FIZIOPATOLOGIA APARATULUI DIGESTIV - CURS -

SECRETIA GASTRICA
Stomacul este organ cavitar- cu rol secretor si rezervor Produsul de secretie produs al activitatii glandelor fundice si pilorice -> sucul gastric, are o compozitie complexa : -1,5-2,5 l /24 ore, contine 99,4% apa si 0,6 substante anorganice: HCl, Na+, K, Ca++. Mg++, Cl-. -organice: pepsina, lipaza, labfermentul ;mucus ;factor Castle -Ph - ul este 0,9-1,5

Modificari ale secretiei gastrice in stari patologice

In ulcerul duodenal: hipersecretie de HCl la 50% din bolnavi si stare disecretorie nocturna. In ulcerul gastric: normal sau hipoaciditate, aclorhidria histaminorefractara+ ulcer gastric cc.gastric In cancer gastric: poate evolua cu normo, hipo sau aclorhidrie, frecvent hipoaciditate. Sindromul Zollinger-Ellison: debitul acid bazal de HCl este in jur de 35-40 mEq/h. Dupa stimularea maximala cresterea este nesemnificativa. Gastrita cronica atrofica: aclorhidria histaminopeptica reprezinta un risc pentru dezvoltarea cc.gastric.

SECRETIA GASTRIC
Cardia Fundus Corp Marea curbur Mica curbur Pilor

Funciile stomacului
Depozit temporar de alimente Etapele iniiale ale digestiei

- HCl denatureaz proteinele alimentare - activare pepsinogen - pepsina cliveaz proteinele n peptide
Alimentele prelucrate (chimul gastric) trec fracionat n intestin

Bazele celulare ale funciei endocrine i exocrine ale stomacului

Mucoasa gastric glande gastrice 1. Celule productoare de mucus
(zona gtului glandelor)

2. Celule parietale (oxintice) HCl

(glande fundice)

3. Celule zimogene (principale) pepsin 4. Celule endocrine

(ex. n zona antral: celule G gastrin )

GLANDA GASTRICA
Celule epiteliale

Celule mucoase

mucus

Celule parietale

HCl FI

Celule pepsinogen zimogene

SUCUL GASTRIC: COMPOZIIE, ROL

Pepsinogen/pepsin enzim proteolitic Lipaza gastric, labferment la sugar HCl - denatureaz proteine - activeaz pepsinogenul - antimicrobian Mucus barier de protecie Factor intrinsec absorbia vitB12

Protecia mucoasei: Mucus Bicarbonat Digestie HCl Pepsinogen

SUCUL GASTRIC: COMPOZIIE, ROL

1. Pepsina
Precursor inactiv = pepsinogen Enzima proteolitic - activ doar la pH < 3.5 Stimulat de Ach

HCl
pepsinogen
pepsin

SUCUL GASTRIC: COMPOZIIE, ROL

2. HCl produs de celulele parietale

Rolurile HCl:

intervine n denaturarea proteinelor acid proteine activeaz pepsinogenul la pepsin transform Fe3+ din alimente n Fe2+ absorbabil eliberarea de secretin din mucoasa duodenal are efect bactericid

SUCUL GASTRIC: COMPOZIIE, ROL

3. Mucusul gastric
Mucus vizibil (care apare la pH alcalin) Secretat de celulele epiteliale superficiale Mucus solubil (care apare la pH acid) Secretat de celule mucoase auxiliare de la gtul glandei, celule ale glandelor pilorice i cardiale Compoziie: proteine plasmatice MPZ factor intrinsec Rol: protecia mucoasei gastrice (barier de mucus)

SUCUL GASTRIC: COMPOZIIE, ROL

4. Factorul intrinsec
Secretat de celulele parietale n paralel cu secreia de HCl Rol: absorbia vitaminei B12

Reglarea secreiei gastrice neuro-umoral:

REGLAREA SECREIEI GASTRICE

1)REGLAREA NERVOAS Inervaia parasimpatic: nervul vag (X) gg.intramurali stoma Stimularea parasimpaticului - HCl +pepsina (mediator ch. Ach) - gastrina - histamina Inervaia simpatic: coarne lat.mduv T5-T10 gg.plex celiac Stimularea simpaticului secreie gastric cu mucus (mediator NA) 2)REGLAREA UMORAL prin hormoni gastro-intestinali Gastrin efect stimulator Gastron efect inhibitor VIP (polipeptidul vasoactiv intestinal) efect inhibitor

Gastrina
eliberat de celulele G din glandele antropilorice acioneaz pe un receptor specific (CCKb) de pe membrana celulei parietale stimuleaz producia de HCl stimulat de: distensia mecanic (prin GRP) chimic: alimente bogate n AA inhibat de aciditate (ph < 2)

Histamina
eliberat de celulele enterocromafine din mucoasa gastric acioneaz pe receptori H2 de pe membrana celulelor parietale stimuleaz secreia HCl acioneaz sinergic cu gastrina i acetilcolina. stimulat de: gastrina acetilcolina (Ach)

. PATOGENEZA ULCERULUI PEPTIC

Alterarea a 2 categorii de factori: exacerbarea factorilor ulcerogeni, factori de agresiune diminuarea factorilor ulceroprotectori, factori de aparare

a. Factorii ulcerogeni
Acidul clorhidric Hiperproductie de HCl la majoritatea pacientilor cu UD. Mecanismul hipersecretiei bazale si stimulate- prin cresterea masei cel.parietale si a tonusului vagal Alimentele stimuleaza secretia de HCl prin intermediul vagului si eliberare de gastrina si histamina prin distensie gastrica. Secretia nocturna de HCl este crescuta in UD, cu 2,5 fata de normal si continua-stare disecretorie. Gastrina Se gaseste in concentratrie serica crescuta cu 50% in UD fata de sanatosi. Eliberare crescuta de gastrina la pranzurile proteice. Se secreta o gastrina cu actiune crescuta si prelungita in ulcere : G-17 si G-34. Hiperplazia antrala a celulelor G, secretante de gastrina se intalneste la bolnavii ulcerosi. Evacuarea gastrica intarziata la bolnavii cu UG explica hipergastrinemia. Histamina Din mucoasa gastrica stimuleaza secretia de HCl in UD, prin mecanism vagal. In celula parietala exista receptori specifici pt factori paracrini, endocrini si neurali- cu rol in reglarea secretiei de HCl.

a. Factorii ulcerogeni
Pepsina Este o enzima proteolitica secretata de mucoasa gastrica si duodenala. In functie de mobilitatea electroforetica s-au identificat in mucoasa gastrica 7 proteaze (pepsinogeni). Activarea pepsinogenilor se face numai la pH acid. Refluxul duodeno-gastric Este expresia tulburarilor de motilitate la nivelul tubului digestiv superior. Incontinenta sfincterului piloric si undele antiperistaltice initiate in duoden sau mai jos in intestin determina regurgitarea continutului in stomac.

b. Factorii de aparare
1. Inhibitia secretiei gastrice Secretia gastrica este inhibata de continutul in grasime al alimentelor si la acidifierea duodenului prin stimularea secretiei de secretina

2. Mucusul
Este prima structura a barierei mucoasei gastrice si duodenale care vine in contact cu factorii intraluminari. Dispus peste celulele epiteliale asigura:-- protectia structurilor subiacente,- mentine gradientul de pH intre lumenul gastric si epiteliu,- are capacitatea de a tampona H+ si previne retrodifuziunea H+ si a pepsinei 5. Prostanglandinele In UD sinteza prostanglandinei E2, F2, prostaciclinei in mucoasa gastrica si duodenala sunt mai scazute- . Postalimentar- in mucoasa duodenala la sanatosi creste sinteza de prostanglandine, ea scade insa in UD . Antiiiflamatoarele, fumatul, alcoolul si acizii biliari inhiba secretia de prostanglandine endogene. 6. Celulele epiteliului gastric Epiteliu gastric este o bariera ce previne retrodifuziunea H+, secretia de mucus, secretia de bicarbonat si ajuta la cicatrizarea leziunii ulceroase. Refacerea epiteliala este intarziata in UD.

