n raport, FMI a enuntat 7 principii de retragere a politicii de sustiniere pentru economie. Institutia recomanda o coordonare a strategiilor de iesire din criza luate de statele din G20, chiar daca aceste strategii depind de conditii locale. n materie de politica monetara, FMI considera ca va fi posibil ca bancile centrale sa majoreze rata dobnzii, mentinnd in acelasi timp masurile exceptionale de stimulare a creditului. Politica monetara neconventionala nu trebuie retrasa neaparat inainte de cresterea ratelor dobnzii de referinta , a apreciat institutia. FMI a revizuit in scadere productia mondiala in 2009, la minus 1,1% din PIB, fata de estimarea din iulie, care anticipa o crestere de 0,3%. Pentru 2010, FMI a estimat o productie mondiala de 3,1%, fata de estimarea din iulie, care anticipa o crestere de 0,6%. De asemenea, majoritatea tarilor dezvoltate si emergente din G20 vor inregistra valori negative ale evolutiei economice in 2009: in Germania productia economica va scadea cu -5,3%, in Marea Britanie cu -4,4%, in Franta cu -2,4%. Statele Unite vor inregistra o scadere a productiei de -2,7%, Japonia de -5,4%, iar Rus ia de -7,5%. Productia economiei Uniunii Europene va scadea cu -4,2% in 2009. China insa va afisa valori pozitive la finalul lui 2009, cu o crestere a productiei de 8,5%. n ceea ce priveste evolutia din 2010, aceasta va fi una pozitiva, cu cresteri modeste ale productiei: 0,9% in Franta, 0,3% in Germania, 0,9% in Marea Britanie, 1,5% in Statele Unite, 0,5 in tarile UE, 1,7% in Japonia, 1,5% in Rusia. n ceea ce priveste China, aceasta se va detasa net si in 2010, inregistrnd o crestere de 9%. Fondat in 1999, Grupul 20 include cele 7 tari puternic industrializate (Canada, SUA, Japonia, Franta, Marea Britanie, Germania si Italia), Uniunea Europeana, precum si state emergente, precum China, Argentina, Brazilia, Rusia, India, Australia, Mexic, Coreea de Sud, Indonezia, Arabia Saudita, Africa de Sud si Turcia. Aceste tari insumeaza 90% din produsul intern brut mondial, 80% din comertul mondial si 2/3 din populatia globului.

FMI: Tarile dezvoltate indatorate trebuie sa stabileasca urgent planuri de reducere a deficitelor Vineri, 28 Ianuarie 2011 Tarile dezvoltate puternic indatorate trebuie sa stabileasca urgent planuri de reducere a datoriilor, inainte ca pietele sa se intoarca impotriva lor, a avertizat, joi, FMI, care s-a referit inclusiv la Japonia si Statele Unite. Intr-o analiza actualizata privind datoriile si deficitele la nivel mondial, FMI arata ca ritmul scaderii deficitelor bugetare ale statelor avansate cu datorii mari va incetini in acest an, mai ales din cauza intrzierii ajustarilor fiscale din SUA si Japonia. Avertismentul vine in conditiile in care Standard&Poor's a retrogradat joi ratingul Japoniei pentru prima oara dupa 2002, in lipsa unui plan de reducere a datoriilor. In economiile avansate unde sustenabilitatea bugetara nu a reprezentat un motiv de ingrijorare pentur piete, trebuie redactate urgent planuri credibile, care sa mearga cu mult dupa 2011, pentru ca increderea pietelor sa fie pastrata, se arata in raportul "Fiscal Monitor" al FMI. "Revenirea presiunilor din piata in unele din economiile avansate arata ca aceste tari trebuie sa isi dovedeasca angajamentul de atingere a tintelor pentru deficit si sa conceapa planuri care sa asigure respectarea obiectivelor. Recesiunea mondiala, cea mai grava dupa Marea Depresiune, a obligat tarile bogate sa faca cheltuieli masive pentru sustinerea economiilor, iar datoriile unora dintre ele au urcat la niveluri record. Potrivit FMI, statele europene vor reduce in acest an cheltuielile, in conformitate cu planurile de austeritate, cele mai ample masuri urmnd sa aiba loc in Spania. Europa are nevoie de o abordare mai cuprinzatoare a managementului crizei, pentru a evita extinderea problemelor, se arata in raport. Fondul a avertizat si tarile emergente mari, precum Brazil, China si India in privinta dezechilibrelor fiscale si a riscurilor de supraincalzire a economiilor.

