Imn Acatist la Rugul aprins al Nascatoarei de Dumnezeu

Facere a lui Daniil ieroschimonahul (Sandu Tudor)

Dup obisnuitul nceput se zic Condacele si Icoasele Condacul 1

Cine este Aceasta, ca zorile de alb si curat?

E mprteasa rugciunii, e rugciunea ntrupat. Stpn Porfirogenet si Doamn a diminetii, Logodnica Mngietorului, Preschimbtor al vietii, spre Tine noi alergm, arsi, mistuiti de dor! Ia-ne si pre noi prtasi ai sfntului munte Tabor. Si f-Te si nou umbr si rou, Tu, adumbrirea de har, s-si afle firea noastr nnoirea dintru plmad de har. Ca s-Ti strigm cu toat fptura ntr-o deplin nchinciune: Bucur-Te, Mireas urzitoare de nesfrsit rugciune. Icosul 1 Cincizeci veacuri, s-mplineasc prin Avraam si prin David, spita Ta prooroceasc cerurile a obosit cu lacrimi si plecciune; hrzind neprihnit carnea Ta din rugciune, vajnic Rug nemistuit. Focul Sfnt n Tine cnt ca-ntr-o floare de slvire. Firea prin Tine cuvnt dorul ei de izbvire. Si esti Doamn Ipostasul laudelor suprafiresti; nct noi prinsi de extazul

dragostei dumnezeiesti asa s ne sune glasul: Bucur-Te, rod nvluit cu sinaitic soroc; Bucur-Te, Tu ce-ai zmislit Zlogul de foc; Bucur-Te, vohod de Scripturi al Unicului-Cuvnt; Bucur-Te, muzical organ al Duhului Sfnt; Bucur-Te, mestesugul ceresc de mnecat mntuire; Bucur-Te, filosofia cea vie de dreapt ndumnezeire; Bucur-Te, rug al rpirii cum altul nu se mai poate; Bucur-Te, unitate si salb a simboalelor toate; Bucur-Te, strun si sunet, arcus si alut; Bucur-Te, trup si ntrupare de veselie nencput; Bucur-Te, ncntare ce ai nvins a Lumii desertciune; Bucur-Te, Mireas urzitoare de nesfrsit rugciune. Condacul al 2-lea Precist prea-mngioas, Doamn Prunc Cuvioas! Cu strina cuviint a cuvntului Tu cald si chemarea cu priint dintru a mintii rugciune, cea dinti Tu ai intrat la pristolul de minune, sfnta-sfintelor din om, locul nostru de smarald. Cu ndrznit ntelepciune, Tu ai spart cercul robirii, cerc de moarte, cerc de somn biruind blestemul firii, greul vietii noastre domn, prin puterea curtiei, pentru care pururea Celuia ce ni Te-a dat s-I rostim nflcrat: Aleluia! Icosul al 2-lea Fecioar a nenseratului veac, Sfnta Maic a Luminii! Ascult-ne si pre noi cei din pcat, netrebnicii fii ai tinii! Preablnd, bun, preasfnt Fecioar polata Domnului Iisus! dezleag-ne blestemul ce ne-nzvoar deschide-ne "calea de sus". Ca prin aprins descoperire, arcana doritului Mire Si noi s putem asijderi cnta asa cum Moise, dezlegat de sanda, cu fata n vpaia de rug, fierbinte de har Tie ti striga unele ca acestea-n amurg: 2

