Traficul de fiinte umane a capatat o dinamica si o amploare ingrijoratoare.

Conform Organizatiei Internationale a Muncii, numarul persoanelor traficate anual se ridica la circa 2,5 milioane, majoritatea fiind femei si copii. Circa 500.000 dintre ei sunt din Europa. Desi profitul traficantilor de carne vie este de miliarde, UE aloca circa zece milioane de euro anual pentru lupta cu flagelul. Foto: Alexander Nemenov | AFP Photo Traficul de fiinte umane a ajuns sa fie una dintre cele mai profitabile infractiuni, situata, in functie de venituri, pe al treilea loc in lume, precedat doar de traficul de arme si cel de droguri. Potrivit datelor United Nations Office on Drugs and Crime, traficantii de fiinte umane se aleg anual cu un profit ilicit de circa 8 miliarde de dolari, comparabil cu profitul din traficul de droguri. Alte date, de data aceasta ale EUROPOL, arata ca traficantii de fiinte umane se aleg anual cu un profit ilicit cuprins intre 6 si 9 miliarde USD. Identificarea este o problema in intreaga lume. Studiile arata ca peste 70% din victimele traficului uman nu sunt identificate si nu beneficiaza de asistenta calificata. Motivele sunt legate de faptul ca de obicei victimele nu cunosc limba tarii de destinatie si nu pot comunica, sunt in general sechestrate sau tinute sub stricta observatie si nu pot intra in contact cu autoritatile. Desi traficul de oameni este adesea legat de imigratia ilegala, exista o diferenta substantiala intre ele. In cazul imigratiei ilegale procesul se incheie in momentul in care o persoana plateste o taxa (calauzei sau celui care ii faciliteaza trecerea) si ajunge intr-un alt stat. In cazul traficarii partea cea mai rea incepe dupa trecerea frontierei: abuzuri si exploatare. Cat de grav este fenomenul? Traficul de fiinte umane, ca fenomen infractional trans-national, inseamna o grea incercare pentru victime si se desfasoara dupa anumite etape: - Recrutarea este momentul in care un "binevoitor", prima veriga a traficului, intra in contact cu viitoarea victima, facandu-i promisiuni mincinoase de angajare in strainatate. Inselata, victima isi da acordul sa urmeze planul recrutorului de a parasi tara. - Transportul este organizat de recrutor si se face pe trasee stabilite anterior. Are loc la scurt timp dupa recrutare, astfel incat victima sa nu aiba timp sa se razgandeasca. - Trecerea frontierei se face adesea in mod fraudulos, victima trece granita insotita de recrutor si de o "calauza", fiind preluata de primul cumparator, care, drept garantie, ii opreste pasaportul. - Vanzarea este esenta traficului de fiinte umane, victimele fiind transformate in marfa si sortate ca atare de traficantii-cumparatori. Abia acum victima constientizeaza pericolul. Dar seria vanzarilor nu se opreste aici. - Exploatarea este totala, victimele fiind amenintate si abuzate, supuse unor tratamente inumane si exploatate sexual in regim de sclavie. Cine sunt traficantii? De obicei sunt barbati, dar si femei, cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani. Majoritatea au ocupatii legate de locuri care le dau posibilitatea unui contact direct

cu potentialele victime: barmani, chelneri, taximetristi etc. Ei au aerul unor persoane demne de incredere si afiseaza discret semne ale bunastarii. Sunt foarte convingatori si au mereu la indemana o poveste despre cineva care a plecat si s-a realizat din toate punctele de vedere in strainatate. Acesti "binevoitori" dispusi sa ajute o tanara sa castige mai bine peste hotare sunt, uneori, cunostinte sau chiar rude ale ei. Fenomenul, in Europa Traficul de fiinte umane este una dintre cele mai profitabile activitati de criminalitate organizata din UE, potrivit Europol. Este o crima grava dar si un abuz fata de drepturile omului, de multe ori savarsit impotriva unora dintre cei mai vulnerabili indivizi, cum ar fi copiii. In jur de 250.000 de femei si copii din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica sunt transportati in fiecare an catre alte tari, putand ajunge chiar si in Statele Unite. Comisia Europeana si-a propus sa lupte cu traficul de fiinte umane prin preventia fenomenului, protectia victimelor si acuzarea si pedepsirea eficienta a vinovatilor. In mai 2007, Comisia a infiintat programul Daphne III, avand ca scop combaterea tuturor formelor de violenta impotriva copiilor, tinerilor si femeilor, dar si protejarea victimelor si grupurilor de risc. Programul sprijina retele transnationale de organizatii non-profit, cele mai multe fiind ONG-uri. Bugetul alocat programului este de 50 de milioane de euro pentru o perioada de cinci ani. In ultimii ani, s-a inregistrat o crestere a ponderii traficului pentru munca fortata. 