Definitie:

Boala- caracterizata prin aparitia unei ulceratii cu sediul pe stomac, pe portiunea superioara a duodenului, partea inferioara a esofagului sau ansa anas-tomotica a stomacului operat. Clinic- se manifesta prin sindromul ulceros, boala interesand intreg organismul, de unde si denumirea de boala ulceroasa

ULCERUL GASTRIC SI DUODENAL

Defect al mucoasei gastrice si duodenale, ce depaseste in profunzime musculara mucoasei si este inconjurat de un infiltrat inflamator de tip acut sau cronic. In literatura anglo-saxona este intalnit termenul de ulcer peptic pentru a sublinia agresiunea clorhidro-peptica

ULCERUL GASTRO-DUODENAL

PATOGENEZA

Alterarea mecanismelor fiziologice de agresiune si de aparare se produc prin influenta unor factori externi pe teren predispus genetic.

1. Factorul genetic Are rol primordial in ulcerogeneza. Prezenta ulcerului la 50 % dintre gemenii univitelini. Predomina sexul masculin. Riscul de aparitia al UD si UG este de 2,5 ori m mare la rudele pacientilor cu ulcer. Grupul sanguin 0 creste riscul de apatie al ulcerului.

2. Infectia cu Helicobacter pylori

Este o bacterie spiralata si ciliata ce se deplaseaza cu usurinta in gelul mucusului gastric. Contactarea rara la adult, infectii sau manopere medicale (tubaj, endoscopie). Apare in copilarie, ->determinat de lipsuri si infectii. Poseda un bogat echipament enzimatic (ureaza, mucinaze, peptidaze, fosfolipaza A) ce ii confera patogenitate:. Ureaza-- hidrolizeaza ureea in amoniac, apara bacteria de mediul acid si este un toxic celular ce modifica proprietatile fizicochimice ale mucusului gastric. Mucinazele si peptidazele- prezente in structura bacteriei interactioneaza cu glicoproteinele din mucus determinand o depolimerizare si pierderea proprietatilor reologice . Fosfolipaza- poate actiona asupra lecitinei ce ajunge in stomac prin refluxul duodeno-gastric si asupra fosfolipidelor din membrana celulelor epitelilui gastric.

Toate aceste mecanisme altereaza bariera mucoasei gastrice cu posibilitatea retrodifuziunii H+ in interstitiu. !!!

3. Fumatul

Este considerat agentul etiologic al ulcerului. Prelungeste evolutia ulcerului, creste rata recurentei, predispune la complicatii si creste rezistenta la tratament.

4. Alimentatia

Nu influenteaza ulcero-geneza. Nu exista nici un alimen capabil sa produca ulcerul. Efectele iritante ale alcoolului asupra mucoasei gastrice sunt trecatoare.

5. Stressul

Stressul acut determina leziuni ale mucoasei gastrice determinand ulcerele de stress si gastrita hemoragica acuta. Stressul cronic este un factor patogenetic ulcerogen si s-au constatat modificari de personalitate la pacientii ulcerosi: hipocondrii, personalitati slabe. 6. Antiinflamatoarele Aspirina- produce leziuni directe asupra mucoasei gastrice si favorizeaza retrodifuziunea H+. Antiinflamatoarele si alcoolul-creste agresiune clorhidropepticasi inhiba mecanismele de aparare

SECREIA PANCREATIC
Endocrin - insulin i glucagon Exocrin - enzime i bicarbonat

SUCUL PANCREATIC: COMPOZIIE

Proprieti: cantitate = 1,5 l/zi pH = 8 - 8,4 Compoziie: 98,5 ap 1,5 rezidiu uscat: - substane anorganice: HCO3- - substane organice: enzime pentru: G, L, P