Fost pre edinte FMI: statele dezvoltate nu pot dep i singure criza. Este nevoie de o nou facilitate de finan are din partea FMI Autor: | Categoria: Nout i 24-08 Criza care amenin sistemul financiar mondial dep e te capabilit ile rilor dezvoltate, fiind necesar o nou facili-tate de finan are din partea Fondului Monetar Interna ional, a declarat fostul director al FMI H. Jonannes Witteveen, potrivit Bloomberg. Problemele neobi nuite necesit solu ii neconven io-nale , arat Witteveen ntr-o opinie publicat n Financial Times. Sistemul financiar mondial este amenin at de o nou criz care ar putea fi mai grav dect cea din 2008 . Witteveen a fost director general al FMI n perioada 1973-1978. Reapari ia semnelor de sl biciune economic la nivel mondial i retrogradarea ratingului SUA au reaprins n ultimele s pt mni temerile legate de calitatea finan rii guvernelor, n special n Europa. Sc derea ncrederii a ters 8.000 mld. $ din valoarea ac iunilor n doar patru s pt mni. Liderii rilor din zona euro au f cut tot posibilul din punct de vedere politic pentru a contracara criza, n timp ce Banca Central European i banca central american sunt aproape de limita capabilit ilor, a declarat Witteveen. Un nou fond ar putea apela la rezervele monetare ale Chinei, Japoniei, Orientului Mijlociu i ale unor ri europene ca Germania, a ad ugat fostul director FMI. Fondul ar putea mprumuta sume importante din toate rile cu excedente, furniznd astfel finan are temporar chiar i pentru o ar mare ca Italia , a explicat Witteveen. (Sursa: Ziarul Financiar)

Christine Lagarde, FMI: Tarile dezvoltate trebuie sa actioneze "acum si cu indrazneala" pentru a-si stimula economiile de Dragos Comache HotNews.ro Vineri, 9 septembrie 2011, 10:57 Economie | Finan e & B nci Tarile dezvoltate trebuie sa actioneze "acum si cu indrazneala" pentru a-si stimula economiile, a declarat vineri Christine Lagarde, directorul FMI, in cadrul unui discurs tinut la Londra. Lagarde a salutat planul de 447 miliarde de dolari pentru stimularea pietei fortei de munca din SUA, prezentat in urma cu o zi de presedintele Barack Obama. "Mesajul cheie pe care vreau sa il transmit azi este ca statele trebuie sa actioneze acum si sa actioneze cu curaj", deoarece economia mondiala "traverseaza o faza plina de pericole", a spus Lagarde ntr-un discurs la institutul Chatham House. Totodata, ea a salutat planul de 447 miliarde de dolari pentru stimularea pietei fortei de munca din SUA, prezentat in urma cu o zi de presedintele Barack Obama. "Salutam propunerile lui Obama de noaptea trecuta, care se concentreaza pe sustinerea cresterii economice si crearea de locuri de munca", a spus Christine Lagarde. Presedintele american Barack Obama a propus Congresului, joi seara, un plan pentru stimularea pietei fortei de munca din SUA in valoare 447 miliarde dolari. Intitulat American Jobs Act, planul include peste 250 miliarde dolari in stimulente fiscale pentru intreprinderile mici si pentru angajatori. Restul de bani vor fi destinati cheltuielilor de infrastructura, ajutoarelor de stat, asigurarilor de somaj si reabilitarii institutiilor de invatamant.

Datoriile statelor dezvoltate pot conduce la o noua criza - FMI Datoriile celor mai dezvoltate state, aflate la cel mai ridicat nivel de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, sunt nesustenabile si ar putea duce la o noua criza in viitor, potrivit prim-vice directorului Fondului Monetar International, Jon Lipsky. In medie, datoriile statelor dezvoltate vor depasi 100% din produsul intern brut in acest an, pentru prima data de la al doilea Razboi mondial, a declarat Lipsky, citat de Bloomberg. "Criza fiscala recenta trebuie rezolvata inainte de a impiedica redresarea economica si de a crea noi riscuri", a spus oficialul FMI. "Principala provocare este sa evitam o eventuala noua criza si, in acelasi timp, sa infiintam noi locuri de munca si sa sprijinim coeziunea sociala", a adaugat el. Datoria publica a Statelor Unite era de peste 14 trilioane de dolari, la sfarsitul anului trecut, inregistrand o crestere de nu mai putin de 72 de procente, in ultimii cinci ani. De asemenea, datoria Japoniei este de aproximativ doua ori mai mare decat nivelul economiei sale de 5 trilioane de dolari. In Europa, problemele legate de datoriile publice au fortat liderii Uniunii Europene sa acorde sprijin financiar, in colaborare cu Fondul Monetar International, Greciei si Irlandei, existand posibilitatea unui astfel de sprijin si pentru Portugalia, potrivit unor voci. mai mult