32 % din numarul persoanelor traficate sunt folosite ca muncitori neplatiti si ilegali la lucrarile agricole, in intreprinderi cu conditii grele de munca sau ca servitori in diverse familii. Ponderea muncii fortate efectuata de femei continua sa creasca semnificativ, ajungand pana la 56,6%. Organizatia Nationala pentru Migratie si Comisia Europeana estimeaza ca un numar de 12.000 pana la 36.000 de persoane sub 18 ani sunt traficati anual in Europa in diverse scopuri, inclusiv pentru a fi pusi la munca fortata, munci casnice, munci agricole, cersit si furat. Actiunile indreptate impotriva traficului trebuie sa ia in considerare atat tarile-sursa, cat si cele de destinatie, iar UE a elaborat un Plan de Actiune care actioneaza in ambele. "Statele membre trebuie sa-si inaspreasca legislatia privind munca ilegala si sa controleze mai bine aplicarea legislatiei in domeniul muncii si a protectiei drepturilor angajatilor", spune europarlamentarul Silvia Ciornei, autoarea mai multor initiative legate de lupta impotriva traficului de fiinte umane. Aceasta mai sustine ideea ca traficul de copii sa fie considerat crima impotriva umanitatii. "Diferentele dintre legislatiile nationale in domeniul prevenirii si combaterii traficului de fiinte umane submineaza activitatea de combatere la nivel national si european. Este o nevoie urgenta de armonizare a legislatiilor nationale. Trebuie sa existe vointa politica la

nivelul fiecarui stat membru pentru a se armoniza prevederile legale legate de incriminarea traficului, ca de exemplu legislatia asupra statutului victimei, legislatia care incrimineaza intermediarii, de ex. sefii de retele, legislatia privind castigurile obtinute din infractiuni.Este nevoie sa se coordoneze monitorizarea la nivel UE a traficului de fiinte umane. Ar trebui constituit un Centru european de monitorizare al Traficului de fiinte Umane. Romania l-ar putea gazdui avand in vedere experienta sa in gestionarea centrului SECI", a precizat europarlamentarul roman. Din raspunsul dat, pe 3 septembrie 2007, de Comisarul pe justitie si afaceri interne, Franco Frattini la intrebarea orala adresata de europarlamentarul Silvia Ciornei Comisiei Europene: "Strategia europeana intentioneaza sa treaca traficul uman de la un fenomen cu risc scazut si castiguri mari, la un fenomen cu risc ridicat si castiguri mici. O strategie integrata impotriva traficului pentru munca fortata este necesara si aceasta trebuie sa contina prevenirea, pedepsirea, protectia si asistarea victimelor. Comisia Europeana va juca rolul de facilitator in crearea unei retele care sa cuprinda toate partile interesate si institutiile implicate intr-o strategie de prevenire. In primul rand, aceasta retea va contine, serviciile de inspectie in domeniul muncii, organizatiile patronale si organizatiile sindicale. [...] Sunt, de asemenea, hotarat sa elaboram o noua legislatie pentru combaterea traficului uman si impotriva folosirii pentru munca fortata a muncitorilor." In discutia pe care a avut-o cu Frattini, Silvia Ciornei a adus in discutie si problema romanilor care, fara voia lor, ajung sa lucreze in strainatate in conditii inumane. Richard Danziger, seful seful luptei anti-trafic din Organizatia Mondiala pentru Migratie, a spus, la o audiere co-organizata de Silvia Ciornei in Parlamentul European: Planul de actiune al UE identifica in mod corect nevoia de a coopera cu tarile sursa in ceea ce priveste protectia si chestiunile judiciare. Tarile-sursa mai indepartate decat vecinatatea UE nu ar trebui uitate si toate victimele traficului, indiferent de origine, ar trebui sa se bucure de protectie egala si standarde de asistenta. Inclusiv cetatenii UE traficati in interiorul Uniunii, care, in mod paradoxal, sunt adesea exclusi de la programele de asistenta, din cauza statutului tarii lor de origine. Daca identificarea persoanelor traficate era deja o provocare majora in trecut, atunci cand traficul era considerat mai ales ca fiind o crima care afecteaza femeile si fetele in scopul exploatarii sexuale, situatia este mai grava astazi, avand in vedere diversificarea traficului, atat in ceea ce priveste formele de exploatare, cat si profilul victimelor, a mai spus Danziger. Romania, sursa de persoane traficate si tara de tranzit

Potrivit datelor Politiei Romane, victimele sunt racolate cu predilectie din randul fetelor si tinerelor femei cu varste cuprinse intre 13 si 33 de ani. Un sfert sunt minore, peste jumatate au varste cuprinse intre 18-23 de ani. Dintre tinerele repatriate voluntar si asistate de Organizatia Internationala pentru Migratie -Biroul OIM Bucuresti, in mare parte au fost duse in Bosnia Hertegovina, apoi in Macedonia, Albania, Kosovo, Italia, Cambodgia, restul in alte tari. In ceea ce priveste scopul traficului in anumite tari de destinatie, printre acestea - Spania, Austria, Germania - trafic pentru exploatare sexuala, Grecia- trafic pentru munca in conditii ilegale, Franta, Italia - pentru cersetorie. Romania este o tara-sursa, dar si o tara de tranzit pentru barbati si femei din Moldova, Ucraina si Rusia traficati catre Italia, Spania, Germania, Elvetia, Republica