Bucur-Te, tulpin de lumin a Rugului nemistuit; Bucur-Te, pridvorule de smirn prin care Dumnezeu S-a ivit; Bucur-Te, inel al unui foc ce-i mai presus de cer; Bucur-Te, dezlegare care topesti tot luntricul ger; Bucur-Te, toiag cu floare ntru a inimii cltorie; Bucur-Te, fir de rcoare izvort n luntrica pustie; Bucur-Te, paraf de jar pn n suflet ptruns; Bucur-Te, zpad a mintii de nici o patim ajuns; Bucur-Te, msura a opta a mprtiei din noi; Bucur-Te, nvttur scoas din bucuria de apoi; Bucur-Te, mirare srutat cu duhovniceasc minune; Bucur-Te, Mireas urzitoare de nesfrsit rugciune. Condacul al 3-lea Peste veacuri, Fecioar, eu Te aud, prin gura lui Isaia proorocul de jar. Si-n cerul Scripturii vorba Ta sun cu toate nltimile de dar: "C, iat, prunc ni se va naste si un fiu nou s-a dat. Pe umr cu semnul stpnitor iar Numele Lui: Minunat, ngerul Marelui Sfat, Dumnezeul cel biruitor, Domnul pcii depline si Printe al veacului viitor". Acesta e Numele Lui, Numele celor cinci cuvinte, Sfnt numele Domnului pe care Iisus l va purta. Suflete al meu, ia aminte, cu totii s putem striga: Aleluia! Icosul al 3-lea Dintr-o Maic de-a pururi Fecioar asa S-a zmislit, S-a ntrupat, Cel ce a pzit nevtmat trupul Rugului de par. Cuvnt de rostit S-a fcut Numele Domnului de slav Dumnezeul cel nevzut ce-n inima focului s-a ghicit, Fata Frumusetii ceresti Chipul cel nemrginit pre Sine S-a ncput cu msur S-a msurat 3

si aievea Cel nenumit aci, printre noi, S-a artat n biruitor smerit clare pe o asin. Cercati dar, si voi, calea Numelui de Lumin Cltoria cea preanalt. Si de la moarte la viat veti trece cu firea ndumnezeit, ca toti s cntm laolat limpede si fr ispit: Bucur-Te, temeiul prin care si n noi Dumnezeu Se ncape; Bucur-Te, putere prin care plutim cu Iisus peste ape; Bucur-Te, milostivire, prin care Hristosul ni S-a druit; Bucur-Te, umblare prin care Aminul n noi a venit; Bucur-Te, rgazul n care Logosul n noi Se ascult; Bucur-Te, ptrundere si mpcare cu firea noastr tcut; Bucur-Te, blndete prin care ajungem Emanuelului frate; Bucur-Te, Cltorie prin care Duhul n snge ne bate; Bucur-Te, nsingurare n care Cerul din inim izbucneste; Bucur-Te, limpezime n care ngerul n trup ni se urzeste; Bucur-Te, curtie prin care Numele de slav e n lume; Bucur-Te, Mireas urzitoare de nesfrsit rugciune. Condacul al 4-lea Cum s aflm odihna de la gnduri? Maic Fecioar, Preasfnt Fecioar! Cum s ne rupem de-ale patimilor rnduri, necovrsitele ispite ce ne-nfsoar? F-Te, Tu, nou "zicerea" rvnit, "miestria cea bun a-nduhovnicirii". Cu ea s ne biruim firea robit, pn n scrumul desptimirii. Si furai ntru Tine, "Apatie luminoas", s putem si noi ridica dintr-o laud ntreag si nemincinoas un psaltiric si adevrat: Aleluia! Icosul al 4-lea Aprins floare a necovrsitei Vpi, De Dumnezeu Nsctoare. Tu chip al pcii vzut n foc ntr-un ocol de rcoare, apleac-te acum, Preabun, peste noi. Si sub blnda Ta ndurare, darnic ne d s putem afla, 4