FMI ceart statele dezvoltate pentru c nu iau m suri anticriz Fondul Monetar Interna ional (FMI) a repro at miercuri autorit ilor rilor avansate lipsa de voin i de sprijin politic pentru luarea m surilor necesare n contextul crizei financiare. Criza financiar a intrat ntr-o nou faz "politic ", care cere eforturi "coerente i credibile" din partea economiilor avansate pentru a calma temerile pie elor, avertizeaz FMI n raportul s u privind stabilitatea financiar global , publicat ast zi, informeaz Efe, citat de Agerpres. "O serie de ocuri au zguduit recent sistemul", adaug FMI, care critic faptul c autorit ile politice ale rilor cu economii avansate nu au asigurat "un sprijin politic amplu pentru a nt ri suficient stabilitatea macrofinanciar ". De aceea, "pie ele au nceput s pun la ndoial capacitatea acestor autorit i de a lua m surile necesare", estimeaz Fondul Monetar Interna ional.

FMI: Retragerea stimulilor economici din unele tari dezvoltate ar putea incepe in 2011 Conducerea executiva a Fondului Monetar International (FMI) sustine ca unii stimuli financiari si fiscali ar trebui mentinuti in 2010 in unele tari dezvoltate si ca procesul de retragere ar putea incepe in 2011, daca economia va evolua conform asteptarilor, arata un comunicat transmis marti de FMI, informeaza NewsIn. FMI a mai precizat ca procedurile de retragere a stimulilor sunt deja in curs de derulare in unele tari emergente. Potrivit FMI, momentul, ritmul si modul de retragere a stimulilor variaza de la tara la tara, in functie de starea economiei si de stabilitatea sistemului financiar. "Sincronizarea procedurilor de retragere a stimulilor intre tarile dezvoltate si cele emergente nu este in general nici posibila, nici dezirabila", arata comunicatul FMI. . Fondul a subliniat ca principala problema va fi retragerea stimulilor la momentul potrivit, in contextul in care o retragere prea rapida ar putea pune in pericolrevenirea economica, iar o retragere intarziata ar putea distorsiona stimulii privati si ar provoca dezechilibra macroeconomice. Strategiile de retragere ar trebui sa fie coerente si credibile, iar pentru a fi eficiente, acestea ar trebui, de asemenea, sa fie flexibile si adaptate conditiilor din piete. Totodata, strategiile de renuntare la stimulii economici ar trebui comunicate clar publicului, ca urmare a mediului intern si international incert. . FMI a mai transmis ca procesul de consolidare fiscala ar trebui sa inceapa imediat ce vor exista semnale de revenire sustenabila, asigurarea stabilitatii fiscale fiind una dintre prioritatile-cheie ale guvernelor. FMI a mai facut referire la discrepantele existente intre tarile dezvoltate si cele emergente. Astfel, in economiile dezvoltate, cu un ritm lent de revenire si cu nivel ridicat al somajului, dobanzile de politica monetara ar putea ramane la un nivel redus pentru o perioada mai lunga, atat timp cat presiunile asupra preturilor raman scazute. In schimb, in tarile emergente unde se remarca semnale de crestere a inflatiei ori vulnerabilitati financiare, politicile monetare ar trebui inasprite mai rapid, astfel incat sa poata duce la consolidare fiscala. Conducerea executiva a mai precizat ca FMI ar trebui sa monitorizeze atent procesul de retragere a stimulilor.