SUCUL PANCREATIC: COMPOZIIE

Ioni: Na, K, HCO3- , Cl Enzime Enzimele proteolitice Tripsina Chimotripsina Carboxipeptidaza Elastaza Dnaza Rnaza !!! INACTIVE: enterokinaza tripsinogen Enzimele lipolitice Lipaza pancreatic Colesterolesterhidrolaza tripsina Fosfolipaza A2 Enzime glicolitice Amilaza pancreatic

chimotripsinogen

procarboxipeptidaza

chimotripsina

carboxipeptidaza

Enzimele pancreatice

Celule acinare

Proteaze Inactive Activate n intestin

Lipaze

Amilaze

Active

REGLAREA SECREIEI PANCREATICE

1) Reglarea nervoas Inervaia parasimpatic : nervul vag (X) ; stimularea vagal SP (direct i prin secreiei de gastrin) Inervaia simpatic: nervii splahnici; stimularea simpatic SP 2) Reglarea umoral
Hormon
Secretin CCK Gastrin

Loc de sintez
mucoasa duoden +jejun superior mucoasa duoden +jejun superior cel G din zona antro-piloric + duoden muc. duoden

Stimul
contactul cu HCl contactul cu lipide, peptone

Efect
hidrolatic ecbolic SP

VIP

SP

Somatostatin
Glucagon

pancreas
pancreas

SP
SP

PANCREATITA ACUTA
Proces inflamator acut al pancreasului- care poate ramane localizat la nivelul glandei sau se extinde variabil la tesurturile peripancreatice si retroperitoneale sau la organe situate la distanta de loja pancreatica. In conceptia clasica- este consecinta morfofunctionala a autodigestiei pancreatice si peripancreatice prin activarea intraglandulara a enzimelor proprii, prin diverse mecanisme, sub actiunea unor multipli factori etiologici. Studiile epidemiologice si clinice asupra pancreatitei acute au identificat factori etiologici multipli, pancreatici sau extrapancreatici. Asocierea a doi sau trei factori este frecventa

Etiologia pancreatitei acute

1. Cauze extrapancreatice : Litiaza biliara -a fost evidentiata la 30-65% dintre pacienti. Este declansata mai frecvent de litiaza sau microlitiaza coledociana, determinand obstructii pasagere si traumatisme repetate ale regiunii oddiene. Alte cauze biliare sunt : litiaza biliara necomplicata, colesteroloza veziculara, colecistita acuta litiazica, obstructiile oddiene nelitiazice, diverticul duodenal juxtaampular. Abuzul de alcool etilic- reprezinta un important factor etiologic a pancreatitei acute care concureaza cu litiaza biliara. Frecventa este de pana la 40-50%. Iatrogena- pancreatita acuta poate fi indusa de ; -administrarea unor medicamente, dintre care unele au o larga utilitate terapeutica : diuretice toiazidice, furosemid, sulfonamide, citostatice , tetraciclina, metronidazol, calciu, vitamina D.

Iatrogena: -explorari diagnostice invazive : punctia pancreatica percutana, colangiopancreatografia retrograda, colangiografia intraoperatorie, aortografia inalta. -trumatisme operatorii : -chirurgia biliara: explorare intracoledociana brutala, dilatare odiana instrumentala -chirurgia gastrica : ulcere penetrante in pancreas, lezarea vaselor pancreatice, lezarea canalelor pancreatice principale. -chirurgia splenica: lezarea cozii pancreatice, ligature arterei recurente. -chirurgia pancreatica: pancreatectomii subtotale -chirurgia endoscopica: sfincterotomii, extractii de calculi, drenaj transpapilar, ablatii de tumori. -operatii abdominale la distanta de pancreas sau extraabdominale : prostatectomie, tiroidectomie, transplanturi de organe.

 Traumatic - traumatisme abdominale (contuzii sau plagi) cu o incidenta globala de 1-3% cu leziuni pancreatice.
Boli metabolice- hipertrigliceridemiile primare de tip I, IV si V se asociaza cu pancreatita acuta, deseori recidivanta, in 30%, 40% din cazuri. Hidroliza trigliceridelor la nivelul vaselor pancreatice ar putea elibera acizi grasi, care lezeaza endoteliul vascular. Alte boli metabolice care determina pancratita acuta : porfiria acuta intermitenta, diabetul zaharat, insuficienta renala avansata. Boli endocrin- hiperparatiroidismul este implicat intr-un numar redus de cazuri-1,5%.Frecvent este asociat altor factori etiologici.