darul cel rar al Sfntului Fior, rsuflul cel larg al odihnitului zbor, din pieptul Porumbitei de argint, pe care si mpratul prooroc o vedea pe culmile Vasanului plutind. Si ne trece n fptur, fiecruia n parte acest aprins tain de buntate rupt chiar de la suflarea Ta. Si ne pune pe buzele noastre ntinate msura plpirii celei curate ca s-Ti putem nvpiati cnta: Bucur-Te, salt isihast cu zbor de binecuvntare; Bucur-Te, rsuflul cel cast de pasnic nfiorare; Bucur-Te, lancie de cuvnt n cugetatul vzduh; Bucur-Te, ntoarcere cu avnt a porumbitei de duh; Bucur-Te, zare arcuit cu heruvimice aripe; Bucur-Te, vecie oprit n ncperea unei clipe; Bucur-Te, vsl urias ntru suisul cel ales; Bucur-Te, sorbire a cerului, cu subtiatec nteles; Bucur-Te, fntn acoperit cu unduiri de Ap Vie; Bucur-Te, cldur iscusit crescut din Filocalie; Bucur-Te, miestrit aflare a tlcului de-nchinciune; Bucur-Te, Mireas urzitoare de nesfrsit rugciune. Condacul al 5-lea "Foc am venit s cobor pre pmnt", zice Hristos cu arztor cuvnt. Si Preacurat, furtuna dragostei Lui s ne aprind cu tot rscolul prjolului si s ne umple de lumin nemsurat ca pre Tine, fecioar, care L-ai purtat. Dragostea Lui s ne fie de nelipsit cu Numele de slav de suflet lipit, Si cu fiece fir smerit de rsuflare s se aprind n noi a Numelui chemare, S ne ardem de par n Dumnezeu din toat dragostea Numelui Su. Si-nvpiati de srbtoare n Domnul asa ca flcrile dragostei s strigm: Aleluia! Icosul al 5-lea De la Tine ntelegem Fecioar, struinta cea nenteleas, si puterea pomenirilor line, 5

din ruga smerit si stears. Da, firea apei e moale; a pietrei - nespus de vrtoas. Dar ulciorul de deasupra de piatr cu prelingerea lui din atrnare, prin picul boabei de ap, gureste piatra cea tare. Fecioar, struieste, asadar, si peste a noastr mpietrire. Si biruieste-ne cu picurul de har, ca s-Ti cntm n imn de slvire: Bucur-Te, ndrzneala gingsiei din "zicerea" Sfntului Nume; Bucur-Te, ulcior al picturii cu struint anume; Bucur-Te, statornicie luminoas din piatra alb a Domnului; Bucur-Te, fagure preadulce a lui Iisus Fiul Omului; Bucur-Te, cuib de gnd, cel al Hristosului meu; Bucur-Te, mprtsanie de cuvnt din chemarea lui Dumnezeu; Bucur-Te, revrsare de mireasm pe care Fiul ne-o d; Bucur-Te, mtania cea n fir a lui "miluieste-m"; Bucur-Te, iures ce m rpeste si pre mine pctosul; Bucur-Te, noian de pomenire care-si sporeste prisosul; Bucur-Te, haric depnare a unei griri de minune; Bucur-Te, Mireas urzitoare de nesfrsit rugciune. Condacul al 6-lea Fecioar Preasfnt, n fata Ta pururi, peste veac de rusine, se vor da cugetarea si ritorii ntelepciunii. C Tu esti sigiliul nestricciunii, Poart - pentru cei isteti - ncuiat, si oglind vie de trirea minunii. Tu cunosti c viata nu ne-a fost dat s fie numai rstlmcit. C ea se cere cu mult mai bogat dect s fie numai trit. Ea e a Mintii de dincolo de gnd si de loc, de dincolo de sirul clipelor dinuirii. E vdirea unui cer luntric de foc, peste fntnile inimii si-nfptuirii. E a Cuvntului lumii ce pentru ea se vrea cale si ntrupare spre vesnic: Aleluia! Icosul al 6-lea