nainte de izbucnirea crizei, Fondul Monetar Interna ional avea opera iuni nensemnate i se vorbea chiar de desfiin area institu iei. n prezent, tot mai multe ri depind de organiza ie. n rubrica Dosar din aceast s pt mn , Adev rul i arat cum un politician abil a reu it s profite de contextul economic nefavorabil pentru a reinventa FMI. nainte de izbucnirea crizei mondiale, Fondul Monetar Interna ional acorda credite numai statelor s race, din lumea a treia. rile care cotizau la Fond cereau reducerea bugetului acestuia. n spatele u ilor nchise, se vorbea chiar de desfiin area organiza iei care, de-a lungul timpului, devenise mai degrab o institu ie cu titlu onorific. ntr-o perioad relativ calm din punct de vedere economic, mul i contestau rolul Fondului. n plus, banii FMI mergeau numai c tre ri s race, iar cele dezvoltate nu mai aveau practic niciun beneficiu de pe urma organiza iei, ci numai cotizau la aceasta. Criza a schimbat ns toate aceste lucruri i, ntr-un timp foarte scurt, tot mai multe state au ajuns s depind de FMI pentru a evita intrarea n incapacitate de plat . Acum, organiza ia are programe de finan are n valoare de sute de miliarde de euro cu mai multe state dezvoltate din lume. Rnd pe rnd, rile lovite de recesiune s-au v zut nevoite s cear ajutorul Fondului. Ambi iile politice ale directorului FMI Doar n Europa, institu ia a acordat mprumuturi n valoare de 140 de miliarde de euro n anii de criz . Condi iile impuse de FMI au dictat cursul economiilor pe care acesta le-a mprumutat. Responsabil de aceast schimbare este, n mare m sur , Dominique Strauss-Kahn, directorul FMI. A ajuns aici cu sprijinul lui Nicolas Sarkozy, actualul pre edinte al Fran ei. Acum, presa interna ional scrie c Strauss-Kahn va candida la alegerile preziden iale din 2012. Nu ar fi prima ncercare a oficialului de a deveni pre edintele Fran ei. n 2007, el a vrut s candideze la aceast func ie, ns gruparea politic din care face parte - Partidul Socialist - i-a ales alt candidat, pe Sgolne Royal. Aceasta a pierdut alegerile n fa a lui Sarkozy care, ulterior, l-a sprijinit puternic pe Kahn pentru a prelua func ia de director al FMI. Anali tii spun c pre edintele a f cut acest lucru numai pentru a- i ndep rta cel mai puternic contracandidat.

Intrarea n recesiune a for at multe ri europene s cear ajutorul Fondului Monetar Interna ional pentru a evita colapsul. Ajutorul a venit ns sub condi ii dure. nainte de izbucnirea crizei mondiale, Fondul Monetar Interna ional acorda credite numai statelor s race, din Lumea a Treia. Acum, organiza ia are programe de finan are n valoare de sute de miliarde de euro cu mai multe state dezvoltate din lume. Rnd pe rnd, rile lovite de recesiune s-au v zut nevoite s cear ajutorul Fondului pentru a evita colapsul. Doar n Europa, institu ia a acordat mprumuturi n valoare de 140 de miliarde de euro n anii de criz . Condi iile impuse de FMI au dictat cursul economiilor pe care acesta le-a mprumutat. n prima sa zi de lucru la crma FMI, n 2007, Dominique Strauss-Kahn, directorul institu iei, a g sit pe birou o scrisoare de la reprezentan ii rilor care cotizeaz cel mai mult la Fond. Documentul cerea reducerea bugetului organiza iei. n spatele u ilor nchise, se vorbea chiar de desfiin area institu iei care, de-a lungul timpului, devenise mai degrab una cu titlu onorific. ntr-o perioad relativ calm din punct de vedere economic, mul i contestau rolul Fondului. n plus, banii FMI mergeau numai c tre ri s race, iar cele dezvoltate nu mai aveau practic niciun beneficiu de pe urma organiza iei, ci numai cotizau la aceasta. Trei ani mai trziu, organiza ia dicta cursul economiei mondiale. Cum a ajuns s ob in o asemenea influen ? n plin criz , atunci cnd b ncile acordau tot mai greu mprumuturi, iar guvernele se confruntau cu o lips tot mai acut de finan are, FMI i-a dublat fondul destinat mprumuturilor, a relaxat condi iile de creditare i a elaborat mai multe scheme de finan are pentru a ajuta statele s fac fa efectelor crizei. Dac n condi ii normale Fondul permite unei ri s se mprumute cu pn la 300% din suma pe care o cotizeaz , n timpul crizei a ridicat considerabil acest plafon. Pentru Grecia, acest raport a ajuns, n timpul crizei, la 3.212%, pentru Irlanda - la 2.322%, iar pentru Romnia - la 1.111%. Criza a fost un moment de oportunitate pentru FMI", crede Eswar Prasad, eful Diviziei de Studii Financiare a Fondului ntre 2005 i 2006. Bra birocratic mort Cnd Strauss-Kahn a venit la FMI, organiza ia era un bra birocratic mai mult mort, a c rei importan sc zuse ntr-o perioad relativ calm din punct de vedere economic. mprumuturile de urgen acordate de FMI au sc zut de la 66,4 miliarde de dolari n 2002 la 58,7 miliarde de dolari n 2006, cnd Paraguay i Albania erau singurele state mprumutate. n septembrie 2008, colapsul Lehman Brothers a declan at cea mai adnc recesiune interna ional de la al Doilea R zboi Mondial. n mijlocul acestui haos, FMI a redevenit relevant. mprumuturile de urgen au crescut la suma-record de 92,7 miliarde de dolari n 2010. Rnd pe rnd, un num r ridicat de ri dezvoltate au fost nevoite s se mprumute la FMI pentru a evita intrarea n incapacitate de plat . A fost i cazul multor state europene, care au ncheiat acorduri pentru a nu intra n colaps. Pentru unele (Grecia, Irlanda i, mai nou, Portugalia), ajutorul a fost cu adev rat ultimul colac de salvare. C tigurile Fondului au nceput s creasc . De la mprumuturile cu dobnd zero acordate statelor subdezvoltate din lumea a treia, institu ia d acum bani cu dobnd , ce-i drept, mult mai mic dect cele ntlnite pe pie ele de capital. S lu m exemplul Greciei. Dobnda aplicat de FMI pentru acest mprumut este, acum, de aproximativ 3,5%. Atunci cnd a luat creditul, Atena se mprumuta pe pie ele de capital la randamente de peste 10%. Dobnzile variaz ns pentru fiecare stat i fiecare acord n parte. Fiecare tran din credit vine cu o dobnd diferit , calculat n func ie de cursul de schimb din acel moment al monedei FMI (Drepturi Speciale de Tragere - un co de valute alc tuit din dolarul american, euro, lira sterlin i yenul japonez) i de pie ele interna ionale.

