Ordin 916

ORDIN nr.
916 din 27 iulie 2006 privind aprobarea

Normelor de supraveghere, prevenire si control al infectiilor
nosocomiale n unittile sanitare
Avnd n vedere prevederile art. 168 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma n
domeniul snttii si ale Hotrrii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si
functionarea Ministerului Snttii Publice,
vznd Referatul de aprobare al Autorittii de Sntate Public nr. E.N. 2.476 din 27 iulie
2006,
ministrul snttii publice emite urmtorul ordin:
Art. 1
Se aprob Normele de supraveghere, prevenire si control al infectiilor nosocomiale n
unittile sanitare, prevzute n anexele nr. I-V care fac parte integrant din prezentul
ordin.
Art. 2
Depistarea/identificarea, nregistrarea si declararea/raportarea infectiilor nosocomiale de
ctre orice unitate sanitar sunt obligatorii.
Art. 3
Fiecare unitate sanitar elaboreaz anual un program propriu de supraveghere, prevenire
si control al infectiilor nosocomiale.
Art. 4
Fondurile necesare ndeplinirii activittilor din programul prevzut la art. 3 se vor regsi
distinct n structura bugetului unittii.
Art. 5
Costurile aferente activittilor de supraveghere, prevenire si control al infectiilor
nosocomiale se vor regsi n valoarea serviciilor medicale decontate de fiecare
pltitor/asigurtor/finantator aflat n relatie contractual cu unittile sanitare, pentru
fiecare dintre pacientii eligibili asistati.
Art. 6
n toate unittile sanitare activitatea de supraveghere si prevenire a infectiilor
nosocomiale face parte din obligatiile profesionale ale personalului si va fi nscris n fisa
postului fiecrui salariat.
Art. 7
Orice daun adus pacientilor prin nerespectarea prevederilor prezentului ordin sau a
normativelor profesionale privind asigurarea calittii ngrijirilor medicale acordate
pacientilor n scopul prevenirii infectiilor nosocomiale atrage responsabilitatea individual
sau, dup caz, institutional, n conditiile prevzute de legislatia n vigoare.
Art. 8
Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Snttii Publice, unittile sanitare din
sistemul public si privat, autorittile de sntate public judetene si, respectiv, a
municipiului Bucuresti, precum si Inspectia sanitar de stat vor duce la ndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 9
La data intrrii n vigoare a prezentului ordin se abrog Ordinul ministrului snttii nr.
994/2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere si control al infectiilor
nosocomiale n unittile sanitare, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
1.146 si 1.146 bis din 3 decembrie 2004.
Art. 10
Prezentul ordin va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
-****-

Ministrul snttii publice,
Gheorghe Eugen Nicolescu
ANEXA Nr. I:
I.Criteriile de definire a infectiei nosocomiale
Infectia nosocomial (IN) este infectia contractat n unitti sanitare cu paturi (de stat si
private), care se refer la orice boal infectioas ce poate fi recunoscut clinic si/sau
microbiologic si pentru care exist dovada epidemiologic a contractrii n timpul
spitalizrii/actului medical sau manevrelor medicale, care afecteaz fie bolnavul - datorit
ngrijirilor medicale primite, fie personalul sanitar - datorit activittii sale si este legat
prin incubatie de perioada asistrii medicale n unitatea respectiv, indiferent dac
simptomele bolii apar sau nu apar pe perioada spitalizrii.
Definitia infectiei nosocomiale se bazeaz pe date clinice, epidemiologice, de laborator,
precum si pe alte tipuri de teste de diagnostic.
Fiecare caz de infectie nosocomial trebuie dovedit c se datoreaz spitalizrii sau
ngrijirilor medico-sanitare ambulatorii n unitti sanitare si c nu era n incubatie sau n
faza de debut/evolutie clinic n momentul internrii/actului medical/manevrei medicale.
II.Organizarea activittilor de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale n
unittile sanitare publice si private cu paturi
1.Unittile sanitare publice cu paturi (spitalul si alte unitti sanitare cu paturi definite
prin art. 172 din Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul snttii) asigur
organizarea si functionarea unor servicii de supraveghere si control al infectiilor
nosocomiale, dup cum urmeaz:
a)la nivelul spitalelor judetene si al sectoarelor municipiului Bucuresti, spitalelor
clinice si universitare, respectiv al institutelor de asistent medical, se organizeaz
servicii specializate de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale.
Activitatea specific este asigurat prin personal propriu, angajat n acest scop.
Serviciul este organizat cu minimum 7 posturi, din care cel putin un medic de specialitate
epidemiolog sau microbiolog, cu functie de sef serviciu, 2 clinicieni (specialitti chirurgicale
si, respectiv, medical), un farmacist, 1-2 cadre cu pregtire postliceal de profil asistent
medical si personal cu pregtire medie cu o calificare adecvat activittilor, o persoan din
serviciul administrativ;
b)la nivelul spitalelor municipale, orsenesti, comunale sau al altor unitti cu paturi
de asistent medical definite prin lege (art. 172 din Legea nr. 95/2006), prin
crearea/reorganizarea unui colectiv functional cu minimum 3 posturi normate, din care, n
functie de numrul paturilor din unitate, 0,5-1 norm de medic specialist, 1-1,5 norm de
cadre medii cu pregtire de asistent medical si o norm de muncitor cu calificare adecvat
activittii.
Pentru coordonarea profesional a activittii specifice sunt necesare specialittile de medic
specialist epidemiolog, microbiolog, boli infectioase sau, n lipsa acestora, medic specialist
pediatru, neonatolog, obstetrician-ginecolog etc., atestat ca absolvent al unui curs de
perfectionare profesional specific, organizat de autoritatea de sntate public
judetean si a municipiului Bucuresti sau de institutul regional de sntate public. Pentru
posturile de cadre medii - asistenti medicali, se vor angaja asistenti de igien sau asistenti
ncadrati la statia central de sterilizare, servicii de neonatologie, ATI, obstetric-
ginecologie etc., cu conditia absolvirii unui curs de perfectionare specific organizat n
conditii similare;
c)unittile sanitare publice cu paturi, altele dect cele mentionate, unittile sanitare
ambulatorii de specialitate si de asistent medical primar cu paturi de zi sau de o zi,
unittile sanitare de asistent medico-social, sanatoriile, alte tipuri de unitti sanitare,
indiferent de forma de organizare, vor desemna, din personalul propriu, un medic
responsabil pentru activittile specifice de supraveghere si control al infectiilor
nosocomiale, cu activitate de 0,5 norm, remunerat ca ore suplimentare sau din venituri
proprii, n conformitate cu legea.
2.Unittile sanitare private cu paturi vor rspunde pentru activittile de supraveghere si
control al infectiilor nosocomiale, prin asumarea responsabilittii profesionale si juridice de
ctre personalul astfel angajat sau de unitatea astfel contractat, n conformitate cu
legislatia.
3.Unittile medico-sanitare care nu pot asigura activitatea de supraveghere si control al
infectiilor nosocomiale cu personal vor contracta serviciile specifice acestei structuri cu
autoritatea de sntate public judetean sau a municipiului Bucuresti, care si asum
responsabilitatea profesional ori juridic, dup caz, pentru serviciile contractate n
prevenirea infectiilor nosocomiale.
4.ndrumarea metodologic a personalului si a activittilor desfsurate n cadrul structurii
de prevenire si control al infectiilor nosocomiale din unittile sanitare publice se realizeaz
de compartimentul de specialitate din cadrul autorittii de sntate public. Pentru
unittile sanitare private aceste activitti se asigur, la solicitare, de ctre autoritatea de
sntate public, pe baz de contract de prestri servicii.
5.Interventia si expertiza de specialitate, n cazul unor focare epidemice sau situatii de risc
declarat, sunt asigurate, la solicitarea unittii ori prin autosesizare, de ctre
compartimentele specializate ale autorittii de sntate public judetene si a municipiului
Bucuresti, cu titlu de gratuitate, din bugetul de stat, n cadrul programelor nationale de
sntate.
III.Atributiile institutionale si individuale n activitatea de prevenire si combatere a
infectiilor nosocomiale n unittile sanitare publice si private
1.Atributiile comitetului director al unittii sanitare:
- solicit si aprob planul anual de activitate pentru supravegherea si controlul infectiilor
nosocomiale;
- organizarea si functionarea serviciului de supraveghere si control al infectiilor
nosocomiale si/sau realizarea contractelor de furnizare de servicii necesare prevenirii si
controlului infectiilor nosocomiale;
- asigur conditiile de implementare n activitate a prevederilor planului anual de activitate
pentru supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale;
- asigur analiza anual a ndeplinirii obiectivelor planului de activitate, rezultatele
obtinute, eficienta economic a msurilor si investitiilor finantate;
- verific si aprob alocarea bugetului aferent derulrii activittilor fundamentate prin
planul anual de activitate pentru supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale si
mbunttirea continu a conditiilor de desfsurare a activittilor si a dotrii tehnico-
materiale necesare evitrii sau diminurii riscului pentru infectie nosocomial;
- derularea legal a achizitiilor si aprovizionarea tehnico-material, prevzute n planul de
activitate sau impuse de situatia epidemiologic din unitate, n vederea diminurii ori
evitrii situatiilor de risc sau combaterii infectiilor nosocomiale;
- comitetul director al spitalului va asigura conditiile de igien, privind cazarea si
alimentatia pacientilor;
- delibereaz si decide, la propunerea Colegiului Medicilor din Romnia sau ca urmare a
sesizrii asistatilor n privinta responsabilittii institutionale ori individuale a personalului
angajat/contractat, pentru fapte sau situatii care au dus la lezarea drepturilor ori au
prejudiciat starea de sntate a asistatilor prin infectie nosocomial depistat si declarat;
- asigur dotarea necesar organizrii si functionrii sistemului informational pentru
nregistrarea, stocarea, prelucrarea si transmiterea informatiilor privind infectiile
nosocomiale.
2.Atributiile managerului unittii sanitare:
- rspunde de organizarea structurilor profesionale de supraveghere si control al infectiilor
nosocomiale n conformitate cu prevederile prezentului ordin, diferentiat n functie de
ncadrarea unittii n conformitate cu legea;
- particip la definitivarea propunerilor de activitate si achizitii cuprinse n planul anual al
unittii pentru supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale;
- rspunde de asigurarea bugetar aferent activittilor cuprinse n planul anual aprobat
pentru supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale;
- controleaz si rspunde pentru organizarea si derularea activittilor proprii ale
compartimentului/serviciului sau, dup caz, ale responsabilului nominalizat cu
supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale, ca structur de activitate n direct
subordine si coordonare;
- controleaz respectarea normativelor cuprinse n planul anual de activitate pentru
supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale de la nivelul sectiilor si serviciilor din
unitate, n colaborare cu responsabilul coordonator al activittii specifice si cu medicii sefi
de sectie;
- analizeaz si propune solutii de rezolvare, dup caz, alocare de fonduri, pentru sesizrile
compartimentului/serviciului/responsabilului de activitate specific n situatii de risc sau
focar de infectie nosocomial;
- verific si aprob evidenta intern si informatiile transmise esaloanelor ierarhice,
conform legii sau la solicitare legal, aferente activittii de supraveghere, depistare,
diagnostic, investigare epidemiologic, si msurile de control al focarului de infectie
nosocomial din unitate;
- solicit, la propunerea coordonatorului de activitate specializat sau din proprie initiativ,
expertize si investigatii externe, consiliere profesional de specialitate si interventie n
focarele de infectie nosocomial;
- angajeaz unitatea pentru contractarea unor servicii si prestatii de specialitate;
- reprezint unitatea n litigii juridice legate de rspunderea institutiei n ceea ce priveste
infectiile nosocomiale, respectiv actioneaz n instant persoanele fizice, n cazul stabilirii
responsabilittii individuale pentru infectie nosocomial.
3.Atributiile directorului medical:
- utilizarea n activitatea curent, la toate componentele activittilor medicale de
preventie, diagnostic, tratament si recuperare, a procedurilor si tehnicilor prevzute n
protocoalele unittii, a standardelor de sterilizare si sterilitate, asepsie si antisepsie,
respectiv a normelor privind cazarea, alimentatia si conditiile de igien oferite pe perioada
ngrijirilor acordate;
- pentru spitalele care nu ndeplinesc conditiile legale de a avea director de ngrijiri, functia
acestuia este preluat de directorul adjunct medical, care va avea aceleasi responsabilitti
ca acesta.
4.Atributiile directorului de ngrijiri:
- rspunde de aplicarea Precautiunilor universale si izolare special a bolnavilor;
- rspunde de comportamentul igienic al personalului din subordine, de respectarea
regulilor de tehnic aseptic de ctre acesta;
- urmreste circulatia germenilor n spital, mentine legtura cu laboratorul de
microbiologie si sesizeaz orice modificare;
- urmreste respectarea circuitelor functionale din spital/sectie n functie de specific;
- rspunde de starea de curtenie din sectie, de respectarea normelor de igien si
antiepidemice;
- propune directorului financiar-contabil planificarea aprovizionrii cu materiale necesare
prevenirii infectiilor nosocomiale si mentinerii strii de igien;
- controleaz respectarea msurilor de asepsie si antisepsie;
- controleaz igiena bolnavilor si a nsotitorilor si face educatia sanitar a acestora;
- urmreste efectuarea examenului organoleptic al alimentelor distribuite bolnavilor si
nsotitorilor si le ndeprteaz pe cele necorespunztoare, situatie pe care o aduce la
cunostint medicului sef de sectie si managerului spitalului;
- constat si raporteaz managerului spitalului deficiente de igien (alimentare cu ap,
instalatii sanitare, nclzire) si ia msuri pentru remedierea acestora;
- organizeaz si supravegheaz pregtirea saloanelor pentru dezinfectii periodice si ori de
cte ori este nevoie;
- particip la recoltarea probelor de mediu si testarea eficacittii dezinfectiei si sterilizrii
mpreun cu echipa compartimentului/serviciului de supraveghere si control al infectiilor
nosocomiale;
- urmreste n permanent respectarea de ctre personal si nsotitori a msurilor de
izolare si controleaz prelucrarea bolnavilor la internare;
- anunt la serviciul de internri locurile disponibile, urmreste internarea corect a
bolnavilor n functie de grupe de vrst, infectiozitate sau receptivitate;
- urmreste aplicarea msurilor de izolare a bolnavilor cu caracter infectios si a msurilor
pentru supravegherea contactilor;
- instruieste personalul din subordine privind autodeclararea mbolnvirilor si urmreste
aplicarea acestor msuri;
- semnaleaz medicului sef de sectie cazurile de boli transmisibile pe care le observ n
rndul personalului;
- instruieste si supravegheaz personalul din subordine asupra msurilor de igien care
trebuie respectate de vizitatori si personalul spitalului care nu lucreaz la paturi (portul
echipamentului, evitarea aglomerrii n saloane);
- instruieste personalul privind schimbarea la timp a lenjeriei bolnavilor, colectarea si
pstrarea lenjeriei murdare, dezinfectia lenjeriei de la bolnavii infectiosi, transportul
lenjeriei murdare, transportul si pstrarea lenjeriei curate;
- urmreste modul de colectare a deseurilor infectioase si neinfectioase, a depozitrii lor, a
modului de transport si neutralizare a acestora;
- controleaz si instruieste personalul din subordine asupra tinutei si comportamentului
igienic, precum si asupra respectrii normelor de tehnic aseptic si propune medicului sef
de sectie msuri disciplinare n cazurile de abateri.