Ceha, Cipru, Grecia si Austria in scopuri de munca fortata si exploatare sexuala. Minori romani sunt traficati in interiorul tarii in scopuri de exploatare sexuala si cersetorie fortata. Femeile si fetele rome sunt foarte vulnerabile in fata traficului de fiinte umane. Romania continua sa inregistreze progrese importante in ceea ce priveste combaterea traficului de fiinte umane, dar inca exista dificultati in a identifica victimele acestor activitati si a crea un sistem functional de asistenta pentru acestea, se arata in raportul pe 2007 al Departamentului de Stat. "Guvernul Romaniei nu indeplineste intru totul standardele minime in vederea eliminarii traficului de fiinte umane; cu toate acestea, depune eforturi semnificative in acest sens", se arata in raport. In decembrie 2006, guvernul a lansat o baza de date nationala pentru a contribui la procesul de identificare a victimelor. In raport se arata ca Romania ar trebui sa isi intensifice eforturile de dezvoltare a unui sistem si a unui standard national de redirectionare a victimelor. In plus, Guvernul ar trebui sa realizeze o campanie de constientizare in vederea reducerii cererii, avand drept public-tinta clientii comertului sexual. In 2006, 164 de traficanti condamnati au ispasit pedepse cu inchisoarea de la 6 luni la 15 ani, iar 23 de traficanti nu au ispasit pedepse cu inchisoarea. Acest lucru reprezinta o imbunatatire semnificativa in comparatie cu anul 2005, cand peste 40% din traficantii condamnati nu au executat pedepse cu inchisoarea. Tot anul trecut, guvernul a stabilit 15 centre regionale de asistenta pentru victime. Aceste centre raspund de implementarea proiectului de coordonare a victimelor si de identificarea si redirectionarea victimelor catre adaposturi administrate de ONG-uri si de guvern. Desi guvernul a administrat cel putin 9 adaposturi pentru victimele traficului de fiinte umane la nivel national, calitatea si constanta acestora au variat de la regiune la regiune. De-a lungul anului 2006, guvernul a identificat un numar total de 2.285 de victime. Initiativa romaneasca in Parlamentul European: Silvia Ciornei Traficul de persoane a intrat si in atentia europarlamentarului Silvia Ciornei(ALDE). "Traficul de fiinte umane a ajuns sa reprezinte o activitate lucrativa cu risc scazut si profit

ridicat. Este nevoie sa se ia masuri mai ferme, sa se implementeze politicile si instrumentele deja existente, care in mare masura raman doar pe hartie", a declarat Silvia Ciornei in timpul unei audieri publice in PE, cu tema "Cum poate UE sa imbunatateasca lupta impotriva traficului de fiinte umane?, co-organizata de europarlamentarul roman. Vezi mai multe despre audiere: - Victimele traficului uman trebuie sa fie ajutate! - UE trebuie sa intensifice lupta impotriva sclaviei secolului 21 Linie de asistenta telefonica Silvia Ciornei si Karin Riis-Jorgensen, membre a grupului ALDE, au participat la initiativa unei declaratii scrise pentru crearea unei linii de asistenta telefonica pentru victimele traficului uman. Declaratia scrisa propune introducerea la nivelul UE a unei linii telefonice multilingvistice dedicata victimelor traficului uman. Sunand la un numar european unic si gratuit, victima va putea obtine asistenta calificata, in limba sa materna. Vezi mai multe despre linia telefonica: - UE trebuie sa intensifice lupta impotriva sclaviei secolului 21 Actiuni recente si pasii urmatori: - Conferinta OSCE la Viena pe 10-11 septembrie 2007: 7th Alliance Against Trafficking in Persons Conference on Assistance to Trafficked Persons: We Can Do Better. Oficiali guvernamentali si reprezentanti ai organizatiilor responsabile cu combaterea traficului din peste 50 de tari din zona OSCE. http://www.osce.org/conferences/cthb_assist2007.html - Comisia Europeana a decis lansarea unei zile europene anti-trafic: Pe 18 octombrie 2007, la Bruxelles, vor fi peste 150 de participanti la o conferinta, iar statele membre sunt incurajate sa tina si ele conferinte. - Potrivit raspunsului mentionat al lui Franco Frattini, cu ocazia primei Zile Europene de Lupta Impotriva Traficului Uman, pe 18 Octombrie, Comisia va intocmi recomandari cu si pentru statele membre pentru identificarea si sprijinirea victimelor. Despre trafic de persoane ... Avnd n vedere gravitatea acestui fenomen i a faptului c tot mai multe tinere devin victime ale traficului de persoane, plecnd n strintate cu vise caracteristice vrstei i trezindu-se singure printre strini, sechestrate, ameninate, abuzate, adevrate sclave ale traficanilor, este binevenit prezentarea ctorva aspecte legate de acest fenomen. Traficul de persoane este un fenomen complex al zilelor noastre, un fenomen subteran cu dimensiuni globale, vinovat de producerea a milioane de drame omeneti. Orict de crud ar prea exprimarea, ea este real, fiinele umane fiind vndute i revndute din ce n ce mai scump, ca simple obiecte i apoi exploatate.