Boli infectioase- infectiile cu virus urlian Coxsackie B, adenovirus,citomegalovirus,virusul Epstein-Barr,virusul rubeolei. Boli sistemice- poliarterita nodoasa, lupus sistemic eritematos, sarcoidoza, purpura, boala Chron

Etiologia pancreatitei acute

2. Cauze pancreatice:
a. Congenitale- absenta canalului pancreatic, absenta sau anomalii de implantare a coledocului, stenoza ampulei Vater, chist coledocial,coledococel, duplicatie duodenala diverticul periampular. b. Castigate : tu pancreatice , tu periampulare, stenoze ductale, stenoze duodenale, litiaza Wirsungiana.

PATOGENEZA
Activarea enzimatica intraglandulara reprezinta momentul esential al declansarii pancreatitei acute si presupune alterarea unui echilibru homeostatic care previne transformarea proenzimelor proteolitice si lipolitice in enzime active. In conditii fiziologice, cu exceptia amilazei, toate celelalte enzime pancreatice sint secretate, depozitate si excretate de celula acinara sub forma inactiva de proenzime. Activarea lor are loc numai in lumenul duodenal sub actiunea enterochinazei. In celula acinara este sintetizat inhibitorul pancreatic al tripsinei( PTI ) are rol de a inactiva moleculele de tripsina activa De asemenea in serul sangvin exista un complex de inhibitori care neutralizeaza majoritatea enzimelor pancreatice : I antitripsina, II macroglobulina, antichimotripsina , inhibitorul C1 esterazei. !!!Nivelul redus al inhibitorilor serici genereaza un teren predispus pentru aparitia pancreatitei acute.

.Etapa locoregionala Cascada activarilor si autoactivarilor enzimatice Placa turnanta a fenomenelor enzimatice din pancreatita acuta este transformarae intraglandulara a tripsinogenului in tripsina, cantitati mici de tripsina fiind suficiente in decalnsare unei cascade de autoactivari enzimatice. Tripsina initiala va genera cantitati din ce in ce mai mari de tripsina care exercita efecte locale multiple : neutralizarea inhibitorilor antitripsinici, autodigestia prin proteoliza a structurilor glandulare si periglandulare, explozia raspunsului inflamator local si cataliza reactilor de activare a enzimelor pancreatice Chimotripsina determina edem si alterari vasculare. Ea activeaza concomitent xantinoxidaza care transforma hipoxantina in xantina Reactia generaza radicali liberi de oxigen, contribuind la declansarea socului oxidativ.

PANCREATITA CRONICA Pancreatita cronica- este afectiunea inflamatorie persistenta a pancreasului ce se defineste prin modificarea tesutului glandular a pancreasului si CICATRIZAREA(fibroza) acestuia, determinand alterarea secretiei enzimelor pancreatice si a hormonilor. In consecinta pacientii cu pancreatita cronica vor avea perturbari in digestia alimentelor,MALABSORBTIE SI DIABET. Pancreatita cronica nu este o afectiune frecventa, insa in ultimii 20 de ani s-a constat o crestere usoara a numarului de cazuri mai ales in tarile unde este crescut consumul de alcool. Spre exemplu, in Europa de Vest, incidenta pancreatitei cronice este intre 4 si 1012 cazuri la 10.000 locuitori/an.

Pancreatiata cronica
Din punct de vedere clinic pancreatita cronica se caracterizeaza prin dureri abdominale recurente sau persistente, cu timpul aparand semnele de insuficienta pancreatica : steatoree, diabet zaharat. Din punct de vedere morfologic, boala consta dintrun proces de scleroza, neregulata, cu distrugerea si pierderea permaneta a parenchimului pancreatic exocrin. Procesul poate avea distributie focala, segmentara sau difuza. Functional se caracterizeaza prin deteriorarea functieie pancreatice exo- si endocrine.