5.Atributiile directorului financiar-contabil:
- planificarea bugetar n conformitate cu planul de activitate aprobat;
- derularea achizitiilor si pltilor n conformitate cu legislatia;
- evaluarea prin bilantul contabil al eficientei indicatorilor specifici.
6.Atributiile medicului sef de sectie:
- organizeaz, controleaz si rspunde pentru derularea activittilor proprii sectiei,
conform planului anual de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale din unitatea
sanitar;
- rspunde de activittile desfsurate de personalul propriu al sectiei.
7.Atributiile medicului curant (indiferent de specialitate):
- protejarea propriilor lor pacienti de alti pacienti infectati sau de personalul care poate fi
infectat;
- aplicarea procedurilor si protocoalelor din planul anual de supraveghere si control al
infectiilor nosocomiale;
- obtinerea specimenelor microbiologice necesare atunci cnd o infectie este prezent sau
suspect;
- raportarea cazurilor de infectii intraspitalicesti echipei si internarea pacientilor infectati;
- consilierea pacientilor, vizitatorilor si personalului n legtur cu tehnicile de prevenire a
transmiterii infectiilor;
- instituirea tratamentului adecvat pentru infectiile pe care le au ei nsisi si luarea de
msuri pentru a preveni transmiterea acestor infectii altor persoane, n special pacientilor.
8.Atributiile medicului sef de compartiment/serviciu sau medicului responsabil pentru
supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale:
- elaboreaz si supune spre aprobare planul anual de supraveghere si control al infectiilor
nosocomiale din unitatea sanitar;
- solicit includerea obiectivelor planului de activitate aprobat pentru supravegherea si
controlul infectiilor nosocomiale, conditie a autorizrii sanitare de functionare, respectiv
component a criteriilor de acreditare;
- organizeaz activitatea serviciului de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale
pentru implementarea si derularea activittilor cuprinse n planul anual de supraveghere si
control al infectiilor nosocomiale al unittii;
- propune si initiaz activitti complementare de preventie sau de control cu caracter de
urgent, n cazul unor situatii de risc sau focar de infectie nosocomial;
- rspunde pentru planificarea si solicitarea aprovizionrii tehnico-materiale necesare
activittilor planificate, respectiv pentru situatii de urgent;
- rspunde pentru activitatea personalului subordonat direct din cadrul structurii;
- asigur accesibilitatea la perfectionarea/pregtirea profesional, rspunde pentru
instruirea specific a subordonatilor directi si efectueaz evaluarea performantei activittii
profesionale a subordonatilor;
- elaboreaz cartea de vizit a unittii care cuprinde: caracterizarea succint a activittilor
acreditate; organizarea serviciilor; dotarea edilitar si tehnic a unittii n ansamblu si a
subunittilor din structur; facilittile prin dotri edilitar-comunitare de aprovizionare cu
ap, nclzire, curent electric; prepararea si distribuirea alimentelor; starea si dotarea
spltoriei; depozitarea, evacuarea si neutralizarea, dup caz, a reziduurilor menajere,
precum si a celor rezultate din activittile de asistent medical; circuitele organice si
functionale din unitate etc., n vederea caracterizrii calitative si cantitative a riscurilor
pentru infectie nosocomial;
- ntocmeste harta punctelor si segmentelor de risc pentru infectie nosocomial privind
modul de sterilizare si mentinerea sterilittii n unitate, decontaminarea mediului fizic si
curtenia din unitate, zonele "fierbinti" cu activitate de risc sau cu dotare tehnic si
edilitar favorizant pentru infectii nosocomiale;
- elaboreaz "istoria" infectiilor nosocomiale din unitate, cu concluzii privind cauzele
facilitatoare ale aparitiei focarelor;
- coordoneaz elaborarea si actualizarea anual, mpreun cu consiliul de conducere si cu
sefii sectiilor de specialitate, a ghidului de prevenire a infectiilor nosocomiale, care va
cuprinde: legislatia n vigoare, definitiile de caz pentru infectiile nosocomiale, protocoalele
de proceduri, manopere si tehnici de ngrijire, precautii de izolare, standarde aseptice si
antiseptice, norme de sterilizare si mentinere a sterilittii, norme de dezinfectie si
curtenie, metode si manopere specifice sectiilor si specialittilor aflate n structura
unittii, norme de igien spitaliceasc, de cazare si alimentatie etc. Ghidul este propriu
fiecrei unitti, dar utilizeaz definitiile de caz care sunt prevzute n anexele la ordin;
- colaboreaz cu sefii de sectie pentru implementarea msurilor de supraveghere si control
al infectiilor nosocomiale n conformitate cu planul de actiune si ghidul propriu al unittii;
- verific respectarea normativelor si msurilor de prevenire;
- organizeaz si particip la sistemul de autocontrol privind evaluarea eficientei
activittilor derulate;
- particip si supravegheaz - n calitate de consultant - politica de antibiotico-terapie a
unittii si sectiilor;
- supravegheaz, din punct de vedere epidemiologie, activitatea laboratorului de
diagnostic etiologic pentru infectiile suspecte sau clinic evidente;
- colaboreaz cu medicul laboratorului de microbiologie pentru cunoasterea circulatiei
microorganismelor patogene de la nivelul sectiilor si compartimentelor de activitate si a
caracteristicilor izolatelor sub aspectul antibiocinotipiilor;
- solicit si trimite tulpini de microorganisme izolate la laboratoarele de referint, att n
scopul obtinerii unor caracteristici suplimentare, ct si n cadrul auditului extern de
calitate;
- supravegheaz si controleaz buna functionare a procedurilor de sterilizare si mentinere
a sterilittii pentru instrumentarul si materialele sanitare care sunt supuse sterilizrii;
- supravegheaz si controleaz efectuarea decontaminrii mediului de spital prin curtare
chimic si dezinfectie;
- supravegheaz si controleaz activitatea blocului alimentar n aprovizionarea,
depozitarea, prepararea si distribuirea alimentelor, cu accent pe aspectele activittii la
buctria dietetic, lactariu, biberonerie etc.;
- supravegheaz si controleaz calitatea prestatiilor efectuate la spltorie;
- supravegheaz si controleaz activitatea de ndeprtare si neutralizare a reziduurilor, cu
accent fat de reziduurile periculoase rezultate din activitatea medical;
- supravegheaz si controleaz respectarea circuitelor functionale ale unittii, circulatia
asistatilor si vizitatorilor, a personalului si, dup caz, a studentilor si elevilor din
nvtmntul universitar, postuniversitar sau postliceal;
- supravegheaz si controleaz respectarea n sectiile medicale si paraclinice a
procedurilor profesionale de supraveghere, triaj, depistare, izolare, diagnostic si tratament
pentru infectiile nosocomiale;
- supravegheaz si controleaz corectitudinea nregistrrii suspiciunilor de infectie la
asistati, derularea investigrii etiologice a sindroamelor infectioase, operativitatea
transmiterii informatiilor aferente la structura de supraveghere si control al infectiilor
nosocomiale;
- rspunde prompt la informatia primit din sectii si demareaz ancheta epidemiologic
pentru toate cazurile suspecte de infectie nosocomial;
- dispune, dup anuntarea prealabil a directorului medical al unittii, msurile necesare
pentru limitarea difuziunii infectiei, respectiv organizeaz, dup caz, triaje epidemiologice
si investigatii paraclinice necesare;
- ntocmeste si definitiveaz ancheta epidemiologic a focarului, difuzeaz informatiile
necesare privind focarul, n conformitate cu legislatia, ntreprinde msuri si activitti
pentru evitarea riscurilor identificate n focar;
- solicit colaborrile interdisciplinare sau propune solicitarea sprijinului extern conform
reglementrilor n vigoare;
- coordoneaz activitatea colectivului din subordine n toate activittile asumate de
compartimentul/serviciul sau colectivul de supraveghere si control al infectiilor
nosocomiale.
- ntocmeste, pentru subordonati, fisa postului si programul de activitate;
- raporteaz sefilor ierarhici problemele depistate sau constatate n prevenirea si controlul
infectiilor nosocomiale, prelucreaz si difuzeaz informatiile legate de focarele de infectii
interioare investigate, prezint activitatea profesional specific n fata consiliului de
conducere, a directiunii si a consiliului de administratie;
- ntocmeste rapoarte cu dovezi la dispozitia managerului spitalului, n cazurile de
investigare a responsabilittilor pentru infectie nosocomial.
9.Atributiile sefului laboratorului de microbiologie:
- implementarea sistemului de asigurare a calittii, care reprezint un ansamblu de actiuni
prestabilite si sistematice necesare pentru a demonstra faptul c serviciile oferite (analize
medicale) satisfac cerintele referitoare la calitate;
- elaborarea ghidurilor pentru recoltarea, manipularea, transportul si prezervarea corect
a probelor biologice, care vor fi nsotite de cererea de analiz completat corect;
- elaborarea manualului de biosigurant al laboratorului, utiliznd recomandrile din
Ghidul national de biosigurant pentru laboratoarele medicale (editia 1/2005 sau cea mai
recent editie) n scopul evitrii contaminrii personalului si a mediului;
- ntocmirea si derularea programului de instruire a personalului din subordine n domeniul
specific al prevenirii si controlului infectiilor nosocomiale;
- identificarea corect a microorganismelor patogene; n cazul suspiciunii de infectie
nosocomial va asigura identificarea ct mai rapid a agentului etiologic al infectiilor
nosocomiale, n colaborare cu epidemiologul si medicul clinician (membri ai serviciului de
supraveghere si control al infectiilor nosocomiale), din produsele patologice recoltate de la
bolnavi/purttori (dac este necesar, pn la nivel de tipare intraspecie);
- furnizarea rezultatelor testrilor ntr-o form organizat, usor accesibil, n cel mai scurt
timp;
- testeaz sensibilitatea/rezistenta la substante antimicrobiene a microorganismelor cu
semnificatie clinic, utiliznd metode standardizate; si va selecta seturile de substante
antimicrobiene adecvate pe care le va testa, n functie de particularittile locale/regionale
ale rezistentelor semnalate n ultima perioad de timp, si antibioticele utilizate, cu
respectarea integral a recomandrilor standardului aplicat;
- furnizeaz rezultatele testrii ct mai rapid, pentru mbunttirea calittii actului
medical, prin adoptarea unor decizii care s conduc la reducerea riscului de aparitie a
unor infectii cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, dificil sau imposibil de tratat;
- realizeaz baza de date privind rezistenta la antibiotice, preferabil pe suport electronic;
- monitorizeaz rezultatele neobisnuite si semnaleaz riscul aparitiei unui focar de infectie
nosocomial pe baza izolrii repetate a unor microorganisme cu acelasi fenotip (mai ales
antibiotip), a unor microorganisme rare ori prin izolarea unor microorganisme nalt
patogene sau/si multi rezistente;
- raporteaz, n regim de urgent, aspectele neobisnuite identificate prin monitorizarea
izolrilor de microorganisme si a rezistentei la antibiotice si periodic, trimestrial, serviciului
de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale rezultatele cumulate privind izolarea
microorganismelor patogene si evolutia rezistentei la antibiotice;
- monitorizeaz rezultatele tratamentului pentru fiecare pacient, la recomandarea
clinicianului si medicului epidemiolog;
- monitorizeaz impactul utilizrii de antibiotice si al politicilor de control al infectiilor la
nivelul spitalului;
- spitalele care primesc finantare pentru controlul infectiilor nosocomiale asigur n cadrul
programului national de supraveghere a infectiilor nosocomiale n sistem santinel
izolarea, identificarea si testarea rezistentei la antibiotice a microorganismelor patogene,
conform metodologiei transmise de Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor
Transmisibile, si colaboreaz la nivel national pentru aplicarea protocoalelor Sistemului
european de supraveghere a rezistentei la antibiotice;
- stocheaz tulpini microbiene de important epidemiologic n vederea studiilor
epidemiologice comparative, cu respectarea reglementrilor legale privind biosecuritatea si
biosiguranta (de exemplu, Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor,
substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope);
- trimite tulpini microbiene, conform metodologiei de supraveghere n sistem santinel a
infectiilor nosocomiale si protocoalelor EARSS si/sau n orice suspiciune de infectie
nosocomial, pentru identificare prin tehnici de biologie molecular si aprofundarea
mecanismelor de rezistent la antibiotice.
10.Atributiile farmacistului:
- obtinerea, depozitarea si distribuirea preparatelor farmaceutice, utiliznd practici care
limiteaz posibilitatea transmisiei agentului infectios ctre pacienti;
- distribuirea medicamentelor antiinfectioase si tinerea unei evidente adecvate (potent,
incompatibilitate, conditii de depozitare si deteriorare);
- obtinerea si depozitarea vaccinurilor sau serurilor si distribuirea lor n mod adecvat;
- pstrarea evidentei antibioticelor distribuite departamentelor medicale;
- naintarea ctre serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale a
sumarului rapoartelor si tendintelor utilizrii antibioticelor;
- pstrarea la dispozitie a urmtoarelor informatii legate de dezinfectanti, antiseptice si de
alti agenti antiinfectiosi: proprietti active n functie de concentratie, temperatur, durata
actiunii, spectrul antibiotic, proprietti toxice, inclusiv senzitivitatea sau iritarea pielii si
mucoasei, substante care sunt incompatibile cu antibioticele sau care le reduc potenta,
conditii fizice care afecteaz n mod negativ potenta pe durata depozitrii (temperatur,
lumin, umiditate), efectul duntor asupra materialelor;
- participarea la ntocmirea normelor pentru antiseptice, dezinfectanti si produse utilizate
la splarea si dezinfectarea minilor;
- participarea la ntocmirea normelor pentru utilizarea echipamentului si materialelor
pacientilor;
- participarea la controlul calittii tehnicilor utilizate pentru sterilizarea echipamentului n
spital, inclusiv selectarea echipamentului de sterilizare (tipul dispozitivelor) si
monitorizarea.
11.Atributiile asistentei/sorei medicale responsabile de un salon:
- implementeaz practicile de ngrijire a pacientilor n vederea controlului infectiilor;
- se familiarizeaz cu practicile de prevenire a aparitiei si rspndirii infectiilor si aplicarea
practicilor adecvate pe toat durata internrii pacientilor;
- mentine igiena, conform politicilor spitalului si practicilor de ngrijire adecvate din salon;
- monitorizeaz tehnicile aseptice, inclusiv splarea pe mini si utilizarea izolrii;
- informeaz cu promptitudine medicul de gard n legtur cu aparitia semnelor de
infectie la unul dintre pacientii aflati n ngrijirea sa;
- initiaz izolarea pacientului si comand obtinerea specimenelor de la toti pacientii care
prezint semne ale unei boli transmisibile, atunci cnd medicul nu este momentan
disponibil;
- limiteaz expunerea pacientului la infectii provenite de la vizitatori, personalul spitalului,
alti pacienti sau echipamentul utilizat pentru diagnosticare;
- mentine o rezerv asigurat si adecvat de materiale pentru salonul respectiv,
medicamente si alte materiale necesare ngrijirii pacientului;
- identific infectiile nosocomiale;
- investigheaz tipul de infectie si agentul patogen, mpreun cu medicul curant;
- particip la pregtirea personalului;
- particip la investigarea epidemiilor;
- asigur comunicarea cu institutiile de sntate public si cu alte autoritti, unde este
cazul.