n Romnia, victimele sunt racolate cu predilecie din rndul fetelor i tinerelor femei cu vrste cuprinse ntre 13 i 33 de ani ( un sfert sunt minore, peste jumtate au vrste cuprinse ntre 18-23 de ani). Dintre tinerele repatriate voluntar i asistate de Organizaia Internaional pentru Migraie -Biroul OIM Bucureti, n mare parte au fost duse n Bosnia Heregovina, apoi n Macedonia, Albania, Kosovo, Italia, Cambodgia, restul n alte ri. n ceea ce privete scopul traficului n anumite ri de destinaie, printre acestea - Spania, Austria, Germania trafic pentru exploatare sexual, Grecia trafic pentru munc n condiii ilegale, Frana, Italia pentru ceretorie. Tendina care se remarc este ca transportul s se fac n grupuri mici, pentru a fi mai greu de sesizat de ctre autoriti. Din mrturiile lor reiese c traseul tipic al unei victime, de la racolare pn la eliberare, este marcat de ABUZURI grave. Prinse n capcana traficanilor, victimele sunt supuse unor tratamente njositoare i exploatate n regim de sclavie. n majoritatea cazurilor, ele sunt forate s accepte exploatarea sexual, dar i alte forme de servitute. Traficul de fiine umane, ca fenomen infracional transnaional, este de o complexitate care l face greu de anhilat. Fiecare etap a lui nseamn o grea ncercare pentru victime, dar abuzurile fizice i psihice iau amploare n fazele finale. Traficul de fiine umane, ca fenomen infracional trans-naional, nseamn o grea ncercare pentru victime i se desfoar dup anumite etape: - Recrutarea este momentul n care un binevoitor, prima verig a traficului, intr n contact cu viitoarea victim, fcndu-i promisiuni mincinoase de angajare n strintate. nelat, victima i d acordul s urmeze planul recrutorului de a prsi ara. - Transportul este organizat de recrutor i se face pe trasee stabilite anterior. Are loc la scurt timp dup recrutare, astfel nct victima s nu aib timp s se rzgndeasc. - Trecerea frontierei se face adesea n mod fraudulos, victima trece grania nsoit de recrutor i de o cluz, fiind preluat de primul cumprtor, care, drept garanie, i oprete paaportul. - Vnzarea este esena traficului de fiine umane, victimele fiind transformate n marf i sortate ca atare de traficanii-cumprtori. Abia acum victima contientizeaz pericolul. Dar seria vnzrilor nu se oprete aici. - Exploatarea este total, victimele fiind ameninate i abuzate, supuse unor tratamente inumane i exploatate sexual n regim de sclavie. Traficul de fiine umane, ca orice alt form de crim organizat, se consum printr-un lan de infraciuni. Din momentul racolrii victimei, traficantul i complicii lui ncalc legea n nenumrate moduri, iar drepturile fundamentale ale omului sunt confiscate. Cele mai multe dintre infraciunile comise n mod repetat de traficani sunt i cele mai grave, acestea lovind n valori umane supreme: dreptul la via i la libertate. Lovirea i vtmarea corporal, omorul, ameninarea i antajul; sechestrarea i rpirea, violul i prostituia forat sunt faptele penale pe care se construiesc i funcioneaz reelele de trafic de fiine umane. Falsul i uzul de fals, darea i luarea de mit, trecerea frauduloas a frontierei completeaz infraciunile prin care traficanii reuesc s i pun n practic scenariile distructive. Trebuie accentuat i faptul c recrutarea victimelor, ca prima etap a traficului, se realizeaz n majoritatea cazurilor tot printr-o fapt penal, nelciunea. Dei pare mai puin grav, promisiunea mincinoas n baza creia o tnr accept s plece din ar constituie punctul de plecare al tuturor umilinelor i suferinelor de mai trziu. Din analiza declaraiilor victimelor ajutate s revin n ar de OIM Bucureti, susinut de rezultatele unui amplu studiu sociologic referitor la vulnerabilitatea populaiei feminine din