Fecioar si Maica noastr Curat! Tu esti ntr-adevr trezia, vointa fruntii, n mir adunat, ochiul cel dinluntru deschis n rotundul zrilor toate, inim cu centrul nvins de strvezimea strilor curate. Tu esti cea mai dreapt luare-aminte, care unesti n puterea agerimii, dincolo de cuvinte, ntr-un fulger al mintii: ascutimea gndului de gheat, cu arsura iuresului de viat, caldul si recele puse-n cruce, care pe ntelesul cel nalt l aduce. Dar trezia aceasta e trezie de prunc, clar cheie de adnc cu repezis iute si strin, ce cu nimic nu clinteste sufletul Tu cel lin; ci, dimpotriv, ti d sfnta mare simplitate, de care noi pururea ne uimim si fat de care, pe ct se poate, ne plecm ntreaga suflare s-Ti cntm: Bucur-Te, cruce a nflcrrii si agerimii alesului; Bucur-Te, osia cerului cu luceafrul ntelesului; Bucur-Te, spargerea gndurilor cu al lor zdarnic stup; Bucur-Te, oglindirea cea nevzut, de dincolo de trup; Bucur-Te, clestarul cel mai dinluntru al sufletului meu; Bucur-Te, strpungerea strlucit a pomenirii lui Dumnezeu; Bucur-Te, psaltirion al inimii sub arcus de gnd; Bucur-Te, strigt de cinci strune tot una zicnd; Bucur-Te, muzic negrit a celei de-a doua nasteri; Bucur-Te, nltime unic a desvrsitei cunoasteri; Bucur-Te, logodn la Numele cel de ntelepciune; Bucur-Te, Mireas urzitoare de nesfrsit rugciune. Condacul al 7-lea La iscusinta Ta cea sfnt, Maic, noi venim, sub palmele Tale s ne primenim. Fiindc la slvita nunt a Marelui Mire e cerut o grij de ntreag neprihnire. Nu e ngduit necurtia ochilor si a hainelor. Nimeni dar, dintre cei ce sunt "ne-nvtatii tainelor", de unele ca acestea s nu se ating. Cine va lsa porcii din mrgritare s se hrneasc si n vasele sfinte cinii s ling? 7

ndemnarea ca si primirea este numai duhovniceasc, Numai de la Tine, Maica noastr cereasc. Vino, dar, suflete smerit, mpcat si curat, Si asa cu toti laolalt ne vom avnta din bucuria cea curat si ntreag a unui Aleluia! Icosul al 7-lea Prea-sfnt, prea-mrit, prea-frumoas, prea-filocalic Mireas! A nimburilor toate mprteas! Tu esti Maica binevoitoare si druitoare a tuturor celor sfinte; zestrea cea vie a bunelor haruri, celor din Taine, celor din Daruri, din odoare, din palme si din cuvinte. Esti Marea Predanie mbietoare si mult strlucitoare a toat Iconomia de binecuvntri, ca un policandru cu sapte lumnri naintea Marelui Tron dumnezeiesc pentru care toti ngerii si sfintii Te preamresc: Bucur-Te, blagoslovenie pascal a mplinirilor noi; Bucur-Te, vrtute patriarhal n crestet pus peste noi; Bucur-Te, nfiere iscusit spre ndumnezeirea tuturor; Bucur-Te, scumptate druit cu-atingere de har curtitor; Bucur-Te, lumin miruit peste mintile cele smerite; Bucur-Te, hrzire cumplit de puteri sufletesti negrite; Bucur-Te, sporire viteaz ce se d inimilor ntemeiate; Bucur-Te, unire n cuget a toate Bisericile mpcate; Bucur-Te, adevr de safir ntru simtirea noastr ncrustat; Bucur-Te, sechin nsufletit ce ne dai linistea de Sabat; Bucur-Te, voroava nvesnicit peste tcerea de minune; Bucur-Te, Mireas urzitoare de nesfrsit rugciune. Condacul al 8-lea mprteas, Doamn Preasfnt, Maic neispitit de nunt, Tu esti singura inim de om ntru care nesczut Numele de mrire cnt, din tot rostul lui cel viu si neprefcut. Cununa laudelor o ai pentru aceasta Preacurat fiindc n Tine doar, ca niciodat inima omului, 8