12.Atributiile autorittii de sntate public judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti:
- desemneaz din compartimentul de specialitate persoane care asigur suport tehnic
profesional pentru organizarea si functionarea planului de supraveghere a infectiilor
nosocomiale, la solicitare;
- Inspectia sanitar de stat verific existenta si modul de aplicare a planului propriu al
spitalului de prevenire si control al infectiilor nosocomiale, respectarea normelor de igien,
functionalitatea circuitelor, dezinfectia, sterilizarea, respectarea prevederilor privind
managementul deseurilor medicale si dac sunt respectate msurile serviciului de
supraveghere si control al infectiilor nosocomiale si/sau ale coordonatorului
programului/subprogramului de supraveghere a infectiilor nosocomiale din
compartimentele de specialitate ale autorittii de sntate public judetene.
ANEXA Nr. II:
DEFINITIILE DE CAZ PENTRU INFECTIILE NOSOCOMIALE:
Grupele de Infectii Nosocomiale cu frecvent crescut:
CAPITOLUL I: INFECTIILE CILOR URINARE
a)Infectiile simptomatice ale cilor urinare
Prezenta obligatorie a cel putin unul din cele 2 criterii de diagnostic:
Criteriul 1: Dintre simptomele de mai jos, n absenta altor cauze, prezenta a cel putin una
din urmtoarele:
- la bolnavul n vrst de peste un an
febr (peste 38C), senzatie acut de mictiune, mictiuni frecvente, disurie, senzatie de
tensiune suprapubian;
- la copilul de un an sau sub un an vrst
febr (peste 38C) sau hipotermie (sub 37C), apnee, bradicardie, disurie, apatie,
vrsturi
si
bacteriurie semnificativ (10 germeni/ml sau mai mare) cu cel mult dou specii
microbiene izolate.
Criteriul 2: n absenta altor cauze evidentiate, dintre simptomele mentionate la criteriul
anterior (1)
- prezenta a cel putin dou simptome pentru bolnavul peste vrsta de un an si cel putin a
unui simptom la copilul de un an, sau sub aceast vrst;
si cel putin una din conditiile de mai jos:
- piurie (10 sau peste 10 leucocite/mm
3
urin sau cel putin 3 leucocite pe cmp
microscopic - putere de mrire 1000x))
- evidentierea bacteriuriei prin examen direct si coloratia Gram din sedimentul urinar
- urocultur pozitiv pentru aceleasi bacterii uropatogene (gram negative sau S.
saprophyticus), n cel putin dou probe, cu un numr minim de 10
3
germeni/ml urin
- urocultur pozitiv pentru bacterii uropatogene dintr-o singur prob, cu bacterii Gram
negative sau S. saprophyticus, cu un numr de germeni de </ = 10
5
/ml urin, dac
bolnavul a primit o antibioticoterapie eficient anterioar
- medicul curant a emis diagnosticul de infectie urinar
- dac medicul curant a recomandat o antibiotico-terapie adecvat pentru infectie urinar
Cultura pozitiv prelevat de pe vrful cateterului urinar nu este relevant pentru
diagnosticul unei infectii urinare nosocomiale.
Recoltarea probei de urin pentru examen microbiologic se efectueaz obligatoriu n
conditii aseptice (proba de urin curat din jetul mijlociu) sau prin cateter.
n cazul sugarului recoltarea probei pentru urocultur se efectueaz prin cateterism sau
prin punctie suprapubian.
Cultura pozitiv recoltat din interiorului recipientului de colectare a urinii poate fi
acceptat numai n cazul corelrii pozitive cu urocultur recoltat n conditii aseptice sau
prin cateter.
b)Infectiile subclinice ale cilor urinare
Pentru diagnostic este nevoie de prezenta a cel putin unul din cele 2 criterii de mai jos:
Criteriul 1. Bolnavul are un cateter urinar permanent, montat cu cel putin 7 zile naintea
efecturii uroculturii
si
urocultura este pozitiv cu cel putin 10 germeni/ml, nu cu mai mult de dou specii de
germeni identificati
si
bolnavul nu are o simptomatologie clinic manifest (febr, senzatie de mictiune, disurie,
mictiuni frecvente sau tensiune dureroas suprapubian).
Criteriul 2. Bolnavul nu are un cateter permanent, montat cu 7 zile naintea primei
uroculturi pozitive
si
bolnavul are cel putin dou uroculturi pozitive cu cel putin 10 germeni/ml urin, cu aceeasi
specie microbian sau cel mult cu dou specii bacteriene izolate,
si
bolnavul nu are acuze si/sau semne clinice manifeste
Cultura pozitiv prelevat de pe vrful cateterului urinar nu este relevant pentru
diagnosticul unei infectii urinare nosocomiale.
Recoltarea probei de urin pentru examen microbiologic se efectueaz obligatoriu n
conditii aseptice (proba de urin curat din jetul mijlociu) sau prin cateter.
c)Alte infectii ale cilor urinare (rinichi, ureter, vezica urinar, uretra si tesuturile
perirenale sau retroperitoneale)
Din cele trei criterii de mai jos prezenta a cel putin unuia este obligatorie:
Criteriul 1. Din probele recoltate (exclusiv urin) din teritoriul infectat sau din prelevatele
histologice, cultivarea este pozitiv pentru microorganisme
Criteriul 2. Intraoperator este observat abcesul sau probele histopatologice demonstreaz
prezenta unui proces inflamator-infectios
Criteriul 3. Simptomatologia de mai jos, cu excluderea altor cauze:
- febr ( peste 38C) si durere sau sensibilitate n regiunea afectat;
- este prezent la bolnavul de un an sau mai mare de un an;
- febra ( peste 38C) sau hipotermia (sub 37C), apneea, bradicardia, apatie, febra;
- sunt prezente la copilul de 1 an sau mai mic de un an.
si dintre criteriile de mai jos este prezent cel putin unul:
- eliminare de puroi pe tubul de dren din teritoriul incriminat;
- hemocultur pozitiv cu microorganisme acceptabile n concordant cu caracteristicile
infectiei suspectate;
- dovada imagistic (Rx, CT sau MR) a procesului infectios;
- infectia este sustinut de observatia medicului curant;
- medicul curant a prescris tratament antimicrobian adecvat infectiei suspectate.
CAPITOLUL II: INFECTIILE POSTOPERATORII
a)Infectiile plgii operatorii superficiale (de incizie)
Cele 3 criterii care trebuie s fie realizate sunt urmtoarele:
Criteriul 1: Infectia apare ntr-un interval de 30 zile de la interventia chirurgical
Criteriul 2: Infectia cointereseaz numai tesutul cutanat si subcutanat din zona interventiei
(inciziei)
Criteriul 3: Este prezent, cel putin una, din urmtoarele conditii:
- secretie purulent la nivelul inciziei superficiale cu sau fr confirmarea laboratorului;
- din prelevatul secretiei sau prelevatul tisular recoltate n conditii aseptice de la nivelul
inciziei operatorii superficiale prin cultur pot fi puse n evident germeni patogeni;
- din simptomele infectiei sunt prezente cel putin unu: durere sau sensibilitate, tumefiere
local, roseat sau senzatie de cldur local respectiv cazul n care chirurgul a redeschis
plaga, exceptnd situatia unui rezultat microbiologic negativ;
- chirurgul sau medicul curant a diagnosticat infectia plgii superficiale de incizie.
Nu pot fi considerate infectie a inciziei superficiale urmtoarele situatii:
- Abcesul de fir (inflamatie si secretie punctiform la nivelul plgii de fir);
- Infectia la nivelul episiotomiei sau la nivelul plgii de circumcizie al nou nscutului;
- Infectia plgilor ntepate;
- Infectia plgilor de arsur;
- Infectia plgilor de incizie penetrante n fascie sau tesutul muscular.
b)Infectiile plgii operatorii profunde
Cele 3 criterii care trebuie realizate sunt urmtoarele:
Criteriul 1: Infectia apare n treizeci de zile de la interventia chirurgical;
Exceptie constituie implantul, cnd infectia aprut pn la un an de la aplicare semnific
o infectie nosocomial;
Criteriul 2: Infectia intereseaz tesuturile profunde (ex. fascia sau musculatura) de la
nivelul plgii operatorii
Criteriul 3: Cel putin una din urmtoarele situatii trebuie s fie prezent:
- secretie purulent din tesuturile profunde ale plgii operatorii dar fr cointeresarea
organelor sau cavittilor atinse prin interventia chirurgical;
- dehiscenta spontan a plgii operatorii sau redeschiderea acesteia de ctre chirurg n
cazul n care cel putin una din urmtoarele simptome sunt prezente: febr peste 38C,
durere sau sensibilitate local cu conditia unei culturi pozitive din prelevatul de secretie
sau tesut din plaga interesat (n cazul culturii negative, nu este cazul);
- examenul clinic direct n cazul reinterventiei, sau prin examen histologic sau radiologie.
se pune n evident abcedarea sau semnele clare ale unei infectii;
- chirurgul sau medicul curant sustine un diagnostic de infectia plgii operatorii profunde.
Dac infectia cointereseaz concomitent structurile superficiale ti profunde ale plgii
operatorii diagnosticul va fi de plag operatorie profund;
Infectia organului sau cavittii operate care se dreneaz prin plag, este considerat
infectie de plag operatorie profund.
c)Infectiile postoperatorii ale organelor sau cavittilor instrumentate
Aceste infectii pot apare pe orice teritoriu al organismului care a fost instrumentat n
timpul interventiei chirurgicale (exceptie tesutul cutanat, fascia si musculatura)
Pentru infectiile incluse n aceast subgrup este necesar localizarea topografic mai
exact a infectiei dup clasificarea recomandat mai jos:
Infectiile cilor urinare
Infectiile cilor respiratorii superioare, faringita
Infectia cilor respiratorii inferioare (exceptie pneumonia)
Infectia arterial sau venoas
Miocardita si pericardita
Endocardita
Mediastinita
Infectiile ochiului, exceptie conjunctivita
Infectiile urechii si mastoidei
Infectiile cavittii bucale (stomatit, glosit, parodontit)
Sinuzitele
Infectiile tractului gastro-intestinal
Infectiile cavittii intraabdominale
Infectiile intracraniene ale tesutului nervos si durei
Meningita sau ventriculita
Abcesul spinal fr meningit
Infectiile organelor reproductive feminine si masculine
Infectiile vaginului
Abcesul mamar si mastita
Endometrita
Infectiile intraarticulare si ale bursei
Osteomielita
Infectiile meniscului intraarticular
Cele 3 criterii obligatorii pentru diagnosticul situatiilor de mai sus sunt:
Criteriul 1: Infectia apare n intervalul de pn la 30 zile de la interventia chirurgical.
Exceptie constituie implantul, cnd infectia aprut pn la un an are semnificatia infectiei
nosocomiale.
Criteriul 2: Infectia poate aprea cu orice localizare topografic n functie de organul sau
cavitatea interesat n interventia chirurgical, exceptnd tesutul cutanat, fascia si
musculatura.
Criteriul 3: Din conditiile urmtoare cel putin una trebuie s fie prezent:
- secretie purulent eliminat prin drenul implantat n organul sau cavitatea operat;
- rezultat pozitiv n cultur microbiologic dintr-o prob de secretie sau prelevat histologic
de la nivelul organului sau cavittii vizat prin interventia chirurgical;
- examenul clinic direct n timpul reinterventiei, sau examenul histologic sau radiologie
pune n evident un proces de abcedare sau semnele clare ale unei infectii la nivelul
organelor sau cavittilor atinse prin interventia chirurgical;
- chirurgul sau medicul curant emite diagnosticul de infectie la nivelul organului sau
cavittii operate
Este posibil ca infectia organului sau cavittii operate s se dreneze prin plaga operatorie.
Aceste infectii de obicei nu necesit reinterventie operatorie si de cele mai multe ori pot fi
considerate ca o complicatie a plgii de incizie profund. Din acest motiv ele tin de grupa
infectiilor plgii operatorii profunde. Secretia recoltat din organe sau cavitti este secretie
de plag operatorie profund,
CAPITOLUL III: PNEUMONIA NOSOCOMIAL
Pentru sustinerea diagnosticului sunt necesare realizarea a cel putin unuia din urmtoarele
4 criterii:
Criteriul 1. La examinarea fizic si stetacustic a bolnavului sunt prezente raluri crepitante
sau zon de matitate n aria pulmonar
si din urmtoarele este prezent cel putin un simptom:
- aparitia unei expectoratii sau schimbarea caracterului expectoratiei anterioare
- hemocultura pozitiv cu flor microbian patogen;
- demonstrarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau
bioptic.
Criteriul 2: Examenul radiologie pulmonar al bolnavului evidentiaz un infiltrat pulmonar
nou sau progresiv, o condensare sau formatiune cavitar pulmonar sau o cointeresare
pleural
si prezenta a nc cel putin unul din urmtoarele semne:
- secretie purulent pe drenul aplicat al teritoriului atins;
- hemocultura pozitiv cu flor microbian concordant cu aspectul infectiei suspicionate;
- infectia demonstrat prin explorri de imagistic (CT, MR, sau Echografie);
- izolarea unui virus sau demonstrarea antigenului specific viral din secretiile tradusului
respirator;
- determinarea serologic a unui anticorp IgM specific sau cresterea de cel putin 4 ori a
titrului anticorpilor IgG specific din probe de seruri perechi;
- histologie relevant pentru pneumonie.
Criteriul 3. La copilul de un an sau sub un an prezenta obligatorie a cel putin 2 semne din
urmtoarele:
- apnee, tahicardie sau bradicardie, detres respiratorie, tuse, wheezing
si cel putin una din urmtoarele conditii:
- secretii mai abundente la nivelul cilor respiratorii;
- expectoratie nou aprut sau schimbarea caracterelor expectoratiei;
- izolarea prin hemocultura pozitiv a agentului patogen sau evidentierea serologic a
anticorpilor IgM specifice sau cresterea de cel putin 4 ori a titrului anticorpilor IgG specifici
n probe de seruri perechi;
- izolarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau prob
bioptic;
- demonstrarea antigenelor virale din secretia cilor respiratorii;
Criteriul 4: La copilul de un an sau sub un an examenul radiologie evidentiaz un infiltrat
pulmonar nou sau progresiv, o imagine cavitar sau de condensare pulmonar sau o
cointeresare pleural.
si cel putin una din urmtoarele:
- secretii mai abundente la nivelul cilor respiratorii;
- expectoratie nou aprut sau schimbarea caracterelor expectoratiei;
- izolarea prin hemocultur pozitiv a agentului patogen sau evidentierea serologic a
anticorpilor IgM specifice sau cresterea de cel putin 4 ori a litrului anticorpilor IgG specifici
n probe de seruri perechi;
- izolarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau prob
bioptic;
- demonstrarea antigenelor virale din secretia cilor respiratorii;
Examenul microbiologic prin cultur efectuat din secretiile expectorate nu sunt de prea
mare utilitate n diagnosticul etiologic dar pot fi utilizate pentru orientarea etiologica
respectiv evaluarea sensibilittii la antibioticele chimioterapice. Examinrile radiologice
seriate pot avea o utilitate net superioar fat de imaginile unice.
CAPITOLUL IV: INFECTIILE NOSOCOMIALE ALE TESUTULUI
SANGVIN (SNGELUI)
a)Septicemia dovedit etiologic prin examene de laborator
Din cele 2 criterii de mai jos cel putin unul trebuie s fie ndeplinite:
Criteriul 1: una sau mai multe hemoculturi ale bolnavului este pozitiv pentru
microorganisme
si
microorganismul izolat din hemocultur nu este n relatie de cauzalitate cu alte infectii ale
pacientului
Criteriul 2: Din simptomele de mai jos prezenta a cel putin unul este obligatorie:
La bolnavul peste vrsta de un an:
- febr (peste 38C), frisoane, hipotensiune.
