Dr muncii ramura a sistemului de drept din Romania.

Definitie : ramura de drept a sistemului de drept romanesc alcatuita din ansamblul normelor juridice cu caracter specific care reglementeaza si guverneaza raporturile individuale sau colective de munca precum si pe cele conexe acestor raporturi nascute intre angajatori si angajati pe timpul desfasurarii activitatii lucrative in baza unui contract individual de munca sau a altui instrument juridic asimilat acestuia.
Legaturile dr muncii cu alte ramuri de drept : Cu dr. civil Fiindca el este dr comun in materie Dr muncii e desprins din dreptul civil Cu dr. procesual penal Cu dr. securitatii sociale Cu dr penal , dr procesual penal Cu dr. administrativ, financiar

Raportul juridic de munca :

acele relatii sociale care apar pe baza incheierii contractului individual de munca ( CIM ) in temeiul caruia o persoana fizica denumita salariat se obliga sa presteze si sa desfasoare munca pt si sub autoritatea unui angajator pers fizica sau juridic in schimbul unei remuneratii salariale. (art 10 Codul muncii ).
Notiune : Subiecti : angajatul si angajatorul Obiect : 1). prestarea muncii de catre salariat 2). salarizarea + asigurarea conditiilor de munca Cauza rap. jur. : e constituita din scopul partilor si anume obtinerea unui venit necesar traiului ( scopul salariatului) si atingerea dezideratului economic propus prin angajarea fortei de munca calificate (scopul angajatorului).

Trasaturi : Ia nastere numai prin incheierea CIM Are caracter bilateral dat de vointa concordata a subiectelor care se obliga in mod reciproc si corelativ Are caracter strict personal in dublu sens, atat in ceea ce priveste calitatile personale ale salariatului cat si in ceea ce priveste angajatorul care beneficiaza de forta de munca calificata. Potrivit caracterului strict personal al rap jur de munca in ceea ce-l priveste pe salariat, nu se admite reprezentarea acestuia in indeplinirea sarcinilor si a atributiilor de serviciu personal. Este generat de relatia de subordonare a salariatului fata de angajator.

Subordonarea salariatului e de ordin economic si juridic. In cadrul rap jur de munca exista o contraprestatie din partea angajatorului pt munca prestata de catre salariat ( character oneros ) Protectia multilateral a angajatorului din partea legii a CIM, a regulam intern si a contractului colectiv de munca aplicabil privind conditiile de munca si raportul sau cu angajatorul. Formele rap. jur. de munca : 1. Forma tipica cea mai des intalnita ; data e existent CIM 2. Forma atipica mai rar intalnita pe piata fortei de munca data de existenta contractului de ucenicie. Principiile dreptului muncii : generale

- Specfice

Principii specifice :
a) Munca nu este o marfa :

- reiese din DUDO - are in vedere salariatul si pers fiz ca fauritor de activitati lucrative si benefice si nu doar produsul unei conduit puse la dispozitia angajatorului.

b)

Neingradirea dr la munca si libertatea muncii :

- reglem atat de art 41 din Constitutie cat si de art 3, 4 din C. Muncii - 3(2) C. muncii : orice persoana este libera in alegerea locului de munca si a profesiei, meseriei sau activitatii pe care urmeaza sa o presteze.

In acest sens, nimeni nu poate fi obligat sa munceasca sau sa desfasoare o anumita activitate. Dispoz art 3 sunt completate de art 4 care prevede ca munca fortata este interzisa.

4 (3) nu constituie munca fortata activitatile desfasurate in urmatoarele situatii : Pe timpul indeplinirii stagiului militar facultative Activitatile prestate pt indeplinirea obligatiilor civile stabilite prin lege Activitatile prestate in baza unei hotarari judec de condamnare definitiva, in conditiile legii. In caz de forta majora , razboi, catastrofe sau pericol c). Nediscriminarea in executarea CIM

Potrivit art 5 C. Muncii , orice discriminare directa sau indirect fata de un salariat bazata pe criterii de : sex , orientare sexuala, varsta, caracteristici genetice, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, opinie publica, handicap, situatie familiala, este interzisa si se pedepseste potrivit dispozitiilor legilor special in materie. Se extind si la incheierea sau incetarea CIM.

d)

Negocierea conditiilor de munca

Potrivit art 6(2) + 211 C. Muncii, la incheierea CIM salariatii sunt indreptatiti sa negocieze prin reprezentanti sau individual , in conditiile legii , conditii cu privire la desfasurarea activitatilor lucrative.

e)

Plata egala pt munca egala

6(3) consacra acest principiu si interzic orice discriminare legata de remunerarea activitatilor lucrative identice

f)

Principiul consensualitatii si bunei-credinte

art 8 C. Muncii relatiile de munca se bazeaza pe consualitate si buna credinta

g)

Protectia salariatilor

6(1) pe timpul desfasurarii raporturilor jur de munca, salariatii se bucra de protectie din partea legii

h)

Asocierea libera a salariatilor cat si a angajatorilor

art 43 Constitutie recunoaste dreptul la libera asociere in sindicate, patronate, organizatii profesionale, partide si alte forme asociative. Art 7 C. Muncii recunoaste posibilitatea salariatilor cat si aangajatorilor de a se asocia in mod liber in vederea promovarii drepturilor in intereselor profesionale, economice, sociale si culturale rezultate din definitia rap. Jur de munca.

i)

Dr. la greva recunoscut salariatilor ca forma de solutionare a conflictelor de munca.

j) Principiul informarii reciproce a subiectelor rap jur de munca si a consultarii acestora pe timpul desfasurarii rap jur de munca. Art 9 C. muncii reglem posibilitatea cetatenilor romani de a se deplasa in mod liber, in conditiile legii, pe teritoriul UE in vederea ocuparii unui loc de munca si incadrarea in rap jur de munca. + art 448, 449 din Tratatul de la Roma

- activitatea trebuie sa fie una economica si remunerata

RAportul juridic de serviciu :

- sunt asimilate rap jur de munca sub urmatoarele aspecte : o Structura o Scopul pt care se nasc o Obligatiile / drepturile intalnite aici Rap de serviciu sunt specifice acelor categorii de angajati care intra intr-un astfel de rap ca urmare a manifestarii de vointa intr-un mod solemn si a emiterii unui act administrativ de numire din partea angajatorului. Potrivit Legii 188/1999 prin functie publica se intelege se intelege ansamblul de atributii si activitatilor stabilite in temeiul legii in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala , locala, precum si de catre autoritatile administrative autonome. In acest sens functionarul public este persoana desemnata in conditiile legii sa ocupe o functie pulica precum si persoana careia i-a incetat rap de serviciu din motive neimputabile ei, facand parte in continuare din corpul de rezerva al functionarilor publici. Functionarul public cu statut special L 360/2002 este functionarul public civil cu statut special, inarmat, ce poarta de regula uniforma si exercita atributii stabilite prin legea politiei romane ca institutie specializata a statului roman. Sursa interna a Politiei Romane este constituita de cadrele scolarizate in sistemul propriu de invatamant si reprezinta regula privind dobandirea statutului de functionar public. Pt unele functii de specialitate se pot incadra specialisti din exterior sau pot fi transferati de la alte structuri din administratie ( locala sau centrala ) dar numai pe baza de examen sau concurs.

Clasificarea functionarilor publici cu statut special : a) In functie de nivelul studiilor : Categoria A cuprinde ofiterii de politie cu studii superioare Categoria B cuprinde agentii de politie cu studii liceale si postliceale. b) In functie de gradul profesional c) In functie de coeficientul de ierarhizare d) In functie de natura functiilor ocupate