Condi ii dure n general, aceste dobnzi r mn secrete. Chiar dac ele sunt mult mai sc zute dect dobnzile cerute pe pie ele interna ionale de capital, c tigurile materiale ale Fondului sunt totu i semnificative datorit valorilor ridicate ale mprumuturilor. ns adev ratul c tig al FMI de pe urma creditelor acordate este puterea pe care a ob inut-o. Condi iile impuse de finan atorul extern pentru acordarea creditelor au conturat economiile rilor pe care le-a finan at i au dictat ritmul i prioritatea reformelor aplicate de guverne. Atunci cnd mprumut un stat, economi tii Fondului stabilesc, mpreun cu guvernul din res-pectiva ar , intele care trebuie atinse pentru eliberarea tran elor. n general, rile care au ncheiat acorduri de tip stand-by cu FMI, a a cum este cel ncheiat de Serbia, nu au avut prea multe beneficii", a declarat Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru Economie i fost economist- ef al B ncii Mondiale. inte greu de atins Pentru a atinge aceste inte (precum cele privind deficitul bugetar, legate de arierate sau de rezultatele companiilor de stat), guvernan ii au introdus uneori m suri dure, unele la propunerea Fondului, altele pur i simplu pentru c nu aveau alt strategie. n timp ce criza devenea tot mai acut n statele care s-au mprumutat, intele au fost tot mai greu de atins. Astfel, autorit ile au apelat la m suri de austeritate dure care au dus mai degrab la ncetinirea cre terii economice dect la relansare. Un num r ridicat de anali ti au condamnat Fondul pentru c a impus condi ii- ablon statelor. n plus, multe dintre aceste m suri au fost total opuse planurilor recomandate de economi ti pe timp de criz (mic orarea taxelor, majorarea investi iilor).

Fondul, sac f r fund n prezent, capacitatea de creditare a Fondului este de 243 de miliarde de dolari. n urm toarele luni, aceasta va cre te pn la 450 de miliarde de dolari, ca parte a planului de a majora aceste fonduri la 750 de miliarde de dolari (obiectiv stabilit de rile din grupul G20 n octombrie 2010). n plus, Fondul de ine i rezerve de aur de aproximativ 3.140 de tone. 140,7 miliarde de euro este valoarea mprumuturilor acordate de FMI n Europa n anii de criz .