La copilul de un an sau sub un an:
- febr (peste 38C) apnee, bradicardie.
si din cele trei situatii de mai jos cel putin una trebuie s fie ndeplinit:
- flora bacterian comensual (de ex. difteromorfi, Bacillus sp. Propionibacterium sp.,
stafilococi coagulazo negativi, etc.) trebuie s fie prezent n hemocultur n cel putin
dou probe recoltate la intervale de timp diferite;
- flora comensual mai sus citat este n hemocultur pozitiv a unui pacient cu cateter
vascular montat si medicul curant recomand antibioticoterapie adecvat;
- testele directe de evidentiere a unor antigenele specifice din snge sunt pozitive (de ex.
H. influenzae, S. pneumoniae, N. meningitidis, streptococi grup B., etc.)
si
toate aceste simptomatologii si probe pozitive de laborator nu sunt n relatie cu o alt
infectie a pacientului.
Flebita purulent, confirmat prin cultur pozitiv din recoltarea de pe cateterul vascular
dar fr hemocultur pozitiv este considerat infectie local vascular.
Hemocultur pozitiv care nu poate fi corelat cu alt infectie a bolnavului este
considerat infectie bacteriologic confirmat a tesutului sangvin.
Pseudobacteriemiile (bacteriemiile tranzitorii sau prin suprainfectarea probei recoltate) nu
sunt considerate infectii nosocomiale ale tesutului sangvin.
b)Septicemia clinic (Starea toxico-septic clinic)
Pentru confirmarea diagnosticului sunt necesare realizarea urmtoarelor 4 criterii:
Criteriul 1: Din simptomatologia de mai jos prezenta a cel putin unui simptom:
La bolnavul cu vrst peste un an:
- febr (peste 38C), hipotensiune cu presiunea sistolic de 90 mmHg sau sub aceast
valoare, oligurie cu 20 ml/or excretie sau sub aceast valoare.
La copilul de un an sau sub aceast vrst:
- febr (peste 38C) sau hipotermie (sub 37C), apnee, bradicardie.
si
Criteriul 2: Hemocultura nu a fost recoltat sau are o hemocultur negativ
si
Criteriul 3: cu exceptia simptomatologiei amintite la criteriul 1, nu sunt alte semne
relevante pentru o alt infectie
si
Criteriul 4: Medicul curant a dispus un tratament adecvat pentru septicemie.
Septicemia care se confirm prin hemocultur pozitiv este considerat septicemie
confirmat prin examene de laborator.
c)Septicemia nosocomial prin cateterism central - definitie epidemiologic
Definitia se bazeaz pe prezenta unui cateter cu captul terminal n apropierea inimii sau
este montat ntr-o arter sau ven central. Cateterul montat la nivelul arterei sau venei
ombilicale este considerat cateter central.
Infectia sanguin se consider nosocomial n relatie cu folosirea cateterului, dac infectia
apare la 48 ore de la aplicare. Dac infectia apare peste 48 ore de la montarea cateterului
si nu sunt depistate alte cauze pentru septicemie, definitia de mai sus poate fi acceptat si
n acest caz.
d)Septicemia nosocomial prin cateterism central - definitie clinic
Definitia se bazeaz pe evidentierea bacteriemiei/fungemiei la cel putin o hemocultur
efectuat la un bolnav cu cateter vascular care prezint o simptomatologie clinic
compatibil cu starea septic (febr, frison, hipotensiune)
si
cu exceptia cateterului nu are alte cauze depistate pentru septicemie
sau
oricare din situatiile de mai jos:
- rezultatul unei culturi semnificativ pozitive de pe cateterul central (semicantitativ peste
15 colonii/unit. cateter sau cantitativ peste 10
3
microorganisme/unitate de cateter) cu
microorganisme izolate identice (specie si antibiocinotipie) cu microoganismele izolate din
hemocultura recoltat din circulatia periferic;
- rezultatul culturilor microbiene recoltate concomitent din vasele centrale si periferic sunt
pozitive si raportul exprimrii cantitative central/periferic este peste 5/1;
- rezultatele culturilor microbiene recoltate n timpi diferiti (peste 2 ore diferent) de la
nivelul vaselor centrale si periferice demonstreaz identitate de patogen izolat.
Grupele de Infectii nosocomiale cu frecvent mai sczut:
CAPITOLUL V: INFECTIILE NEPNEUMONICE ALE CILOR
RESPIRATORII INFERIOARE
a)Bronsita-, traheobronsita-, bronsiolita-, traheita- nosocomial
Pentru definirea infectiilor traheobronsice prezenta a cel putin unuia din urmtoarele
criterii sunt obligatorii:
Criteriul 1: bolnavul nu are semne clinice sau radiologice de pneumonie
si din cele de mai jos sunt prezente cel putin dou simptome, fr o alt cauz:
- febr (peste 38C), tuse, expectoratie nou aprut sau cu crestere cantitativ progresiv
a acesteia, stridor, respiratie superficial
si realizarea a cel putin unuia din cele de mai jos:
- cultur pozitiv din aspiratul traheal profund sau din prelevatul bronhoscopic
- detectarea antigenelor specifice din secretia tractului respirator.
Criteriul 2: la copilul de un an sau sub un an nu sunt semne clinice sau radiologie de
pneumonie
si din simptomele de mai jos sunt prezente cel putin dou semne:
- febr (peste 38C), tuse, expectoratie nou aprut sau cu crestere cantitativ progresiv
a acesteia, stridor, detres respiratorie, apnee sau bradicardie.
si este ndeplinit cel putin una din urmtoarele situatii:
- cultur pozitiv din aspiratul traheal profund sau din prelevatul bronhoscopic;
- detectarea antigenelor specifice din secretia tractului respirator;
- aparitia anticorpilor IgM specifice sau cresterea de cel putin 4 ori a titrului anticorpilor
IgG specifici la investigarea sero-etiologic, pe probe de seruri perechi.
Nu sunt incluse bronsitele cronice ale bolnavilor cu tuberculoz pulmonar, cu exceptia
cazurilor n care suprainfectia acut poate fi demonstrat etiologic.
b)Alte infectii nosocomiale ale tractului respirator inferior
Din criteriile de mai jos trebuie ndeplinite cel putin unul:
Criteriul 1: Cultur microbian pozitiv din tesutul pulmonar sau lichid pleural
Criteriul 2: Intraoperator sau histopatologic se observ abces sau empiem
Criteriul 3: Examenul radiologie pulmonar prezint imagine de abces
Concomitenta pneumoniei si a infectiei acute a cilor respiratorii inferioare cu aceeasi
etiologic identificat, oblig la ncadrarea patologiei la "Pneumonie".
Abcesul pulmonar sau empiemul fr pneumonie se ncadreaz la infectii ale tractului
respirator inferior.
CAPITOLUL VI: INFECTIILE CUTANATE SI ALE TESUTURILOR
MOI SUBCUTANE
a)Infectiile pielii
Din criteriile de mai jos prezenta a cel putin unul este obligatorie:
Criteriul 1: Prezenta unei secretii purulente, pustul, vezicul sau furuncul la nivelul pielii
bolnavului.
Criteriul 2: Din simptomele de mai jos sunt prezente cel putin dou si acestea nu sunt n
legtur cu alte infectii ale organismului:
- durere sau sensibilitate, tumefactie, roseat sau senzatie de cldur la nivelul regiunii
afectate
si din situatiile de mai jos este prezent cel putin una:
- din aspiratul regiunii afectate sau din prelevatul secretiei prezente cultura microbiologic
este pozitiv. Dac microorganismul identificat face parte din flora normal a pielii (de ex.
stafilococ coagulazo-negativ, micrococi, difteroides, etc.) izolatul trebuie s fie
monoetiologic n cultur pur.
- hemocultur pozitiv fr o alt cauz depistat
- n prelevatul tisular din regiunea afectat sau la un examen serologic se pune n evident
un antigen specific (de ex. ale virusurilor herpes simplex, Varicella zoster sau ale H.
influenzae, N. meningitidis, etc.)
- la examenul histo logic provenit din regiunea afectat se pun n evident macro fage
polinucleare;
- rezultat serologic pozitiv pentru anticorpii specifici IgM sau cresterea de cel putin 4 ori ai
IgG-urilor specifici n probe de seruri perechi.
Infectia nosocomial a pielii poate rezulta din variate situatii ca urmare a activittii de
ngrijiri din spitale. Infectiile plgii superficiale de incizie, pustulele nou-nscutului,
decubitele si plgile post combustie suprainfectate, abcesul mamar si mastita nu fac parte
din subgrupa infectiilor nosocomiale ale pielii.
b)Infectiile tesuturilor moi subcutane (fasceita necrozant, gangrena, celulita
necrozant, miozita, limfadenita, limfangita)
Pentru sustinerea diagnosticului sunt necesare realizarea a cel putin unul din urmtoarele
criterii:
Criteriul 1: din tesuturile sau secretiile regiunii afectate cultivarea microbiologic este
pozitiv
Criteriul 2: prezenta unei secretii purulente la nivelul regiunii afectate
Criteriul 3: intraoperator sau la examenul histopatologic sunt observate abces sau alte
semne relevante pentru un proces infectios
Criteriul 4: din simptomele de mai jos, fr o legtur depistat cu o alt infectie, sunt
prezente durerea si roseata local, tumefierea si senzatia de arsur la nivelul regiunii
afectate
si cel putin una din urmtoarele situatii:
- hemocultura pozitiv
- depistarea unor antigene specifice din snge sau urin (de ex. H. influenzae, S.
pneumoniae, N. meningitidis, streptococi de grup B, Candida sp., etc.)
- rezultat serologic pozitiv pentru anticorpi specifici IgM sau cresterea de cel putin 4 ori ai
IgG-urilor specifici n probe de seruri perechi.
Nu fac parte din subgrup: infectiile plgii care afecteaz concomitent pielea si tesuturile
moi profunde (fascia, tesutul muscular), infectiile plgii de decubit, infectiile tesuturilor
profunde ale bazinului.
c)Infectia plgilor de decubit
Pentru diagnostic sunt necesare urmtoarele criterii:
Criteriul 1: Prezenta, fr legtur cu o alt infectie, a cel putin dou din urmtoarele
simptome: roseata pielii, sensibilitate sau edem la nivelul buzei plgii de decubit
si din conditiile de mai jos ndeplinirea a cel putin unu:
- din secretia sau tesutul local recoltat corespunztor cultur microbian pozitiv;
- hemocultur pozitiv fr o alt cauz depistat.
Prezenta numai a secretiei purulente nu confirm infectia.
Simpla prezent a microorganismelor din prelevatul de pe suprafata decubitului nu este
suficient. n cazul decubitelor recoltarea trebuie s cuprind nsmntarea aspiratului de la
nivelul marginilor plgii sau ale prelevatelor tisulare din plag.
d)Infectiile plgii de arsur
Pentru diagnostic sunt necesare prezenta a cel putin unuia din urmtoarele criterii:
Criteriul 1: Aparitia sau schimbarea caracterului plgii de arsur cu detasarea brusc a
crustei, schimbarea culorii crustei n brun nchis, negru sau mov-violet, aparitia edemului
la marginile plgii
si
Examenul histologic, confirm ptrunderea microorganismelor n tesuturile sntoase din
vecintate.
Criteriul 2: Aparitia sau schimbarea caracterului plgii de arsur cu detasarea brusc a
crustei, schimbarea culorii crustei n brun nchis, negru sau mov-violet, aparitia edemului
la marginile plgii
si aparitia a cel putin una din urmtoarele conditii:
- hemocultur pozitiv fr alte cauze determinante;
- prezenta virusului herpetic demonstrat prin cultur sau examen electronomicroscopic
sau prezenta evident a incluziunilor virale la examenul electronomicroscopic din
prelevatul bioptic tisular.
Criteriul 3: La bolnavul cu arsur sunt prezente cel putin dou din conditiile de mai jos,
fr o alt cauz cunoscut: febr (peste 38C) sau hipotermie (sub 36C), hipotensiune,
oligurie (sub 20 ml/or), hiperglicemie sub dieta glucidic anterior tolerat sau semne de
confuzie mintal
si ndeplinirea a cel putin una din urmtoarele conditii:
- examenul histopatologic confirm ptrunderea microorganismelor n tesuturile sntoase
din vecintate;
- hemocultur pozitiv;
- prezenta virusului herpetic demonstrat prin cultur sau exemen electronomicroscopic
sau prezenta evident a incluziunilor virale la examenul electronomiscroscopic din
prelevatul bioptic tisular.
Numai prezenta unei secretii purulente de la nivelul plgii nu este criteriu de certitudine
prin posibilitatea aparitiei acesteia si n cadrul deficientelor de ngrijire corespunztoare a
plgii. Prezenta singular a sindromului febril la bolnavul cu arsur nu este argument
convingtor. Febra poate fi de resorbtie, n urma distrugerii tisulare.
e)Abcesul mamar sau mastita
Sunt necesare prezenta a cel putin unuia din urmtoarele criterii:
Criteriul 1: Prelevatele recoltate intraoperator prin aspirare sau bioptic sunt pozitive
pentru microorganisme n cultur
Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate abces sau semne
patognomonice pentru un proces infectios
Criteriul 3: febr (peste 38C) si sindrom inflamator local la nivelul mamelei.
si
Medicul curant a emis diagnosticul de abces mamar
Abcesul mamar apare de cele mai dese ori post partum. Abcesele mamare care apar n
primele 7 zile dup nastere sunt considerate infectii nosocomiale.
f)Infectia ombilical (omphalita)
Pentru sustinerea diagnosticului prezenta a cel putin unuia din criteriile de mai jos sunt
obligatorii:
Criteriul 1: La nivelul bontului ombilical al nou-nscutul ui apare roseat local si secretie
seroas
si din situatiile de mai jos se realizeaz cel putin una:
- din secretia sau aspiratul local cultura microbian este pozitiv;
- hemocultur pozitiv.
Criteriul 2: La nivelul bontului ombilical al nou-nscutului apare roseat local si secretie
purulent.
Infectiile care apar dup cateterismul arterei sau venei ombilicale sunt considerate infectii
vasculare.
Sunt considerate ca infectii nosocomiale si infectiile bontului ombilical care apar n primele
7 zile de la externarea nou nscutului.
g)Pustuloza nou nscutului
Din criteriile de mai jos realizarea a cel putin unuia este obligatoriu:
Criteriul 1: Nou-nscutul are una sau mai multe pustule
si
Medicul curant emite diagnosticul de infectie a pielii
Criteriul 2: Nou-nscutul are una sau mai multe pustule
si
Medicul curant aplic o antibiotico-terapie adecvat.
Nu sunt incluse n acest subgrup: eritema toxic si sindroamele pustuloase neinfectioase.
Sunt considerate nosocomiale si pustulele infectioase care apar n primele 7 zile de la
externarea nou nscutului.
CAPITOLUL VII: INFECTIILE CARDIO-VASCULARE
a)Infectia arterial si venoas
Pentru diagnostic sunt necesare realizarea a cel putin unuia din cele 5 criterii:
Criteriul 1: Din artera sau vena excizat chirurgical, cultur microbian pozitiv
si
Hemocultura nu a fost efectuat sau a fost negativ
Criteriul 2: Intra-operator sau la examenul histopatologic al arterelor sau venelor exist
constatarea semnelor unei infectii.
Criteriul 3: Din semnele de mai jos trebuie s fie prezent cel putin unul, n absenta altor
cauze infectioase depistate: febr peste 38C, durere, roseata pielii sau senzatie de
cldur la nivelul regiunii afectate.
si
Au crescut mai mult de 15 colonii microbiene din proba semicantitativ, nsmntat de pe
vrful materialului endovascular
si
hemocultura nu a fost efectuata sau a avut un rezultat negativ.