Romnia fa de traficul de fiine umane, s-a conturat un profil al potenialelor victime. Altfel spus, orice tnr care se recunoate ntr-una din situaiile de mai jos este mult mai expus pericolelor reprezentate de acest fenomen. Oraele mari din zonele srace ale Romniei, n special Moldova ( Iai, Bacu, Suceava, Botoani) i Muntenia, sunt principalul mediu de racolare a victimelor. Proveniena dintr-o familie dezorganizat sau dintr-un mediu n care tnara a suferit abuzuri crete riscul de a accepta o fals propunere de lucru n strinatate. Nivelul sczut de educaie impiedic viitoarea victim s evalueze corect i realist informaiile i planurile prezentate de recrutor. Motorul fenomenului de trafic l reprezint decizia de a pleca, susinut de credina nefondat c, n strinatate, realizarea personal este mai uoar. O atare decizie se manifest mai puternic la persoanele care se confrunt cu o situaie material grea i cu o lips de perspective n propria lor ar. Tinerele cele mai expuse traficului cred c realizarea personal nseamn, n primul rnd, a avea bani, iar pentru a-i obine sunt capabile s nfrunte orice pericol. Recrutarea victimelor se realizeaz prin obinerea consimmntului unei persoane n schimbul unor beneficii, utilizarea unor poziii vulnerabile, abuz de putere, nelciune i, uneori, chiar rpire. Exist i situaii cnd victimele sunt rpite de pe strad sau din spaii publice de distracie i urcate forat ntr-o main. n aceste cazuri extreme, recrutorii vizeaz tinere cu o condiie material modest sau despre care au informaii c provin din familii dezorganizate, contnd pe faptul c nimeni nu se va interesa de dispariia lor. Exploatarea include forme de exploatare sexual, munc sau servicii forate, sclavia sau practici similare sclaviei, prelevarea de organe. Cine sunt traficanii? De obicei sunt brbai, dar i femei, cu vrste cuprinse ntre 20 i 40 de ani. Majoritatea au ocupaii legate de locuri care le dau posibilitatea unui contact direct cu potenialele victime: barmani, chelneri, taximetriti etc. Ei au aerul unor persoane demne de ncredere i afieaz discret semne ale bunstrii. Sunt foarte convingtori i au mereu la ndemn o poveste despre cineva care a plecat i s-a realizat din toate punctele de vedere n strintate. Aceti binevoitori dispui s ajute o tnr s ctige mai bine peste hotare sunt, uneori, cunotine sau chiar rude ale ei. Cnd oferta vine din partea unei cunotine directe, aceasta este fie ocazional (ntlnirea a avut loc ntr-un bar, de exemplu), fie vag (foti colegi sau alte persoane ntlnite n trecut). Traficani romni, srbi, albanezi etc., sunt organizai n reele transfrontaliere, cu tentacule pn n satele i oraele din FRI Macedonia, Bosnia-Hertegovina sau regiunea Kosovo, unde tinerele sunt vndute pentru prostituie n barurile de noapte. Iar proprietarii lor nu ezit s le vnd mai departe, la un pre din ce n ce mai mare, atunci cnd au nevoie de noi atracii ... Organizaia Internaional pentru Migraie (OIM) este unul dintre organismele care ncearc s combat i s previn traficul de fiine umane la nivel mondial. n Romnia, OIM desfoar un program de asisten pentru victimele traficului, prin multe tinere au fost repatriate voluntar i ajutate s renceap o via normal. Sunt nc muli ceteni, n special tineri ei reprezint segmentul cel mai vulnerabil, att din mediul urban, ct i rural-, care nu cunosc cu adevrat riscurile pe care le prezint plecarea n strintate, lucru pe care se bazeaz i traficanii. Lipsa de informare, precum i situaia material precar reprezint factorii favorizani ai traficului. Proveniena dintr-o familie dezorganizat sau dintr-un mediu n care tnara a suferit abuzuri crete riscul de a accepta o fals propunere de lucru n strinatate. Nivelul sczut de educaie

impiedic viitoarea victim s evalueze corect i realist informaiile i planurile prezentate de recrutor. Motorul fenomenului de trafic l reprezint decizia de a pleca, susinut de credina nefondat c, n strinatate, realizarea personal este mai uoar. O atare decizie se manifest mai puternic la persoanele care se confrunt cu o situaie material grea i cu o lips de perspective n propria lor ar. Racolare a victimelor Modaliti de racolare a victimelor frecvente sunt: - propunerile directe fcute tinerelor chiar de ctre cunotine, rude etc. - anunuri n ziare, de exemplu: recrutm tinere fete, dansatoare, balerine pentru ara X. Plecare imediat; Dansatoare profesioniste, Cipru, 2000 euro pe lun, nu e nevoie de experien, recomandri sau coal de dans, Picolie Italia, Spania, Cipru, Dubai, salarii peste 1500 euro. Pentru fetele certate cu prinii oferim cazare pn la plecare etc. - false oferte de locuri de munc n strintate( Italia, Spania, Grecia, Austria, Germania): chelnerie, buctrese pe vase de croazier, menajere, dansatoare - de natur s permit ctiguri importante (unele sub masca unor excursii) Care sunt iluziile oferite de racolatori? Acetia fac promisiuni referitoare la asigurarea pn la destinaie a