FIZIOPATOLOGIA SINDROAMELOR HEPATICE

1.HIPERTENSIUNEA PORTALA
-HTP apare datorita existentei unui obstacol in circuitul vascular care dreneaza sangele dinspre teritoriul venos port inspre cel venos hepatic. -Cresterea presiunii venoase portale determina formarea unei retele circulatorii colaterale ce sunteaza ficatul si -aparitia unor complicatii severe: hemoragie digestiva, ascita, encefalopatie porto-sistemica. -sindrom clinic caracterizat prin cresterea cronica a presiunii sangelui din sistemul venos port (SVP) si afluentii sai, peste 10 mm Hg. -

Cea mai caracteristica manifestare este circulatia colaterala hepatica sau portcava, realizata prin urmatoarele sisteme anastomotice: ---gastroesofagiene v.gastrica-VP si v.esofagiana-VCS-> varicele esofagiene ---hemoroidale superioare hemoroidale mijlocii si inferioare tributare sistemului port ( cele superioare) si VCI (mijlocii si inferioare) ->hemoroizi ---venele ligamentului rotund si falciform vena epigastrica si mamara interna se dezvolta periombilical (primele doua); ultimele doua tributare VCI si VCS determinand sistemul anastomoticcapul de meduza ---plexul porto-renal intre reteaua venoasa spleno-pancreaticocolica stanga ce tine de VP si vena renala stanga, tributara VCI ->suntarea portocava a circulatiei venoase. ---sistemul venos Retzius sunteaza circulatia venoasa intre organele digestive, retroperitoneale, dependente de VP si peretele abdominal dependent de VCI.

Consecintele fiziopatologice ale HTP

2.ASCITA
Este reprezentata de acumularea de lichid in cavitatea peritoneala si are o etiologie variata: Cauze frecvente: -ciroza hepatica -Neoplasmul-cc.digestiv ,genital ,cc ficat si peritoneu -TBC peritoneala -afectiuni cardiace-IC, pericardita constrictiva Cauze rare: -peritonita microbiana-E.Coli, pneumococ -sindromul nefrotic -obstacol in circulatia limfatica- limfedem -hemoperitoneu -pancreatita acuta De origine suprahepatica- sindromul Budd Chiari sau boala hepatica veno-ocluziva este caracterizata de obstructia venelor hepatice si sechestrarea singelui in ficat.

3.ENCEFALOPATIA PORTOSISTEMICA (EPS

EPS este o suferinta cerebrala metabolica, partial reversibila datorata suntarii sangelui portal in tulburari severe ale functiei hepatice. Supresia activitatii se datoreaza unor factori ce actioneaza conform a 3 ipoteze patogene majore: Ipoteza toxica este cea mai importanta: presupune existenta in sange a unor neurotoxine: amoniacprincipala cauza a encefalopatiei, mercaptani, fenoli, Apar datorita: - imposibilitatii ficatului de-a detoxifia aceste substante fie - scurtcircuitarii ficatului prin sunturi porto-sist Ele strabat bariera hematoencefalica si produc o perturbare a metabolismului cerebral cu aparitia tabloului clinic al encefalopatiei. Acestea includ: agitatie, manie, apraxie, deficite neurologice simetrice,coma si deces.

4.SINDROMUL ICTERIC
Cuprinde: modificari clinice colorarea in galben a sclerelor, tegumentelor si mucoaselor modificari biologice crestera nivelului plasmatic al bilirubinei peste 2,5 3 mg%

In sindromul icteric sunt incriminate 6 mecanisme:

1. productie exagerata de bilirubina, cauzata de hemoliza 2. defect de captare a bilirubinei neconjugate, de catre hepatocite 3. deficit al procesului de glicuronoconjugare 4. o perturbare a excretiei active de bilirubina conjugate 5. perturbarea formarii si curgerii fluxului biliar in caile biliare intrhepatice 6. obstructie totala sau partiala a cailor biliareextrahep Interventia primelor 3 mecanisme duce la acumularea de bilirubina neconjugata, iar in cazurile 4, 5, 6 se constata o crestere a bilirubinei conjugate