Criteriul 4: Secretie purulent la nivelul vasului din teritoriul afectat
si
hemocultura nu a fost efectuat sau a avut un rezultat negativ
Criteriul 5: la copilul de un an sau sub un an sunt prezente, n absenta altor cauze
depistate, cel putin unul din urmtoarele semne:
- febr (peste 38C) sau hipotermie (sub 37C), apnee, bradicardie, letargie sau roseat
dureroas sau senzatie de cldur la nivelul regiunii afectate
si
au crescut mai mult de 15 colonii microbiene din proba semicantitativ, nsmntat de pe
vrful materialului endovascular
si
hemocultura nu a fost efectuat sau a avut un rezultat negativ
Infectia intravascular unde hemocultura este pozitiv se consider infectie sangvin
microbiologic dovedit.
Infectiile vasculare din zona graftului, shuntului, fistulei sau canulei n cazul n care
hemocultura este negativ sunt considerate infectii sanghine n relatie cu cateter vascular
central.
b)Endocardita de valv (natural sau artificial)
Din criteriile de mai jos cel putin unul trebuie s fie prezent:
Criteriul 1: Cultur microbian pozitiv din proba recoltat de pe valve sau vegetatii
cardiace
Criteriul 2: La bolnav sunt prezente, tar o alt cauz cunoscut, dou sau mai multe
semne din urmtoarele: febra (peste 38C), sufluri cardiace noi sau modificarea suflurilor
cardiace, semne de embolie, sindroame cutanate (petesii, echimoze, noduli subcutanati
durerosi, insuficient cardiac congestiv sau tulburri de ritm cardiac)
si din urmtoarele situatii este prezent cel putin una:
- dou sau mai multe hemoculturi pozitive;
- prelevatul recoltat de pe valve confirm, prin examen direct si coloratie Gram, prezenta
bacteriilor n absenta sau n cazul negativittii hemoculturilor;
- intraoperator sau la necropsie sunt observate direct vegetatii pe valvele cardiace;
- examenul serologic sau urinar pune n evident antigene microbiene/de ex. H.
influenzae, S. pneumoniae, N. meningitidis, streptococi grup B, etc.);
- examenul echografic depisteaz aparitia unor vegetatii valvulare noi
si
antemortem, medicul dispune un tratament antimicrobian adecvat.
Criteriul 3: la copilul de un an sau sub un an sunt prezente dou sau mai multe din
semnele de mai jos: febr (peste 38C) sau hipotermie (sub 37C), apnee, bradicardie,
sufluri cardiace noi sau schimbarea caracteristicilor suflurilor, embolie, sindroame cutanate
(petesii, echimoze, noduli subcutanati durerosi), insuficient cardiaca congestiv, tulburri
de ritm cardiac (de conducere)
- dou sau mai multe hemoculturi pozitive
- prelevatul recoltat de pe valve confirm, prin examen direct si coloratie gram, prezenta
bacteriilor n absenta sau n cazul negativittii hemoculturilor
- intraoperator sau la necropsie sunt observate direct vegetatiuni pe valvele cardiace
- examenul serologic sau urinar pune n evident antigene microbiene (de ex. H.
influenzae, S. pneumoniae, N. meningitidis, Streptococi grup B, etc.)
- examenul echografic depisteaz aparitia unor vegetatii valvulare noi
si
antemortem, medicul dispune un tratament antimicrobian adecvat.
c)Miocardita sau pericardita
Pentru diagnostic este necesar cel putin unul din urmtoarele criterii:
Criteriul 1: Cultur microbian pozitiv din prelevatul de tesut pericardic sau aspirat din
lichidul pericardic recoltate intraoperator
Criteriul 2: Din semnele de mai jos, fr o legtur evident cu o alt cauz, sunt
prezente cel putin dou: febr (peste 38C), durere toracic, puls paradox sau arie
cardiac mrit
si cel putin una din situatiile urmtoare:
- simptomatologie ECG relevant pentru miocardita sau pericardita;
- serologie sangvin pozitiv pentru antigene microbiene specifice (de ex. H. influenzae, S.
pneumoniae, etc.);
- examenul histopatologic confirm miocardita sau pericardita;
- echografia, CT sau MR confirm existenta lichidului pericardic.
Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel putin dou semne, fr
legtur cu o alt cauz depistat, din urmtoarele: febr (peste 38C) sau hipotermie
(sub 37C), apnee, bradicardie, puls paradox sau arie cardiac mrit
si cel putin una din situatiile de mai jos:
- simptomatologie ECG relevant pentru miocardit sau pericardit;
- serologie sangvin pozitiv pentru antigene microbiene specifice (de ex. H. influenzae, S.
pneumoniae, etc.);
- examenul histopatologic confirm miocardit sau pericardit;
- echografia, CT sau MR confirm existenta lichidului pericardic.
Pericarditele dup operatiile de chirurgie cardiac sau dup infarctul miocardic de cele mai
multe ori nu sunt de cauz infectioas.
d)Mediastinita
Pentru diagnostic prezenta a cel putin unul din criteriile de mai jos trebuie s fie prezent:
Criteriul 1: Cultur microbian pozitiv din nsmntarea prelevatelor de tesut miocardic
sau aspirat din situsul mediastinal recoltate intraoperator
Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate semnele
mediastinitei
Criteriul 3: Sunt prezente cel putin una, fr o alt cauz evident, din urmtoarele
semne: febr (peste 38C), durere toracic sau instabilitate sternal
- evacuarea unei secretii purulente din regiunea mediastinal;
- hemocultura sau cultur microbian din lichidul mediastinal pozitiv;
- imaginea radiologic a unei umbre mediastinale mult lrgit.
Criteriul 4: la copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel putin una, fr o alt cauz
evidente, din urmtoarele semne: febr (peste 38C) sau hipotermie (sub 37C), apnee,
bradicardie sau instabilitate sternal
- evacuarea unei secretii purulente din regiunea mediastinal;
- hemocultura sau cultur microbian din lichidul mediastinal pozitiv;
- imaginea radiologic a unei umbre mediastinale mult lrgit.
Mediastinita si osteomielita concomitent, aprute dup operatiile de chirurgie cardiac se
ncadreaz la subgrupa mediastinitei.
CAPITOLUL VIII: INFECTIILE OSOASE SI ALE ARTICULATIILOR
a)Osteomielita
Din criteriile de mai jos prezenta a cel putin unu este obligatorie:
Criteriul 1: Din prelevatul de tesut osos al bolnavului cultura microbian este pozitiv
Criteriul 2: Examenul direct intraoperator sau examenul histopatologic pune n evident
semne clare de osteomielita
Criteriul 3: Sunt prezente cel putin una, fr o alt cauz evidente, din urmtoarele
semne: febr (peste 38C), tumefiere local dureroas, senzatie de cldur local sau
prezenta unei secretii la nivelul locului osteomielitei
- hemocultura bolnavului pozitiv;
- serologie pozitiv pentru antigene microbiene (de ex. H. influenzae, S. pneumoniae);
- exist dovezi de imagistic (radiologie, CT sau MR) pentru osteomielit.
b)Infectiile articulatiilor si ale bursei
Criteriul 1: Din lichidul intraarticular sau biopsie sinovial, cultur microbian pozitiva.
Criteriul 2: Observatia directa intraoperatorie sau examenul histopatologic pune n
evident semne clare de artrit sau bursit.
Criteriul 3: Sunt prezente cel putin dou, fr o alt cauz evident, din urmtoarele
semne: durere articular, tumefiere local dureroas, senzatie de cldur local si lichid
intraarticular demonstrat cu limitarea mobilittii articulare
- prin coloratie gram la examenul microscopic direct al lichidului intraarticular sunt
prezente bacterii si leucocite;
- prezenta unor antigene microbiene n snge, urin sau lichidul sinovial;
- frotiul preparat din lichidul sinovial si examenul chimic al acestuia sunt relevante pentru
prezenta unei infectii, n absenta unei patologii reumatologice;
- semnele imagistice obtinute (radiologie, CT, MR) sunt concludente pentru procesul
infectios.
c)Infectiile meniscului intraarticular
Criteriul 1: Cultur microbian pozitiv rezultat prin nsmntarea tesutului chondroid
(meniscal) recoltat intra-operator.
Criteriul 2: Intra-operator prin examen direct sau prin examen histopatologic sunt puse n
evident semne de infectie al meniscului intraarticular.
Criteriul 3: Sunt prezente semnele febrei (peste 38C) sau ale durerii locale
si
Exist dovezi radiologice sau CT, MR de infectie
Criteriul 4: Sunt prezente semnele febrei (peste 38C) sau ale durerii locale
si
La examenul serologie sau din urin sunt puse n evident antigene specifice (de ex. H.
influenzae, S. pneumoniae, N. meningitides, streptococi de grup B).
CAPITOLUL IX: INFECTIILE TRACTULUI DIGESTIV
a)Gastroenterite
Dovada a cel putin unui criteriu din cele de mai jos este necesar:
Criteriul 1: Bolnavul prezint un tranzit intestinal accelerat cu scaune diareice apoase, cu o
durat mai mare de 12 ore, vrsturi, cu sau fr febr, situatie n care etiologia
neinfectioas este putin probabil (de ex. teste diagnostice, procedur terapeutic,
exacerbarea unei stri cronice sau diaree psihic prin stres, etc.)
Criteriul 2: Din semnele de mai jos sunt prezente cel putin dou, fr o alt cauz
depistat: senzatie de vom, vrstur, durere abdominal, cefalee
si din situatiile de mai jos cel putin una este prezent:
- coprocultura sau prelevatul rectal este pozitiv pentru patogene enterale;
- la examenul electronomicroscopic al prelevatului din materii fecale pot fi puse n
evident microorganisme enteropatogene;
- prin din materii fecale sau examen serologic sunt puse n evident antigene, respectiv
anticorpi microbieni specifici;
- prezenta enteropatogenului este dovedit pe cultur celular (efect citopatogen,
evidentierea de toxine, etc.)
- aparitia anticorpilor IgM sau cresterea de cel putin patru ori a titrului anticorpilor IgG n
probe de seruri perechi.
b)Infectiile esofagului, stomacului, intestinului subtire si gros, rectului
Pentru definirea infectiilor tractului gastro-intestinal - exclusiv gastroenterita si apendicita
- sunt necesare a fi ndeplinite cel putin unul din urmtoarele criterii:
Criteriul 1: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt demonstrate prezenta
abcesului sau ale altor semne clare de infectie
Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel putin dou si nu pot fi depistate
alte cauze generatoare respectiv semnele pot fi ncadrate n diagnosticul infectiei
segmentului digestiv dat: febr, vomismente, vom, durere abdominal sau sensibilitate
abdominal
si din situatiile de mai jos cel putin una este ndeplinit
- din secretiile recoltate intra-operator sau endoscopic sau, din prelevatul recoltat pe tubul
de dren montat post-operator, cultura microbian este pozitiv;
- din secretiile recoltate intraoperator sau endoscopic sau, din prelevatul recoltat pe tubul
de dren montat post-operator prin microscopie extemporanee cu coloratie Gram si prin
proba hidroxidului de potasiu se pune n evident prezenta bacteriilor;
- hemocultura este pozitiv;
- la examenul radiologie pot fi evidentiate modificri patognomonice;
- la examenul endoscopic sunt puse n evident modificri patognomonice (esofagit sau
proctit candidozic).
c)Hepatitele
Pentru sustinerea diagnosticului sunt necesare ndeplinirea urmtoarelor criterii: cel putin
dou din semnele - febr, anorexie, senzatie de vom, vrstur, durere sau senzatie de
plenitudine n hipocondrul drept cu sau fr sindrom icteric sau subicteric, transfuzie n
antecedentele personale ntr-o perioad de sub 3 luni.
- test pozitiv pentru antigenele sau anticorpii de faz acut ale hepatitei A, B sau C;
- probe hepatice alterate;
- test pozitiv din urin sau secretie faringian pentru citomegalovirus sau teste serologice
de faz acut (IgM) pentru CMV, HSV, EBV, etc.).
Urmtoarele stri patologice nu pot fi considerate hepatit nosocomial:
- hepatita neinfectioas sau icter neinfectios;
- hepatita toxic post alcoolic sau alte substante cu toxicitate hepatic;
- patologia obstructiv de cile biliare sau hepatita si icterul urmare a colecistitei sau
angiocolitei.
d)Infectiile intraabdominale neclasificate n alte locuri (vezicula biliar si ficat -
exceptie hepatita sau localizri la nivelul splinei, pancreasului, peritoneului, cavittii
subfrenice sau subdiafragmatic si alte tesuturi intraabdominale)
Pentru diagnostic sunt necesare ndeplinirea a cel putin unul din urmtoarele criterii:
Criteriul 1: Din secretia purulent recoltat intra-operator sau din aspirat intraabdominal
cultura microbiologic este pozitiv.
Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate abces sau semne
clare pentru un proces infectios.
Criteriul 3: Din semnele de mai jos sunt prezente cel putin dou: febr, anorexie, senzatie
de vom, vrstur, durere abdominal sau sindrom icteric
- din continutul drenului aplicat intraoperator cultura microbian este pozitiv;
- din secretiile intraabdominale recoltate intraoperator sau din prelevatul histopatologic
prin coloratie gram la examinare microscopic sunt puse n evident bacterii;
- hemocultura este pozitiv si semnele investigatiei imagistice (radiologie, echografic, CT.
MR sau investigare cu izotopi) pledeaz pentru o infectie intraabdominal.
Pancreatita acut nu se ncadreaz n subgrup dect cu conditia originii infectioase ale
acestuia.
e)Enterocolita necrozant
Pentru diagnosticul enterocolitei necrozante la sugar sunt necesare prezenta urmtoarelor:
Cel putin dou din urmtoarele semne, fr o alt cauz determinat: vrstur, distensie
abdominal, resturi alimentare n stomac
si
prezenta macroscopic sau microsopic a sngelui n materiile fecale
si cel putin una din urmtoarele semne radiologice
- pneumoperitoneu;
- pneumatoz intestinal;
- imagini nemodificate si rigide la nivelul anselor intestinului subtire.
CAPITOLUL X: INFECTIILE GENITALE
a)Endometrita
Din criteriile de mai jos prezenta a cel putin unu:
Criteriul 1: Din prelevatul intraoperator, aspirat endocavitar sau biopsie, cultur
microbian pozitiv
Criteriul 2: Din semnele de mai jos, fr o alt cauz determinat, sunt prezente cel putin
dou: febr (peste 38C), durere abdominal, sensibilitate uterin sau secretie purulent
din cavitatea uterin
Endometrita postpartum este considerat infectie nosocomial cu exceptia situatiilor n
care lichidul amniotic a fost infectat naintea internrii n spital sau preluarea gravidei n
spital a avut loc dup 48 ore de la ruperea membranelor.
b)Infectiile episiotomiei
Pentru diagnostic sunt necesare realizarea urmtoarelor criterii:
Criteriul 1: Dup nastere vaginal la plaga de episiotomie este prezent o secretie
purulent.
Criteriul 2: Dup nastere vaginal pe locul plgii episiotomiei apare abcesul.
Dup unele opinii episiotomia nu este interventie chirurgical.
c)Infectiile n situsul bontului vaginal
Pentru diagnostic sunt necesare cel putin unul din urmtoarele criterii:
Criteriul 1: De la nivelul bontului vaginal dup histerectomie se elimin o secretie
purulent.