transportului, cazrii, hranei necesare, se laud cu persoane de contact bine poziionate n strintate. NU trebuie crezute nici poveti de succes de genul am mai trimis fete, s-au ntors, i-au luat i cas; poi ctiga 1.000$ pe lun; o fat frumoas ca tine, cu meseria ta de poate s ctige muli bani n ara X; n Romnia nu te poi realizaetc. Msuri de protecie Pentru a nu deveni o victim a acestui fenomen, este necesar s inei seama de urmtoarele recomandri: - Nu accepta promisiunile persoanelor necunoscute de a pleca n strintate pentru diverse slujbe onorabile, care nu necesit calificare(menajer, baby-sitter) sau aazise angajamente artistice! Fii reticent fa de propunerile fcute prin intermediul Internet-ului; un aa zis prieten poate fi un infractor periculos! - La primirea unei oferte de lucru n strintate, trebuie aflate ct mai multe detalii despre seriozitatea acesteia, dac firma este acreditat n vederea recrutrii i plasrii forei de munc n strintate i despre tarifele practicate! - NAINTE DE A LUA DECIZIA DE A PRSI ARA, INFORMEAZ-TE! ncearc s obii de la Poliie sau de la Inspectoratul Teritorial de Munc mai multe informaii despre angajator, dac are dreptul s medieze angajarea n strintate. - ntreab dac vei primi permis de munc! Doar cu viza turistic poi munci la negru, dar acest tip de munc nu-i ofer nici o siguran! - Nu accepta s treci grania cu acte false! - Nu da nimnui paaportul, sub nici un motiv, cu excepia organelor statului (romn sau strin) abilitate s verifice actele de identitate (ex. vameii la frontier)! Acest document nu trebuie nstrinat niciodat! El este singura ta dovad de identitate, singura prob c tu exiti. - Refuz ofertele de genul pltesc eu cheltuielile pentru tine i te rscumperi tu

cnd ajungem! - n caz de nevoie de ajutor peste hotare, nu ezitai n a cere ajutorul ambasadelor Romniei sau organizaiilor umanitare internaionale! - Nimeni nu are dreptul s foreze pe cineva s munceasc pe gratis! Dac, totui, ai luat hotrrea de plecare, este bine s lai familiei, rudelor, prietenilor, urmtoarele informaii: - Cu cine i unde pleci; - Locul de munc i locul de trai (nr.de telefon, denumirea i adresa companiei, firmei); - Copiile documentelor (paaport, viz, contract), fotografii recente; - F mai multe copii ale tuturor actelor necesare pentru cltorie i pstreaz-le la tine, n locuri diferite - te vor ajuta n cazul n care vei fi deposedat de acte; - nva limba rii de destinaie sau, cel puin, un volum minim de cuvinte (cteva propoziii), s te poi descurca; - Afl diverse informaii privind contacte n ara de destinaie - coordonatele ambasadei sau consulatului Romniei n ara respectiv sau ale ambasade/consulatului rii mputernicite cu protecia cetenilor din Romnia, grupuri de suport, agenii guvernamentale etc. Semnele pericolului Semnele pericolului: - Deposedarea de paaport. - La locul de plecare s-au adunat doar fete tinere. - Se interzice ieirea din main n locuri publice (staii de alimentare, de exemplu). Acest lucru este foarte suspect i trebuie s pun n gard . - Se propune trecerea graniei cu acte false. - Persoana care conduce grupul este iritat, nu se comport firesc. - Obligarea la prestarea unei munci n contul datoriei: persoana sau firma angajatoare refuz s plteasc salariul, motivnd c acoper cheltuielile legate de transport, de perfectarea paaportului i a vizei, fr a fi definit perioada de timp n care va fi achitat datoria i natura muncii prestate. - Abuzul emoional i psihologic prin njosiri, umiline sau ameninri la adresa familiei. - Privarea de libertate - nu se permite ieirea din camer sau din cas, se interzice a lua contact cu prieteni sau cu altcineva. - Se interzice accesul la mijloacele de comunicare: telefon, pot etc. - Permanenta supraveghere. - Abuz fizic i hruire sexual. - Lipsirea de orice protecie social n caz de mbolnvire. - Dac pe parcurs apare bnuiala c ceva nu este n regul, e bine s se renune imediat s se evadeze. Este mai uor ca victima s scape nainte de fi vndut. Dac, totui ai fost vndut, trebuie s apelezi dup ajutor la organizaii oficiale (poliie, ambasad , consulatul romn sau la Organizaia Internaional pentru Migraie din ara unde te afli), la organizaii neguvernamentale, biserici, orice instituie public sau chiar la trectori. Trebuie cutat orice posibilitate de a transmite informaia despre locul unde te afli.