Romnia este un pacient aproape vindecat" n 2011 Cosmina Croitoru Acordul stand-by semnat la nceputul lui 2009 i ncheiat, cu succes", n martie 2011 a stabilizat economia Romniei, n opinia oficialilor FMI. F r s - i aroge toate meritele, finan atorii de la Washington spun c cele aproximativ treisprezece miliarde de euro au stabilizat cursul i au asigurat finan area confortabil a deficitului bugetar, ntr-un moment n care accesul Romniei pe pie ele de capital era dificil.

FMI: Tarile dezvoltate vor avea datorii de 100 la suta din PIB pana in 2014 Foto: Daylife Vand Turbine NSK PANA-MAX Original (Made In Japan)135 EUR Tarile foarte dezvoltate vor avea probleme "acute" legate de datoriile publice, potrivit lui John Lipsky, vicepresedintele Fondului Monetar International. Toate tarile din G7, cu exceptia Canadei si Germaniei, vor avea o rata a datoriilor de 100% sau peste din produsul intern brut, pana in 2014, a declarat Lipsky, citat de Bloomberg. Deja, din acest an, datoriile vor creste la un nivel nemaintalnit din anii 1950, dupa cel de-al doilea Razboi mondial. In plus, si datoriile din unele tari emergente mari au ajuns la cote "ingrijoratoare", a adaugat oficialul FMI. Pachetele de sprijin financiar acordate de stat reprezinta aproximativ o zecime din cresterea datoriilor, prin urmare renuntarea la acestea nu va rezolva problema. Astfel, tarile dezvoltate ar trebui sa-si mentina masurile de stimuli fiscali si in 2010, potrivit lui Lispky, insa ar trebui inceputa o consolidare din 2011. In schimb, pentru a reduce datoriile, guvernele ar trebui sa se concentreze pe reformele sistemelor de pensii si de asigurari de sanatate si sa imbunatateasca regimul de taxe si impozite

Ministrul rus de finante, Aleksei Kudrin, a declarat ca statele dezvoltate intarzie procesul de reformare a Fondului Monetar International (FMI), in contextul in care Rusia incearca sa isi sporeasca influenta in cadrul institutiei financiare internationale. Concurs Forex: invata sa tranzactionezi Forex si castiga produse Apple. Inscrie-te Gratuit! PUBLICITATE: "Se observa deja multe intarzieri si obstacole in acest proces", a spus Kudrin, considerat un aliat fidel al primului ministru Vladimir Putin, citat de NewsIn. Fondul Monetar International trebuie sa devina "un reprezentant al principalelor economii din lume", a subliniat ministrul rus, adaugand ca tarile trebuie sa fie reprezentante "in functie de importanta economiei lor si de rolul lor in economia mondiala". Rusia, ca si India sau Brazilia, incearca sa-si mareasca influenta in cadrul FMI si in procesul sau de decizie, dominat in prezent de tarile dezvoltate si in principal de Statele Unite. La finalul lunii mai, Moscova a anuntat FMI ca intentioneaza sa cumpere obligatiuni ale institutiei financiare in valoare de 10 miliarde dolari, pentru a majora resursele Fondului.

Bibliogafie http://www.ziare.com/articole/tari+dezvoltate http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-10076046-christine-lagarde-fmi-tarile-dezvoltate-trebuieactioneze-acum-indrazneala-pentru-stimula-economiile.htm http://www.financiarul.ro/2009/11/09/fmi-despre-tarile-dezvoltate-si-emergente-din-g20/ http://www.evz.ro/detalii/stiri/fmi-cearta-statele-dezvoltate-pentru-ca-nu-iau-masuri-anticriza-946577.html http://www.business24.ro/fmi/stiri-fmi/fmi-retragerea-stimulilor-economici-din-unele-tari-dezvoltate-ar-puteaincepe-in-2011-1471237 http://www.cogitus.ro/noutati/fost-presedinte-fmi-statele-dezvoltate-nu-pot-depasi-singure-criza-este-nevoie-deo-noua-facilitate-de-finantare-din-partea-fmi http://www.pressnet.ro/fmi-tarile-dezvoltate-indatorate-trebuie-sa-stabileasca-urgent-planuri-de-reducere-adeficitelor http://www.wall-street.ro/articol/International/65918/Rusia-acuza-statele-dezvoltate-ca-intarzie-reformareaFMI.html