Criteriul 2: La nivelul bontului vaginal dup histerectomie apare un abces
Criteriul 3: Din secretiile de la nivelul bontului vaginal dup histerectomie, cultura
microbiologic este pozitiv.
Infectia bontului vaginal se ncadreaz n subgrupa infectiei de organ.
d)Alte infectii ale organelor genitale (epididimit, prostatit, vaginit, ooforit,
metrita si alte infectii profunde ale tesuturilor din micul bazin), cu exceptia endometritei si
ale infectiei bontului vaginal
Din criteriile de mai jos cel putin una trebuie s fie prezent:
Criteriul 1: Cultur microbian pozitiv din secretia sau prelevatul histologic recoltat din
regiunea afectat
Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic pot fi observate semne relevante
pentru un proces infectios sau abces
Criteriul 3: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel putin dou fr o alt cauz
depistat: febr peste 38C, senzatie de vom, vrstur, durere, sensibitate sau disurie
- procesul patologic a fost diagnosticat de medic.
CAPITOLUL XI: INFECTIILE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL:
a)Infectii intracraniene (abcesul, infectia sub- si epi-dural, encefalita)
Criteriul 1: Din prelevatul de tesut nervos intracranian sau dura mater cultur microbian
pozitiv.
Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic se evidentiaz semnele unui
abces sau ale unui proces infectios.
Criteriul 3: Din semnele de mai jos, n absenta unei alte cauze, sunt prezente cel putin
dou: cefalee, vertij, febr peste 38C, semne de focar, tulburare senzorial sau confuzie
si
- din prelevatul de tesut nervos intracranian sau abces, recoltate prin aspirare, intra-
operator sau necroptic, cultura microbian este pozitiv;
- prezenta antigenului specific n snge sau urin;
- infectia are semne imagistice evidente (radiologie, CT, MR sau arteriografic);
- anticorpi specifici de faz acut (IgM) sau cresterea anticorpilor specifici IgG de cel putin
4 ori din probe de seruri perechi
si
n diagnosticul ante-mortem medicul a dispus terapia antimicrobian adecvat.
Criteriul 4: La copilul de un an sau sub un an din semnele de mai jos sus prezente cel
putin dou: febr (peste 38C) sau hipotermie (sub 37C), apnee, bradicardie, semne de
focar sau tulburri senzoriale
- din prelevatul de tesut nervos intracranian sau abces, recoltate prin aspirare,
intraoperator sau necroptic, cultura microbian este pozitiv;
- prezenta antigenului specific n snge sau urin;
- infectia are semne imagistice evidente (radiologie, CT, MR sau arteriografic);
- anticorpi specifici de faz acut (IgM) sau cresterea anticorpilor specifici IgG de cel putin
4 ori pe probe de seruri recoltate n dinamic (seruri perechi).
n cazul prezentei concomitente a meningitei si abcesului intracranian infectia este
considerat si ncadrat ca infectie intracranian.
b)Meningit sau ventriculit
Din criteriile de mai jos prezenta a cel putin unul este obligatorie:
Criteriul 1: din lichidul cefalorahidian recoltat cultura microbian este pozitiv
Criteriul 2: din semnele de mai jos, n absenta altor cauze, cel putin unul este prezent:
febr (peste 38C), cefalee, redoarea cefei, semne de iritatie meningeal, semne
patognomonice la nivelul nervilor cranieni, iritabilitate
si din situatiile de mai jos cel putin una este realizat
- n LCR numrul elementelor celulare albe este crescut, albuminorahia crescut si/sau
glicorahia sczut;
- colorarea Gram si examenul microscopic direct, confirm prezenta bacteriilor n LCR;
- examinarea antigenelor din LCR, snge sau urin este pozitiv;
- prezenta anticorpilor specifici de faz acut (IgM) sau cresterea anticorpilor specifici IgG
de cel putin 4 ori din probe seruri perechi
si
n cazul diagnosticului ante-mortem medicul a prescris antibioticoterapie adecvat cazului.
Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an din semnele de mai jos sunt prezente cel
putin unul, fr o alt cauz evident: febr (peste 38C) sau hipotermie (sub 37C),
apnee, bradicardie, redoarea cefei, semne de iritatie meningeal, semne patognomonice
pentru nervi cranieni, iritabilitate
- n LCR numrul elementelor celulare albe este crescut, albuminorahia crescut si/sau
glicorahia sczut;
- coloratia Gram si examenul microscopic direct, confirm prezenta bacteriilor n LCR;
- examinarea antigenelor din LCR, snge sau urin este pozitiv;
- prezenta anticorpilor specifici de faz acut (IgM) sau cresterea anticorpilor specifici IgG
de cel putin ori din probe seruri perechi
si
n cazul diagnosticului ante-mortem medicul a prescris antibioticoterapie adecvat cazului.
Meningita nou nscutului se consider nosocomial cu exceptia situatiei n care sunt
dovezi pentru transmiterea tranplacentar;
Meningoencefalita este considerat meningit;
Abcesul spinal asociat cu meningit este ncadrat ca meningit;
Infectia dup shunt se consider infectie de plag cu conditia s apar ntr-un interval de
un an.
c)Abces spinal fr meningit
Pentru diagnostic necesit prezenta a cel putin unui criteriu din urmtoarele:
Criteriul 1: Din abcesul subdural sau epidural cultura microbian este pozitiv
Criteriul 2: Intraoperator sau necroptic, respectiv la examenul histopatologic sunt
observate semne de abces
Criteriul 3: Din semnele de mai jos sunt prezente cel putin unu si nu exist alt relatie de
cauzalitate cunoscut: febr peste 38C, durere, sensibilitate local, semne de radiculit,
paraparez sau paraplegie
- exist dovezi (radiologice, CT, MR, mielografie, echografie, explorare cu izotopi) pentru
abcesul spinal
si
ante-mortem medicul a dispus tratamentul antimicrobian adecvat.
Abcesul spinal concomitent cu meningit se ncadreaz n subgrupa meningit.
CAPITOLUL XII: INFECTIILE OCHIULUI, URECHII, FARINGELUI
SI CAVITTII BUCALE
a)Conjunctivita
Cel putin unul din criteriile de mai jos trebuie ndeplinite:
Criteriul 1: Din proba de secretie purulent recoltat de la nivelul conjunctivei oculare sau
ale tesuturilor din vecintate (pleoap, cornee, glande lacrimale) cultura microbiologic
este pozitiv
Criteriul 2: La nivelul conjunctivei oculare sau ale zonelor oculare nvecinate apare durerea
si roseata
si din semnele de mai jos cel putin unul este prezent
- n secretia conjunctival, la examenul nativ colorat gram sunt observate leucocite si
bacterii
- exist o secretie purulent n zona afectat;
- investigarea secretiei este pozitiv pentru antigene specifice (ELISA sau IF pentru
Chlamidydia trachomatis, Herpes simplex, Adenovirus, etc.);
- la examenul microscopic al secretiei sunt prezente macrofagele polinucleare;
- cultura viral este pozitiv;
- sunt detectati anticorpi specifici de faz acut (IgM) sau cresterea anticorpilor specifici
IgG de cel putin 4 ori n probe de seruri perechi.
Infectiile globului ocular nu fac parte din aceast subgrup.
Conjunctivita iritativ (de ex. dup instilatiile cu nitrat de argint) nu sunt nosocomiale.
Conjunctivitele n cadrul infectiilor virale s iste mice (rujeola, rubeola, etc.) fac parte din
patologia specificat.
b)Infectiile ochiului
Pentru diagnostic este necesar realizarea a cel putin unuia din urmtoarele criterii:
Criteriul 1: Probele recoltate de la nivelul camerei anterioare sau posterioare sau din
umoarea apoas, nsmntarea microbiologic rezult cultur pozitiv
Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel putin dou, fr o alt cauz
depistat: durere ocular, tulburare de acuitate vizual, hipopion (secretie purulent n
camera anterioar)
- medicul specialist a diagnosticat o infectie ocular;
- sunt detectate antigene specifice din snge (de ex. H. influenzae, S. pneumoniae);
- hemocultur pozitiv.
c)Infectiile urechii, mastoidei si apofizei mastoidei
Pentru diagnosticul infectiei sunt utilizabile urmtoarele criterii:
Pentru otita extern cel putin unul din criteriile de mai jos:
Criteriul 1: Din secretia purulent a conductului auditiv, cultur microbian pozitiv.
Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos prezenta a cel putin unu, fr o alt acuz
determinat: febr peste 38C, durere si eritem local sau secretie purulent la nivelul
conductului auditiv
si din secretia purulent, examenul microscopic colorat gram pune n evident prezenta
microorganismelor.
Pentru otita intern cel putin unul din criteriile de mai jos:
Criteriul 1: Din secretia urechii interne, recoltat intraoperator, cultura a fost pozitiv.
Criteriul 2: Medicul a emis diagnosticul de otit medie.
Pentru mastoidit cel putin unul din criteriile de mai jos:
Criteriul 1: Din secretia purulent, de la nivelul mastoidei, cultur microbian pozitiv.
Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos este prezent cel putin unul, fr o alt cauz
determinat: febr peste 38C, durere, sensibilitate si eritem local, cefalee sau parez
facial
si prezenta a cel putin uneia din situatiile de mai jos:
- evidentierea bacteriilor n preparatul microscopic colorat Gram, din prelevatul secretiei
purulente de la nivelul mastoidei;
- examenul serologic evidentiaz prezenta antigenelor specifice.
d)Infectiile din cavitatea bucal (stomatita, glosita si parodontita)
Pentru diagnostic este necesar realizarea a cel putin unul din urmtoarele criterii:
Criteriul 1: Din secretia purulent a tesuturilor din cavitatea bucal cultur pozitiv
Criteriul 2: La examenul cavittii bucale (examen fizic, intraoperator sau histopatologic)
abcesul sau semnele clare ale infectiei sunt prezente
Criteriul 3: Cel putin unul din urmtoarele semne sunt prezente, fr o alt cauz
determinat: abces, exulceratii, pete albe proeminente pe mucoas inflamat sau
plci/depozite pe mucoasa cavittii bucale
- la examenul microscopic al prelevatului recoltat, colorat Gram, se observ prezenta
bacteriilor;
- prob pozitiv cu hidroxid de potasiu;
- la examenul microscopic al prelevatului recoltat sunt observate macrofage polinucleare;
- aparitia anticorpilor specifici de faz acut (IgM) sau cresterea de cel putin 4 ori a titrului
anticorpilor specifici IgG, la examenul serologic, pe probe de seruri perechi;
- medicul a stabilit diagnosticul de infectie a cavittii bucale si a aplicat un tratament local
sau perorai antifungic adecvat.
Infectia herpetic, caz nou, cu manifestare la nivelul cavittii bucale poate fi nosocomial,
dar infectia recidivant/reacutizat nu se ncadreaz n aceast categorie de infectii.
e)Sinuzitele fronto-maxilare
Din criteriile de mai jos realizarea a cel putin unul este obligatorie pentru diagnostic:
Criteriul 1: Din secretia purulent a cavittilor paranazale si maxilare cultur microbian
pozitiv
Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos cel putin unul este prezent, fr o alt acuz
depistat: febr peste 38C, durere sau sensibilitate la suprafata zonei sinusului afectat,
cefalee, rinoree cu secretie purulent sau obstructie nazal
- rezultat edificator la examenul radiologie;
- imagine radiografic relevant.
f)Infectiile cilor respiratorii superioare (faringita, laringita si epiglotita)
Din criteriile de mai jos cel putin unul este realizat:
Criteriul 1: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel putin dou, tar o alt cauz
depistat: febr peste 38C, eritemul mucoaselor, durere n gt, tuse, disfagie, secretie
purulent faringian
si din situatiile de mai jos este realizat cel putin una:
- din prelevatele regiunii afectate cultura microbian pozitiv;
- examenul sngelui sau secretiei tractului respirator este pozitiv pentru antigene
specifice;
- prezenta anticorpilor specifici de faz acut (IgM) sau cresterea de cel putin 4 ori a
titrului anticorpilor IgG specifici n probe de seruri perechi;
- medicul a emis diagnosticul de infectie respiratorie acut.
Criteriul 2: La examenul fizic, intra-operator sau histopatologic se constat prezenta
abcesului
Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel putin dou din semnele de
mai jos, fr o alt cauz depistat: febr (peste 38C) sau hipotermie (sub 37C), apnee,
bradicardie, rinoree sau secretie purulent la nivelul faringelui
si cel putin una din situatiile de mai jos este realizat:
- din prelevatele regiunii afectate, cultura microbian a fost pozitiv;
- examenul sngelui sau secretiei tractului respirator este pozitiv pentru antigene
specifice;
- prezenta anticorpilor specifici de faz acut (IgM) sau cresterea de cel putin 4 ori a
titrului anticorpilor IgG specifici n probe de seruri perechi;
- medicul a emis diagnosticul de infectie respiratorie acut.
CAPITOLUL XIII: INFECTII SISTEMICE
a)Infectiile diseminate
Sunt infectii care cointereseaz mai multe organe sau sisteme fr o localizare
regional/teritorial caracteristic. De cele mai multe ori sunt de etiologie viral (rubeol,
rujeol, infectia urlian, varicela, eritema infectiosum, infectia HIV, etc.)
Diagnosticul de cele mai multe ori se bazeaz pe simptomatologia clinic si probe de
laborator pentru diagnosticul etiologic.
Febra de origine necunoscut (FUO) si starea toxico-septic a nou nscutului nu sunt
ncadrate n acest grup de patologie.
Exantemele virale si eruptive fac parte din acest grup de patologie.
CAPITOLUL XIV: INFECTII NOSOCOMIALE LA BOLNAVII CU
SPITALIZARE CRONIC, DE LUNG DURAT
1.Infectiile urinare
a)Infectiile urinare la bolnavii necateterizati
Sunt necesare pentru diagnostic realizarea a trei din semnele de mai jos:
- febr peste 38C si/sau frison
- aparitia sau accentuarea unei jene dureroase la mictiune si/sau disurie;
- aparitia sau accentuarea unei senzatii dureroase suprapubiene;
- modificarea caracteristicilor urinii emise;
- deteriorarea strii fizice si/sau mentale, eventual incontinent urinar.
b)Infectiile urinare la bolnavii cu cateter urinar
Sunt necesare pentru diagnostic realizarea a cel putin dou din urmtoarele:
- febr peste 38C si/sau frison;
- aparitia senzatiei dureroase sau de tensiune suprapubian;
- modificarea caracteristicilor urinii emise;
- deteriorarea strii fizice si/sau mintale.
2.Infectiile respiratorii
a)Faringit si rceal simpl
Dintre semnele si simptomele de mai jos prezenta a cel putin dou:
- rinoree si/sau strnut;
- congestie si/sau obstructie nazal;
- durere faringian, disfonie si/sau deglutitie dureroas;
- tuse neproductiv;
- micro-limfadenopatie latero-cervical dureroas.
b)Viroz asemntoare strii gripale
Prezenta strii febrile (peste 38C) si cel putin trei din urmtoarele: frison, cefalee sau
durere ocular retrobulbar, mialgie, astenie sau inapetent, durere n gt, aparitia sau
accentuarea tusei uscate.
c)Bronsit si traheobronsit
n prezenta unui examen radiologie toracic negativ sau n absenta acestuia este
obligatorie prezenta a cel putin trei semne din urmtoarele:
- aparitia tusei sau accentuarea ei, aparitia expectoratiei sau accentuarea ei, febr (peste
38C), durere toracic pleural, aparitia sau accentuarea unor semne stetacustice
pulmonare (raluri ronflante, inspir zgomotos, etc.) aparitia sau accentuarea disfunctiei
respiratorii (tahipnee, respiratie superficial, etc.), stare general fizic si/sau mental
alterat.
d)Pneumonie
Prezenta a cel putin dou semne din urmtoarele:
- aparitia tusei sau accentuarea ei, aparitia expectoratiei sau accentuarea ei, febr (peste
38C), durere toracic pleural, aparitia sau accentuarea unor semne stetacustice
pulmonare (raluri ronflante si crepitante, inspir zgomotos, dispnee, etc.), aparitia sau
accentuarea disfunctiei respiratorii (tahipnee, respiratie superficial, etc.), stare general
fizic si/sau mental alterat.
n prezenta unui rezultat radiologie care evidentiaz pneumonia sau probabilitatea
pneumoniei (condensare) sau un infiltrat pulmonar, accentuarea desenului hilar si/sau
perihilar.
e)Otit
Dac otita este diagnosticat de medic sau exist o secretie otic uni- sau bilateral.