cu inima Domnului au btut si bat laolalt. Rugciunea ca un ornic al gndului si al cerului curge la luntrul Tu si se-ngeamn cu limpedea ectenie a misterului lng dragostea lui Dumnezeu. O, Tu, Crut de Lumin nentinat ne-ntrecut, ne-nserat! mbuneaz-ne si pre noi cu darurile inimii, Binecuvntat! Si asa nzestrati si vrednici, ca unei Biserici, din toat fiinta Tie ne vom da ca drept si sfnt s putem cnta: Aleluia! Icosul al 8-lea Maic a Domnului, Inim de Lumin, Maic a Domnului, Inima pmntului, Maic a Domnului, Inim fr vin, Maic a Domnului, Inima Cuvntului! Ctre Tine rvnim rusinati si sczuti cu sufletul apus si genunchii frnti, C de atta pacoste de pcat, inima ni s-a nvrtosat cum e steiul cremenii albastre, mohort nespus. "Lsatu-ne-a pe cile mintii noastre Domnul s umblm." Ne atrn prin pcl gndul rpus. Dar, iat, acum ctre Tine ne plecm Maica lui Iisus, mbrtiseaz-ne ca pre niste pietre ale vietii dornice de izvoarele diminetii diminetii nenserate, si nviaz-ne cu inimi noi si curate ca s-Ti cntm: Bucur-Te, arca de aliant a sufletului meu; Bucur-Te, cufr ferecat cu Numele lui Dumnezeu; Bucur-Te, corabie vie ce plutesti peste talazurile lumii; Bucur-Te, sicrias ferit de toate zdrniciile humii; Bucur-Te, tronule pre care viata se ntemeiaz; Bucur-Te, cutie de cntec prin care sun o raz; Bucur-Te, naos cuprinztor al tuturor slujirilor de har; Bucur-Te, chivot de gnd al prea duhovnicescului altar; Bucur-Te, hram al cerurilor, n care mintea-i liturghisitor; Bucur-Te, sipet de foc n pieptul nostru al tuturor;

Bucur-Te, Biseric preadoritoare treimic s se cunune; Bucur-Te, Mireas urzitoare de nesfrsit rugciune. Condacul al 9-lea Doamne Iisuse Hristoase, Mirele inimii noastre cel blnd! Sunt si eu din neamul Preacuratei, vlstar nfiat de curnd. Ctre Tine m aplec cu fruntea, si mna mi-o pun ca Toma la locul cel sfnt. Strns adunat n mine, asezat fr cuvnt astept ca orbu-n puntea "Luminii din adnc cea fr nserare, si care-i pus-n om ca un luntric soare s lumineze ntreag n ncperea fiintei". Cum nu te vd de noapte, grosimea de pcate, Te pipi cu sfial, cu degetul ndejdii, cu degetul credintei, cu deget bnuial, cu deget de dorire si chiar de ndoial, Si neajuns as pune nc cealalt mn; dar inima strpuns de fulger de arsur, ndurerat de dulce cu rsuflarea-ngn chemarea Ta ntreag si fr voia mea btaia rugciunii alearg spre lumin ntr-un Aleluia! Icosul al 9-lea Preasfnt Fecioar Atotfolositoare, Tu esti mai nalt-strvztoare dect tot vrful Mintilor ceresti si cunosti si tot chipul rnduielii suprafiresti pentru Schimbarea la Fat cea izbvitoare. Tu esti miestria, esti mestesugul, esti hrnicia, si toat sfnta migal omeneasc, care la un loc ne face stihia prielnic s se mntuiasc. Si pentru care gura noastr struie atta s Te proslveasc: Bucur-Te, ncuviintat cunostint a sfinteniei la amnunt; Bucur-Te, sofianic stiint a lucrrii prin luntric cuvnt; Bucur-Te, dumnezeiasc ndulcire a Numelui ca mirul vrsat; Bucur-Te, monahiceasc iscusire n cntecul de lacrimi udat; Bucur-Te, msur de pictur pentru o serafic pruncie; Bucur-Te, asprimea cea de aur de pe rogojina din pustie; Bucur-Te, cununa de litnii din nodul mtniilor de pr; Bucur-Te, anahoree de ungher sub al candelei sfielnic adevr; Bucur-Te, izvod de scunel pentru isihia rugtoare; Bucur-Te, Tu zborul palmelor la rpirea cea drept n picioare; 10