Dup revenirea n ar, e bine ca victimele/familia s apeleze la autoriti (nu ezita s spui poliiei ce i s-a ntmplat, poate aa salvezi alte fete!) i la un psiholog. Centrul de Consiliere pentru Copil i Familie din Tg-Mure, str. Trebely nr. 7, tel. 0265-251101, ofer servicii de evaluare i consiliere psihologic, precum i evaluare i asisten social. Legislaie n domeniul traficului de persoane Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transnaionale organizate adoptate la New York la 15 noiembrie 2000, ratificat prin Legea nr. 565/2002 Romnia a semnat la data de 14 decembrie 2000, la Palermo, Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transnaionale organizate i cele dou protocoale ale sale adoptate la New York, 15 noiembrie 2000: - Protocolul privind prevenirea, reprimarea i pedepsirea traficului de persoane, n special al femeilor i copiilor,adiional la Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transfrontaliere organizate; - Protocolul mpotriva traficului ilegal de migrani pe calea terestr, a aerului i pe mare, adiional la Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transnaionale organizate Detalii Convenia Consiliului Europei privind lupta mpotriva traficului de fiine umane ratificat prin Legea nr. 300/2006 Detalii Planul Uniunii Europene privind cele mai bune practici, standarde i proceduri pentru combaterea i prevenirea traficului de fiine umane, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, la data de 9 decembrie 2005 Detalii Instrumente internationale cu referire expres la drepturile copilului, traficul de copii i lupta mpotriva oricrei forme de exploatare a copiilor Convenia privind drepturile copilului, adoptat de Adunarea General ONU la data de 20 noiembrie 1989, intrat n vigoare n 1990 i ratificat de Romnia prin Legea nr.18/1990 Detalii Convenia Organizaiei Internaionale a Muncii nr.182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme de munc a copiilor i aciunea imediata n vederea eliminrii lor, adoptat la cea de-a 87-a sesiune a Conferinei Generale a ILO la Geneva (1999), ratificat prin Legea 203/2000 i Protocolul facultativ al Conveniei cu privire la drepturile copilului, vnzarea de copii, prostituia copiilor i pornografia infantil(2001), publicat n Monitorul Oficial nr. 601/27.09.2001, partea I Detalii Principalele acte normative naionale n domeniul traficului de persoane Legea nr. 678/2001 privind prevenirea i combaterea traficului de persoane, cu modificrile i completrile ulterioare Detalii

Hotrrea Guvernului nr. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziiilor Legii 678/2001 privind prevenirea i combaterea traficului de persoane Detalii Hotrrea Guvernului nr. 1654/2006 pentru aprobarea Strategiei naionale mpotriva traficului de persoane 2006 - 2010 Detalii Hotrrea Guvernului nr. 1720/2006 pentru aprobarea Planului naional de aciune 2006 2007 pentru implementarea Strategiei naionale mpotriva traficului de persoane 2006 2010 Detalii Hotrrea Guvernului nr. 1238/2007 pentru aprobarea Standardelor naionale specifice pentru serviciile specializate de asisten a victimelor traficului de persoane Detalii Hotrrea Guvernului nr. 982/2008 pentru aprobarea Planului naional de aciune 2008 2010 pentru implementarea Strategiei naionale mpotriva traficului de persoane 2006 2010 Detalii Ordinul comun al ministrului administraiei i internelor administrative, al ministrului educaiei, cercetrii i tineretului, al ministrului sntii publice, al ministrului muncii, familiei i egalitii de anse,al preedintelui autoritii nationale pentru protectia drepturilor copilului, al preedintelui Ageniei naionale pentru egalitatea de anse ntre femei i brbai, al preedintelui Ageniei naionale pentru ocuparea forei de munc, al preedintelui Ageniei naionale pentru rromi pentru nfiinarea, organizarea i funcionarea Grupului Tematic de Lucru pentru coordonarea naional a activitilor de protecie i asisten a victimelor traficului de persoane, publicat n Monitorul Oficial nr. 799 din 23 noiembrie 2007. Detalii Ordinul comun al ministrului administraiei i internelor, al ministrului educaiei, cercetrii i tineretului, al ministrului sntii publice, al ministrului muncii, familiei i egalitii de anse, al preedintelui Autoritii Naionale pentru Protecia Drepturilor Copilului, al ministrului afacerilor externe, al procurorului general i al ministrului justiiei pentru aprobarea Mecanismului naional de identificare i referire a victimelor traficului de persoane, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,nr. 849 din 17 decembrie 2008 Detalii Acte normative naionale i prevederi speciale cu referire la traficul de copii, drepturile copilului i lupta mpotriva oricrei forme de exploatare a copiilor Legea nr. 272/2004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului Detalii