Durerea otic sau prezenta unei rosete congestive local este edificatoare dac otorea nu
este cu secretie purulent.
f)Sinuzit
Este diagnostic clinic emis de un medic.
g)Infectiile gurii si cavittii bucale
Este un diagnostic clinic stabilit de medic sau medic stomatolog
3.Infectiile primare ale tesutul sanghin (sngelui)
Prezenta a dou sau mai multe hemoculturi pozitive din care au fost identificate
microorganisme identice sau o hemocultur pozitiv la care poate fi acceptat c nu exist
doar o suprainfectie a probei recoltate sau a mediului de cultur
si este prezent cel putin unul din urmtoarele semne:
- febr peste 38C;
- hipotermie nou aprut (sub 35C);
- presiune sistolic cu cel putin 30 mmHg mai mic fat de cel obisnuit;
- deteriorarea functiei fizice si mintale.
4.Gastroenterite
Prezenta a cel putin unul din urmtoarele semne/simptome:
- dou sau mai multe scaune apoase peste cele obisnuite n 24 ore;
- dou sau mai multe vomismente/vom n 24 ore;
- coprobacteriologie pozitiv pentru Salmonela sp. Shigella sp., E. coli O157:H7,
Camphylobacter sp.
sau
rezultate pozitive pentru toxine microbiene specifice (de ex. C. difficile, etc.)
si
semne relevante pentru gastroenterit infectioas (great, vrsturi, scaune diareice, jen
sau durere n regiunea abdominal.)
5.Infectiile cutanate si ale tesuturilor moi
a)Celulita si infectia plgii cutanate/subcutane
Prezenta secretiei purulente la nivelul plgii, pielii sau tesuturilor moi subiacente
si prezenta unuia din semnele de mai jos:
- febr peste 38C sau schimbarea defavorabil a strii mentale/fizice;
- senzatie de cldur si roseat la nivelul trunchiului sau membrelor;
- tumefiere si sensibilitate sau durere la nivelul regiunii afectate;
- exacerbarea secretiilor la nivelul leziunii sau a teritoriului afectat.
b)Infectii micotice cutanate
Realizarea urmtoarelor dou criterii:
- prezenta unei eruptii maculo-papuloase;
- diagnosticul micozei de ctre un medic sau prin probe de laborator.
c)Infectie cutanat herpetic si herpes zoosterian
n ambele situatii realizarea urmtoarelor dou criterii:
- prezenta unei eruptii veziculare pe o suprafat segmentar;
- diagnosticul de ctre medic sau prin laborator a unei infectii specifice.
d)Scabie cutanat
Pentru diagnostic este necesar realizarea a dou criterii:
- prezenta unor eruptii maculo-papulare pruriginoase;
- diagnosticul scabiei de ctre un medic cu sau fr confirmarea prin examene de
laborator.
e)Conjunctivit
Din cele dou criterii realizarea a cel putin unul:
- aparitia unei secretii purulente la nivelul ochiului sau la ambii ochi de cel putin 24 ore;
- aparitia unei rosete noi sau accentuarea celei existente la nivelul conjunctivei oculare,
senzatie dureroas sau durere local, cu sau fr prurit, de cel putin 24 ore.
6.Perioade febrile probabil infectioase de cauz neelucidat/incert
Stare febril (peste 38C) n mai multe episoade, cu intervale afebrile de cel putin 12 ore,
stare care este prezent cel putin 3 zile si nu sunt demonstrate cauze evidente infectioase
sau neinfectioase.
Medicul emite diagnosticul de stare febril de cauz neelucidat.
CAPITOLUL XV: INFECTII CU MICROORGANISME GENETIC
MODIFICATE ARTIFICIAL SI CU TRANSMITERE ACCIDENTAL SAU
PRIN ACTIUNI DE BIOTERORISM
Orice simptom sau sindrom infectios care apare sub form de caz nou si acut, este prezent
la o persoan sau afecteaz mai multi bolnavi si/ sau personal medico-sanitar si
epidemiologie este demonstrat legtura de cauzalitate cu activitatea si/sau produsele si
materialele unui laborator de microbiologie sau, este suspicionat rspndirea intentionat
a agentului etiologic patogen infectios.
ANEXA Nr. III:
CAPITOLUL I: SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGIC A
INFECTIILOR NOSOCOMIALE
1.Consideratii generale.
Supravegherea epidemiologic este activitatea sistematic si/sau continu de colectare,
analiz, prelucrare, interpretare a datelor, necesar pentru cunoasterea frecventei
infectiilor nosocomiale si identificarea factorilor de risc.
Rezultatul analizei datelor este difuzat sistematic.
Datele obtinute folosesc pentru elaborarea, planificarea, implementarea si evaluarea
actiunilor/programelor de actiuni, avnd ca scop prevenirea si controlul infectiilor
nosocomiale.
2.Obiective:
2.1.S determine incidenta infectiilor nosocomiale pe baza definitiilor de caz.
2.2.S determine tendinta evolutiei precum si modificrile caracteristicilor infectiilor
nosocomiale.
2.3.S identifice factorii de risc.
2.4.S determine promovarea actiunilor/programelor de prevenire si control.
2.5.S evalueze activittile/ programele de prevenire si control.
3.Definitiile infectiilor nosocomiale.
Supravegherea epidemiologic a infectiilor nosocomiale se bazeaz pe definitiile clinice de
caz ale infectiilor nosocomiale prevzute n prezentul ordin.
4.Populatia supravegheat:
Reprezint numrul total de persoane aflate la risc pentru dobndirea unei infectii
nosocomiale (ex.: pacientii internati n sectiile de chirurgie, pacientii internati n sectia de
pediatrie, sugarii alimentati artificial n sectia de pediatrie, etc.).
5.Colectarea datelor.
5.1.Identificarea infectiilor nosocomiale constituie sarcina permanent a medicilor din
spitale/ambulatoriu, din sistemul sanitar de stat si privat. Diagnosticul de infectie
nosocomial se va mentiona n actele medicale cu care lucreaz medicul (ex.: foaia de
observatie clinic, fisa de consultatie, registrul de consultatie, etc.).
5.2.nregistrarea si declararea infectiilor nosocomiale se face pe Fisa cazului de infectie
nosocomial (model prezentat n Figura 1), de ctre asistenta desemnat (asistenta sefa)
din fiecare sectie sau directorul de ngrijiri din unitatea sanitar respectiv.
5.3.Responsabilitatea corectitudinii datelor nregistrate revine medicului n ngrijirea cruia
se afl pacientul.
5.4.Fisele cazurilor de infectii nosocomiale vor fi transmise imediat
compartimentului/serviciului de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale.
6.Controlul nregistrrii si declarrii cazurilor de infectie nosocomial
6.1.Compartimentul/serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale
stabileste un ritm de control pentru depistarea cazurilor nediagnosticate, nenregistrate si
neanuntate (ritm recomandat: minim la 2 zile, maxim la 7 zile).
nregistreaz si declar cazurile de infectie nosocomial descoperite la verificrile pe care
le face la nivelul sectiilor, dup consult cu medicul care ngrijeste pacientul.
6.3Centralizarea datelor se face de ctre asistenta compartimentului/serviciului de
supraveghere si control al infectiilor nosocomiale pentru spitalul pe care l deserveste.
Unittile sanitare private nregistreaz si declar cazurile de infectii nosocomiale n acelasi
regim ca si unittile sanitare de stat.
7.Analiza datelor.
7.1.Datele se prelucreaz si se analizeaz sptmnal de ctre compartimentul/serviciul
de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale.
7.2.Validarea datelor se face de compartimentul/serviciul de supraveghere si control al
infectiilor nosocomiale care poate solicita n acest sens medicul care are n ngrijire
pacientul.
8.Calculul si interpretarea indicilor se face de ctre compartimentul/serviciul de
supraveghere si control al infectiilor nosocomiale cu un ritm sptmnal,
- Incidenta infectiilor nosocomiale reprezint numrul de cazuri noi de infectii ntr-o
sptmn, raportate la populatia asistat n acelasi interval de timp. Pentru intervale de
timp lunare, trimestriale sau anuale, n unittile sanitare cu paturi, se va utiliza ca numitor
populatia de pacienti externati.
- Prevalenta la un moment dat reprezint numrul de cazuri de infectii nosocomiale
existente n evolutie la un moment dat (o zi, o sptmn, etc.) ntr-o populatie analizat.
9.Diseminarea datelor. Datele interpretate sunt diseminate ctre:
9.1.sectii, pentru informare si completarea msurilor;
9.2.Consiliul de administratie, care prin analiz ia decizii legate de obiectivele mentionate
n prezenta Anexa, n legtur direct cu asigurarea actului medical;
9.3.Compartimentul/serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale are
obligatia ntocmirii "Drii de seam statistice trimestriale" si transmiterea acesteia ctre
Autoritatea de Sntate Public judetean, respectiv a municipiului Bucuresti.
10.Atitudinea n caz de izbucnire epidemic.
10.1.Izbucnirea epidemic reprezint nregistrarea unui numr de cazuri de infectie
nosocomial n exces net fat de numrul de cazuri asteptat,
10.2.Responsabilitatea pentru izbucnirea unui episod epidemic revine n exclusivitate
unittii care 1-a generat.
stabileste din punct de vedere tehnic conduita n rezolvarea izbucnirii epidemice. Odat cu
informarea operativ a Autorittii de Sntate Public Judetean, conform reglementrilor
Ministerului Snttii Publice, Compartimentul/serviciul de supraveghere si control al
infectiilor nosocomiale poate solicita colaborarea acesteia.
10.4.Sectiile la nivelul crora se nregistreaz izbucniri epidemice sunt responsabile de
ducerea la ndeplinire a msurilor stabilite de Compartimentul/serviciul de supraveghere si
control al infectiilor nosocomiale n vederea rezolvrii episodului epidemic.
10.5.Comitetul director al unittii sanitare este abilitat s stabileasc msurile
administrative corespunztoare n cazul unei izbucniri epidemice.
CAPITOLUL II:
FISA CAZULUI DE INFECTIE NOSOCOMIAL*)
Figura 1
N SECTIA ................ SPITALUL ................... Data completrii (zz/ll/aa): .............
Bolnavul: Nume ........................... Prenume .................... Sexul ..............
Data nasterii (zz/ll/aa): .................. Vrsta la data internrii .......................
Data internrii (zz/ll/aa): ................ Nr. FO ..............................................
Diagnostic la internare ..............................................................................
Diagnostic la 72 de ore ............................................................................
Salon Nr. ................... Dac a fost mutat se specific salonul si data mutrii:
................................
n sectiile cu profil chirurgical:
Denumirea operatiei .................................................................................
data interventiei (zz/ll/aa): ..........................
Infectie nosocomial:
Diagnostic clinic: ................................................................. debut
(zz/ll/aa): .....................................
Examene microbiologice pentru diagnosticul de infectie nosocomial:

Data recoltrii probei
(zz/ll/aa)
Denumirea examenului
efectuat
Germeni izolati Diagnostic

Antibiograma: .........................................
Data externrii (zz/ll/aa): ..........................
Nr. total zile spitalizare: ...........................
Starea la externare (vindecat, ameliorat, stationar, transferat, decedat): ......................
Diagnosticul la externare (sau deces): ........................................................................
Nr. zile de tratament pentru infectia nosocomial: ....................
Factori de risc
..........................................................................................................
Semntura
_____
*) Se completeaz pentru fiecare caz nou de infectie nosocomial (daca un bolnav a avut
dou sau mai multe infectii nosocomiale, se completeaz cte o fis pentru fiecare
mbolnvire).
ANEXA IV:
CAPITOLUL I: PRECAUTIUNI UNIVERSALE (PU)
SCOPUL aplicrii PU:

prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguin, la locul de munc al personalului.

CONCEPTUL de PU se refer la:
- msurile care se aplic n vederea prevenirii transmiterii HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni cu cale de
transmitere sanguin, n timpul actului medical.
- snge, alte fluide biologice si tesuturile tuturor pacientilor se consider a fi potential infectate cu HV, VHB, VHC si
alti agenti microbieni cu cale de transmitere parenteral (sanguin)
- toti pacientii se consider potential infectati cu HIV, VHB, VHC sau cu alti agenti microbieni cu cale de transmitere
sanguin, deoarece:
- cei mai multi dintre purttorii de HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni sunt asimptomatici si nu-si cunosc propria
stare de portaj;
REGULI de baz n aplicarea Precautiunilor Universale:

1. Consider toti pacientii potential infectati;
2. Consider c sngele, alte fluide biologice si tesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV.
3. Consider c acele si alte obiecte folosite n practica medical sunt contaminate dup utilizare.
CONTACTUL tegumentelor si mucoaselor cu urmtoarele produse TREBUIE considerat LA RISC:
- snge;
- lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian;
- sperma, secretii vaginale;
- tesuturi;
- orice alte fluide organice vizibil contaminate cu snge;
CAPITOLUL II:
APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFER LA:
1.UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE ADECVAT, COMPLET, CORECT;
1.1.DEFINITIE "ECHIPAMENT DE PROTECTIE": bariera ntre lucrtor si sursa de infectie,
utilizat n timpul activittilor care presupun risc de infectie.
1.2.CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precautiunilor universale:
1.2.1.MNUSI
a)TREBUIE UTILIZATE n urmtoarele situatii:
- anticiparea contactului minilor cu snge, lichide biologice contaminate, alte lichide
biologice cu urme vizibile de snge, tesuturi umane;
- abord venos sau arterial;
- recoltare de LCR;
- contact cu pacienti care sngereaz, au plgi deschise, escare de decubit, alte leziuni
cutanate;
- manipularea, dup utilizare a instrumentarului contaminat, n vederea curtirii,
decontaminrii.
b)FELUL MNUSILOR
de uz unic sterile:
- chirurgie
- examinare intern
- interventii care implic un contact cu regiuni ale corpului n mod normal sterile; uneori
sunt necesare mnusi duble;
- abord vascular prin punctie;
- tegument pacient cu solutii de continuitate;
- manipularea unor materiale potential contaminate;
nesterile curate:
- examinri curente, care implic un contact cu mucoasele, dac nu exist o recomandare
contrar;
- manipularea de materiale contaminate;
- curtenie, ndeprtare de produse biologice contaminate;
de uz general, menaj, de cauciuc;
- activitti de ntretinere, care implic un contact cu snge si alte produse biologice
considerate a fi contaminate:
- colectare materiale contaminate, curtire si decontaminare instrumentar, material
moale, suprafete contaminate.