Bucur-Te, surs de engolpion pentru a inimii uscciune; Bucur-Te, Mireas urzitoare de nesfrsit rugciune. Condacul al 10-lea O! Doamna cea haric fr cusur Fecioara cu nariparea Marelui Vultur, Semnul de-apocalips al neprihnitului pntec Biseric nsctoare a omului luntric! Ajut-m s m zidesc n negrita fire din depnarea litaniei cu chemare subtire. Si d-mi naterea cea luminoas, Duhovnica mea, ca din msura nvierii s strig si eu: Aleluia! Icosul al 10-lea Tu, Darnica Maic, Povtuitoare de tain, Doamna ndejdii, a nserrii albastre, Stpn cu trei luceferi pe hain si Sfnt Arghir a neputintelor noastre! Ctre Tine din nou, iat am silit! Rpus sunt de lume, de gnduri zdrobit. C dup sfatul cel sfnt si binecuvntare prtas m-am fcut la izbvirea mea. Hotrre am pus, ndreptat si tare, s nevoiesc, toat clipa, n a m ruga. Dar idolul de trn, cugetul meu nu-mi las rgazul s m cuceresc, s fac din rugciune cristelnita lui Dumnezeu ntru zdrobirea inimii spre care rvnesc. Ajut-m, dar, Ajuttoarea mea si d-mi darul de lacrimi, sarea pocintei ca s-mi spl cu ele duhul neputintei si nvrednicit iar s ti pot cnta: Bucur-Te, trandafirul cel plns al ntoarcerii de tain; Bucur-Te, duiosia pocintei ce ai lumina drept hain; Bucur-Te, bogoslovia lacrimii, dezvluirea ntelepciunii; Bucur-Te, discernmnt potrivit la suspinele lumii; Bucur-Te, raiule druit cu toate ploile izbvirii; Bucur-Te, uimirea umezit din privirea copilriei; Bucur-Te, porfira sudorilor mprtesti ale Aminului; Bucur-Te, cristalul cel de har din lacrimile Spinului; Bucur-Te, bunvointa de rou ce pe credinciosi i ntresti; Bucur-Te, ajutorint, si-n cdere a celor neduhovnicesti;

11

Bucur-Te, omofor care te asterni peste orice slbiciune; Bucur-Te, Mireas urzitoare de nesfrsit rugciune. Condacul al 11-lea Multumesc Tie, Preamilostiv Maic-Fecioar, c m-ai scpat de moartea cea de-a doua oar, Primejdia si ispita sunt doar spre cercare. Si prin chemrile cele fr de ncetare ale prea-luminosului Nume de putere simturile si voia inimii mele au intrat n praguri de tcere. Slobod de ele astept s m npdeasc auzul, vzul si graiul cel dumnezeiesc, n mine de-acum doar acestea s se rosteasc. Si Iubitul meu nsusi, Iisusul ceresc, s vad, s vorbeasc si s nteleag prin chiar vzul, auzul si voia mea ntreag. Hristos s vietuiasc asa prin toat vlaga mea Ca Domnul nsusi s strige prin mine: Aleluia! Icosul al 11-lea O, tu inim si minte si cugete al meu! Rneste-te cu ntrebrile la Fata lui Dumnezeu. Oare ce semn de-adeverire au roadele ceresti? Si ce rspuns s auzi si tu, n rspicri duhovnicesti: De roureaz peste tine chipul Vederii nezrite, ntru lrgimea cea de aur a nchipuirilor sfintite, adnc cu duhul tu vei fi pe strlucire adunat, cum a fost duhul Precistei n Sfnta Sfintelor curat, Si-ai s ajungi att de nalt-rsuntor si potrivit cum e o trmbit de laud n care ngeri s-au rostit. Si-ntru simtiri gingas vei fi ca floarea dreptului Iesei care tresare-n patru zri n asteptarea Celor Trei. Spre acest semn flmnzi suntem si Sfnta Doamn s ni-l dea ca-n mijlocirea-i milostiv toti s-i strigm cu un stih asa: Bucur-Te, Tu scar cu pragul n inima ce se nchin; Bucur-Te, ascetic neprihnire de rugciune senin; Bucur-Te, cldur de har ce pn n carne npdesti; Bucur-Te, strin lucrare ce din urzeli ne sfintesti; Bucur-Te, Tu ap cereasc izvort la gene din fund; Bucur-Te, pace dezlegat de toat puzderia de gnd; Bucur-Te, luminis suitor al unei minti destrmurite; 12