Hotrrea Guvernului nr. 1443 /2004 privind metodologia de repatriere a copiilor romni nensoii aflai pe teritoriul altui stat i asigurarea msurilor de protecie special n favoarea acestora. Detalii Ordinul comun nr. 123-429/2004 al Autoritiei Naionale pentru Protecia Copilului i Adopiei i al Ministerului Administraiei i Internelor, publicat n Monitorul Oficial 1150 din 6 decembrie 2004 Detalii Hotrrea Guvernului nr. 1295/2004 privind aprobarea Planului naional de aciune pentru prevenirea i combaterea traficului de copii Detalii Hotrrea Guvernului nr. 1769/2004 privind aprobarea Planului naional de aciune pentru eliminarea exploatrii copiilor prin munc Detalii Hotrrea Guvernului nr. 1504/2004 privind aprobarea Planului naional de aciune pentru prevenirea i combaterea abuzului sexual asupra copilului i a exploatrii sexuale a copiilor n scopuri comerciale Detalii Alte instrumente legislative naionale cu referire la traficul de persoane Legea nr. 211/2004 privind unele msuri pentru asigurarea proteciei victimelor infraciunilor Detalii Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciar internaional n materie penal Detalii Legea nr. 508/2004 privind organizarea i funcionarea Direciei de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat i Terorism n cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie Detalii Legea nr. 39/2003 privind prevenirea i combaterea criminalitii organizate Detalii Legea nr. 47 din 2006 privind sistemul naional de asisten social Detalii Legea nr. 116/2002 privind prevenirea i combaterea marginalizrii sociale Detalii Legea 682/2002 privind protecia martorilor Detalii

Legea 416/2001 privind venitul minim garantat Detalii Acquis-ul comunitar n domeniul traficului de fiine umane Decizia cadru a Consiliului 2004/68/JAI din 22 decembrie 2003 privind combaterea exploatrii sexuale a copiilor i a pornografiei cu minori - JO L 13 din 20.01.2004, pag. 44 Decizia cadru a Consiliului 2002/629/JAI din 19 iulie 2002 privind combaterea traficului de fiine umane. Jurnalul Oficial L 203,01/08/2002 pag. 1-4 Decizia Consiliului 2001/87/EC din 8 Decembrie 2000 privind semnarea, n numele Uniunii Europene, a Conveniei ONU mpotriva crimei organizate transfrontaliere i a Protocoalelor privind combaterea traficului de fiine umane, n special a traficului de femei i copii, i a contrabandei cu imigrani pe pmnt, n aer i pe mare. Jurnalul Oficial L 030, 01/02/2001 P 44 Decizia Consiliului din 29 mai 2000 privind combaterea pornografiei cu minori de pe Internet. Jurnalul Oficial L 138, 09/06/2000 pag. 1-4 Decizia Cadru a Consiliului European 2001/220/JHA privind poziia victimelor n procedura penal. Aceast Decizie, avnd la baz titlul VI din Tratatul asupra Uniunii Europene, permite victimelor infraciunilor s solicite daune de la fptuitor n cursul procedurilor penale. Directiva Consiliului 2004/80/EC din 20 aprilie 2004 privind compensarea victimelor infraciunilor Convenia european privind compensarea victimelor infraciunilor violente (Strasbourg, 24 noiembrie 1983) Recomandarea nr. R(85)11 privind poziia victimei n cadrul dreptului penal i al procedurii penale Comunicarea Comisiei Europene Victimele infraciunilor n Uniunea European Reflecii privind standarde i aciune (14 iulie 1999) Cartea verde Compensarea victimelor infraciunilor a Comisiei Europene (28 septembrie 2001) Nota: Ultimele 6 documente invocate anterior au fost transpuse n legislaia naional prin Legea nr.211/2004 privind unele msuri pentru asigurarea proteciei victimelor infraciunilor, cu modificrile i completrile ulterioare.