INSUFICIENTA HEPATICA (IH)

Sindrom caracterizat prin: -reducerea brutala sau progresiva a functiilor hepatice, in functie de intensitatea si durata de actiune a agentului etiologic, precum si de resursele adaptive ale organismului, - cu consecinte metabolice si functionale complexe. Etiologia IH Cuprinde cauze acute si cronice, care pot fi de natura hepatica sau extrahepatica. a. Cauze hepatice: Hepatice acute virale: hepatita acuta virala A, B, C, E (boli cronice, la gravide) suprainfectia hepatitei B cu virus delta Hepatite acute cu alte virusuri: herpes, Ebstein Barr, citomegalovirus, varicella zooster, sincitial, adenovirusuri Hepatite acute toxice si medicamentoase: CCl4, cloroform, ciuperci, supradozaj de paracetamol, tetracicline, antiinflamatoare nesteroidice

Etiologia IH b. Cauze vasculare: Obstructia venelor hepatice: boala veno-ocluziva, sindrom Budd Chiari Necroza hepatocelulara hipoxica

c. Cauze biliare: Obstructii totale: biliare, litiazice si tumorale Colangiocolecistita severa d. Alte cauze: Boala Wilson Afectiune ereditara legata de o acumulare de cupru in tesuturi si organe in special in ficat si in encefal ciroza cu acumulari de cupru Hepatita autoimuna - dominand HLA-B8 DR3 si DR4.

Patogeneza IH
. Tulburarile metabolice a. tulburarile metabolismului proteic - proteosinteza - perturbarea sintezei de creatinina din creatina rezultata din travaliul muscular, cu aparitia creatinemiei si creatinuriei b. tulburarile metabolismului lipidic: - scade captarea AGL din plasma - cresterea TG , cresc VLDL, ce induc, alaturi de scaderea lecitinelor, aparitia steatozei hepatice - scaderea colesterolemiei -sinteza excesiva de corpi cetonici-cetonemie c. tulburarile metabolismului glucidic: - se perturba glicogenogeneza, in timp ce glicoliza se desfasoara cvasinormal; -piruvicemia impreuna cu lactacidemia crescuta produc acidoza; -hipoglicemia se produce prin cresterea insulinei circulante, scadere gluconegenezei si a stocurilor de glicogen,prin necroza masiva hepatocelulare

B. Tulburarile echilibrului acido-bazic:

- in primul stadiu exista alcaloza respiratorie, datorata hiperventilatiei produsa prin edem cerebral ce duce la hipocapnie - alcaloza devine mixta, ca urmarea acumularii amoniacului - acidoza metabolica rezulta din acumularea de acizi organici in urma necrozei hepatocitare si din hipoperfuzia tisulara determinata de tulburarule microcirculatiei: innoirea vaselor mici, edem interstitial, modificarea tonusului vasomotor

C. Tulburarile echilibrului hidroelectrolitic:

- datorita alcalozei respiratorii si a excretiei renale de potasiu se intaleaza hipopotasemie, hipomagneziemie,hipocalcemie, hipofosfatemie - hipertensiunea portala se produce prin reducerea patului vascular intrahepatic, datorita colapsului sinusoidal, prin necroza hepatocelulara masiva - ascita apare datorita scaderii presiunii coloidosmotice si datorita cresterii hipertensiunii portale

D. Tulburarile neurologice: - encefalopatia hepatica - edemul cerebral citotoxic

E. Alte manifestari: - icter, intotdeauna prezent, intens si progresiv - infectii frecvente-disfunctia sistemului reticuloendotelial al ficatului, disfunctiei neutrofilelor, deficit de opsonizare. - coagulopatia de consum-scaderea sintezei factorilor plasmatici ai coagularii, disfunctie plachetara, scaderea trombocitogenezei,scaderea inhibitorilor coagularii,hipersplenism

MULTUMESC!