Bucur-Te, vedere n duh a tainelor necovrsite; Bucur-Te, ciudat strfulgerare spre capul scrii negrit; Bucur-Te, iluminarea din inim ce esti de nedestinuit; Bucur-Te, nemrginirea desvrsirii cu trup de nestricciune; Bucur-Te, Mireas urzitoare de nesfrsit rugciune. Condacul al 12-lea Tu esti Amma mprteasc a sufletului meu. Odihneste-m sub adpostul Chipului Tu; ca sub privirile Tale de auriu crbune s ard si eu nemistuit, din plmada arcanei de negrit a tririi de rugciune. Si dintru inelul Tu de rcoare, Izvorule pecetluit, din nou, mereu, s mi pot mprospta, cu unda harului Tu de nelipsit, marea pace a odihnei slttoare. Si m ncinge Sfnt Amma asa cu veselia cea vie a biruintei ca nvpiat la alb s pot cnta din toat isihia cunostintei: Aleluia! Icosul al 12-lea Maic a Domnului, Duhovnica iubitoare a pmntului! Odrsluitoarea predaniei de tain a Cuvntului! Tu esti dumnezeieste de lin si smerit, dar precum vorbeste Cntarea Cntrilor, Tu esti si nespus de dreapt si cumplit "ca niste ostiri sub steagurile lor". Esti clar, esti senin, esti ascutit ca un palos nemblnzitor. Si ai la Ierusalimul cerului grabnici ajuttori, pe toti cei ce sunt ai "lepdrii de sine" fiii Ti srguitori, toti cei ai cetelor de pustnici, de anahoreti, spita Ta toat de duhovnici ntelepti, ce au n grija lor comori de binecuvntare, toate cele lmuritoare, curtitoare si ndrepttoare ale neprihnirii si milostivirii Tale netrmuite, toate cele ce la un loc sunt numite "Gnoza cea curat" sau Mostenirea Sfintilor si pe care ni le pui la ndemn vdite prin slovele, palmele si vorbele Printilor, pentru care de-a pururi nu vom sti a Te luda a Te cinsti, a Te preamri dect numai cntndu-Ti asa: 13

Bucur-Te, Spad oblduitoare a predaniei isihaste; Bucur-Te, garanta nemuritoare a nfierilor noastre; Bucur-Te, nstrapa unde odihneste binecuvntarea Domnului; Bucur-Te, zad care strjuiesti sfnta prefacere a omului; Bucur-Te, destoinic lucrtoare a miestriilor tcute; Bucur-Te, arhistratega cea mare a rzboaielor nevzute; Bucur-Te, ochi care ocrotesti dintru dulcea asprime; Bucur-Te, canon care rnduiesti cu ascutit agerime; Bucur-Te, pavz ce pzesti pmntul celor vii; Bucur-Te, portal care opresti tot chipul de necurtii; Bucur-Te, roat de spulberare a duhului de urciune; Bucur-Te, Mireas urzitoare de nesfrsit rugciune. Condacul al 13-lea O! Maic a Domnului, de-a pururi curat si Maic a Omului binecuvntat! Ca douzeci si patru de alute si potire aceast nchinciune a noastr s fie n revrsarea ei nencetat. Si ctre Preasfnta Treime, suit bucurie, aducerea ei prea binemiresmat, de pe palmele Tale ctre Hristosul Mire, s-si treac prinosul de dreapt-slvire. Ca s putem cu Cerurile toate striga, dintr-o mbrtisat necovrsire cel mai presus: Aleluia! Acest condac se spune de trei ori, dup care Icosul I si Condacul I.

14