- manipularea de materiale contaminate;
- curtenie, ndeprtare de produse biologice
c)MOD DE FOLOSIRE:
- schimbare dup fiecare pacient;
- dup folosire se spal mai nti minile cu mnusi, dup care acestea se ndeprteaz,
prinznd marginea primei prin exterior aruncnd-o n containerul pentru colectare si apoi
prinznd-o pe cealalt, cu mna liber prin interior, scotnd-o cu grij si aruncnd-o n
acelasi container aflat la ndemn;
- dup ndeprtarea mnusilor minile se spal din nou, 10-15 secunde, chiar dac
mnusile nu prezint semne vizibile de deteriorare n timpul activittii ncheiate; mnusile
de unic utilizare nu se reutilizeaz, deci nu se curt, dezinfecteaz;
- mnusile de uz general se pot decontamina si reutiliza, dac nu prezint semne de
deteriorare (perforare, mbtrnire cauciuc, etc.)
1.2.2.HALATE OBISNUITE
- n timpul tuturor activittilor din unittile medicale.
1.2.3.SORTURI, BLUZE IMPERMEABILE - completeaz portul halatelor atunci cnd se
anticipeaz producerea de stropi, picturi, jeturi cu produse biologice potential
contaminate, protejnd tegumentele personalului medical din:
- sectii cu profil chirurgical;
- laboratoare;
- servicii de anatomie patologic, medicin legal;
- unele activitti administrative;
- servicii de urgent.
1.2.4.MASCA, protejeaz:
- tegumentele;
- mucoasele bucal, nazal ale personalului medical.
1.2.5.PROTECTOARE FACIALE, protejeaz:
- tegumentele;
- mucoasele bucal, nazal, ocular.
Tipuri de protectoare faciale:
- OCHELARI
- ECRAN PROTECTOR, etc.
1.2.6.ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejeaz mucoasa bucal n timpul instituirii
respiratiei artificiale.
1.2.7.BONETE - simple (textile), sau impermeabile
1.2.8.CIZME DE CAUCIUC
2.SPLAREA MINILOR si a altor prti ale tegumentelor
- IMPORTANTA
- cel mai important si uneori singurul mod de prevenire a contaminrii si diseminrii
agentilor microbieni.
- CND?
- la intrarea n serviciu si la prsirea locului de munc;
- la intrarea si la iesirea din salonul de bolnavi;
- nainte si dup examinarea fiecrui bolnav; atentie bolnavii cu mare receptivitate;
- nainte si dup aplicarea unui tratament;
- nainte si dup efectuarea de investigatii si proceduri invazive;
- dup scoaterea mnusilor de protectie;
- dup scoaterea mstii folosit la locul de munc;
- nainte de prepararea si distribuirea alimentelor si a medicamentelor administrate per
os;
- dup folosirea batistei;
- dup folosirea toaletei;
- dup trecerea minii prin pr;
- dup activitti administrative, gospodresti.
- CUM?
- ndeprtarea bijuteriilor (inele, brtri), ceasurilor;
- unghii ngrijite, tiate scurt;
- utilizare de ap curent si spun pentru splarea obisnuit;
- dou spuniri consecutive;
- n cazuri de urgent este permis utilizarea de antiseptice ca nlocuitor al splatului, dar
nu ca rutin;
- n unele situatii splarea este completat de dezinfectia minilor:
- dup manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagiosi si a celor cu imunodepresie
sever;
- nainte si dup efectuarea tratamentelor parenterale (n abordurile vasculare si
efectuarea de punctii lombare este obligatoriu portul mnusilor), schimbarea
pansamentelor (atentie -mnusi),termometrizare intrarectal, clisme, toaleta lehuzei
(atentie - mnusi);
- dup efectuarea toaletei bolnavului la internare;
- dup manipularea si transportul cadavrelor;
- nainte si dup efectuarea examenelor si tratamentelor oftalmologice, ORL,
stomatologice si n general nainte si dup orice fel de manevr care implic abordarea sau
producerea unor solutii de continuitate (atentie-mnusi).
- splarea, dezinfectia minilor si portul mnusilor: - STERGEREA, USCAREA este
OBLIGATORIE
- cu hrtie prosop:
- prosop de unic ntrebuintare.
3.PREVENIREA ACCIDENTELOR SI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONAL
3.1.EXPUNEREA PROFESIONAL
prin inoculri percutane:
- ntepare;
- tiere.
contaminarea tegumentelor care prezint solutii de continuitate;
contaminarea mucoaselor.
n timpul:
- efecturii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente ascutite;
- manipulrii de produse biologice potential contaminate;
- manipulrii instrumentarului si a altor materiale sanitare, dup utilizarea n activitti care
au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate.
prin intermediul:
- instrumentelor ascutite;
- materialului moale;
- suprafetelor, altor materiale utilizate n activitatea din unittile sanitare;
- reziduurilor din activitatea medical;
3.2.METODE DE PREVENIRE
obiecte ascutite:
- reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
- colectarea imediat dup utilizare n containere rezistente la ntepare si tiere, amplasate
la ndemn si marcate corespunztor conform reglementarilor MSP pentru:
pregtire n vederea utilizrii;
distrugere;
evitarea recapisonrii, ndoirii, ruperii acelor utilizate.
- de evitat scoaterea din seringile de uz unic.
lenjerie:
- manipularea lenjeriei contaminate cu snge si alte produse biologice potential
contaminate ct mai putin posibil;
- sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, n spatii special destinate;
- colectare n saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati n mod corespunztor
- evitarea pstrrii lor ndelungate, nainte de prelucrare;
- asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare - decontaminare.
- curtenie si decontaminare:
- folosirea mnusilor la ndeprtarea urmelor de snge, alte lichide biologice sau tesuturi;
- decontaminarea initial cu substante clorigene, ndeprtarea cu hrtie absorbant care
se colecteaz n containere sau saci de plastic marcati;
- dezinfectie cu solutie germicid;
- uscarea suprafetei prelucrate;
- folosirea de tehnici standard n vederea efecturii curteniei, sterilizrii, decontaminrii
echipamentului medical, a pavimentelor, peretilor, mobilierului, veselei, sticlriei,
tacmurilor, conform reglementarilor MSP.
reziduuri infectante
- neutralizare prin ardere sau autoclavare
- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clar prin culoare si
etichetare.
igiena personal:
- splarea minilor (pct. 2);
- splarea altor prti ale corpului care au venit n contact cu produse biologice potential
contaminate sau cu materiale potential contaminate;
- evitarea activittilor cu risc de expunere:
existenta de leziuni cutanate;
prezenta unui deficit imunitar;
graviditate;
asistenta de urgent, principii:
- viata pacientului este pretioas;
- obligatorie aplicarea precauti uni lor universale;
- chiar si n situatii imprevizibile se vor asigura cele necesare respectrii principiilor
precautiunilor universale.
3.3.SERVICIILE DE STOMATOLOGIE, echipament de protectie:
- masca;
- ochelari, ecran;
- mnusi;
- sort impermeabil cnd se anticipeaz producerea de:
epansamente
snge;
saliv cu urme vizibile de snge.
- alte recomandri:
sistem de aspiratie rapid;
pozitia adecvat a scaunului;
- instrumentar:
corect utilizat;
corect colectat, splat, decontaminat si/sau dezinfectat
3.4.SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGIC:
- masc, ochelari, ecran protector, mnusi, halat, sorturi impermeabile, cizme, bonete;
- decontaminare dup efectuare a necropsiilor:
instrumentar;
suprafete, mobilier.
3.5.LABORATOARE CLINICE SI DE CERCETARE: regulile generale de aplicare a
precautiunilor universale trebuie completate cu:
- colectarea flacoanelor care contin produse biologice n containere marcate, care s
mpiedice rsturnarea, vrsarea, spargerea;
- evitarea contaminrii peretilor exteriori ai flacoanelor colectoare;
- utilizarea echipamentului potrivit cu prestatiile laboratorului:
- mnusi;
- masc, ochelari de protectie, ecran protector;
- halat, sort impermeabil, bonet.
- splarea atent a minilor (pct. 2);
- utilizarea de echipamente de pipetare automate, semiautomate, pentru nlturarea
tehnicilor de pipetare cu gura;
- atentie la utilizarea de material ascutit n activitatea de laborator;
- curtenia, dezinfectia, sterilizarea n mod corect, standardizat;
- instrumentarul contaminat, colectare, decontaminare:
- chimic;
- fizic-ardere;
- autoclav.
- aparatur defect-decontaminare nainte de reperare;
- la terminarea activittii, echipamentul utilizat rmne n laborator pn la colectarea si
ndeprtarea n vederea prelucrrii;
- amplasarea de afise avertizoare asupra riscului de contaminare.
NTREAGA ASISTENT ACORDAT PERSOANELOR IMPLICATE N EXPUNEREA
PROFESIONAL ("SURS", PERSONAL AFECTAT) SE VA DESFSURA NUMAI PE BAZ DE
CONSIMTMNT SI CONFIDENTIALITATE, CU ASIGURAREA DOCUMENTELOR LOR
MEDICALE.
4.PERSONAL INFECTAT CU HIV:
- respectarea drepturilor omului;
- schimbarea locului de munca, avnd acordul celui infectat, sau la cererea acestuia, cnd:
se dovedeste c nu-si protejeaz pacientii;
este necesar protectia sa medical.
- conducerea unittii va asigura un alt loc de munc.
5.EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE LOCURI DE MUNCA SI ACTIVITTI
PRESTATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR N FUNCTIE DE CONTACTUL CU SNGE SI
ALTE LICHIDE BIOLOGICE.
I - contact permanent, inevitabil, consistent;
II - contact imprevizibil, inconstant;
III - contact inexistent;
PENTRU CATEGORIILE APARTINND GRUPELOR I SI II SE VOR APLICA PERMANENT
PRECAUTIUNILE UNIVERSALE.
Pentru cele din categoria a III-a sunt suficiente precautiunile obisnuite.
ANEXA V: METODOLOGIA DE SUPRAVEGHERE SI CONTROL
AL ACCIDENTELOR CU EXPUNERE LA PRODUSE BIOLOGICE LA
PERSONALUL CARE LUCREAZ N DOMENIUL SANITAR
CAPITOLUL I:
1.Justificare:
n prezent, n Romnia nu sunt colectate suficiente informatii pentru a evalua riscul de
expunere si de a estima incidenta infectiilor postexpunere la snge si produse biologice la
personalul care lucreaz n sistemul sanitar.
Din datele culese de ctre Comisia de Lupt Anti SIDA a Ministerului Snttii (CNLAS),
prin intermediul Centrelor Regionale de Monitorizare (CR) reiese c n anul 2003 au fost
raportate 94 de expuneri profesionale cu risc de infectie, la 70 dintre acestea aplicndu-se
msuri profilactice corespunztoare. n anul 2004 au fost raportate 96 de expuneri, la 75
dintre acestea aplicndu-se msuri profilactice corespunztoare.
Raportri expuneri profesionale culese de CNLAS n perioada 2003 - 2004:

Numr expuneri profesionale Numr profilaxii postexpunere profesional
2003 94 70
2004 96 75
TOTAL 190 145
La nivelul Institutului de Boli Infectioase "Prof. Dr. Matei Bals" (IBI) au fost nregistrate 37
cazuri n anul 2003 si 55 n 2004. Pentru toate aceste cazuri s-a aplicat Protocolul de
Profilaxie Post-expunere Profesional (PPEP), incluznd vaccinarea anti hepatit B si
chimioprofilaxia cu antiretrovirale.
Categoriile profesionale expuse accidentelor cu risc de infectie, din cazuistica institutului,
sunt:

Categoria profesional Numr cazuri/expuneri Procent (%)
medic chirurg 3 3,3
medic stomatolog 1 1,1
medic alte specialitti 32 34,8
medic rezident 8 8,7
student 7 7,6
student stomatolog 5 5,4
asistent medical 29 31,5
infirmier 2 2,2
tehnician dentar 1 1,1
ngrijitoare 1 1,1
brancardier 2 2,2
voluntar 1 M
TOTAL 92 100
Nu reiese din datele culese de CNLAS dac din cele 190 cazuri de expunere profesional
au aprut seroconversii pentru HIV, HBV sau HCV.
La cele 92 cazuri nregistrate si asistate n IBI nu s-a semnalat nici un caz de infectie cu
HIV, HBV, HCV.
Supravegherea este unul din cele mai importante mijloace de cunoastere a riscului prin
expunere profesional la snge si produse biologice si de dezvoltare a unor strategii de
prevenire si control.
2.Scop
Reducerea riscului de infectie post-expunere la snge si produse biologice la personalul
care lucreaz n sistemul sanitar.
3.Obiective:
- estimarea incidentei accidentelor cu expunere la produse biologice la personalul care
lucreaz n sistemul sanitar;
- ierarhizarea factorilor de risc (proceduri, dispozitive, instruire, respectarea Precautiilor
Universale, statusul sursei, altele);
- evaluarea respectrii precautiunilor universale (PU);
- obtinerea de date standardizate la nivel national;
- responsabilizarea personalului medical n sensul cunoasterii riscului expunerii la snge si
produse biologice si a aplicrii msurilor de prevenire a acestor accidente si a
consecintelor acestora;
- estimarea riscului de infectie post-expunere profesional cu: HIV, VHB, VHC;
- aplicarea corect a msurilor profilactice primare si secundare.
4.Tip de supraveghere:
- modul de colectare a datelor: pasiv
- instrumente de colectare a datelor:
fisa de supraveghere tip
fisa privind datele despre spital
Fisa clinic de nregistrare a expunerii profesionale cu risc de infectie HIV.
5.Definitii;
- Persoana care lucreaz n sistemul sanitar: orice persoan (angajat, student, voluntar)
ale crei activitti implic contactul cu pacienti, snge sau alte produse biologice provenite
de la pacienti, n cabinete, sectii, compartimente sau laboratoare.
- Expunere cu risc de infectie HIV, VHB, VHC, care necesit profilaxie post-expunere
profesional (PPEP): accidentarea transcutan (exemplu: nteptur cu ac sau tietur cu
un obiect tios), contactul mucoaselor sau al pielii, care prezint leziuni ce-i afecteaz
integritatea (ex.: expunerea pe o piele cu excoriatii, tieturi, delabrri, flictene, eczeme
sau alte afectiuni dermatologice) sau contactul cutanat pe o piele intact, dar cu o durat
prelungit (ex.: cteva minute si chiar mai mult) sau implicarea unei suprafete ntinse de
contact cu snge, tesuturi sau alte produse biologice contaminate vizibil cu snge.
Produse biologice:
a)sperma, secretii vaginale;
b)fluide (lichid cefalorahidian, sinovial, pleural, peritoneal, pericardic, amniotic);
c)concentrate de HIV (n laboratoare).
n absenta sngelui vizibil n saliv, lacrimi, sudoare, urin, fecale, lapte aceste produse
biologice nu sunt considerate cu risc de infectie HIV si nu impun msuri de profilaxie
antiretroviral si de supraveghere medical PPEP.
- Caz de expunere profesional: orice persoan care lucreaz n sistemul sanitar si care a
suferit o expunere accidental cu risc de infectie HIV, VHB, VHC prin contact cu snge sau
produse biologice considerate cu risc de infectie.
6.Populatia Tint:
- persoanele care lucreaz n sistemul sanitar, respectiv: personalul medico-sanitar si de
ngrijire/auxiliar/ tehnic, persoane aflate ntr-o forma de nvtmnt, voluntari.
7.Unittile Tint:
A)unittile sanitare cu paturi;
B)unittile sanitare fr paturi.
8.Atributii:
A)Atributii n unittile sanitare cu paturi
B)Atributii n unitti sanitare fr paturi
C)Atributii ale altor unitti sanitare/structuri de sntate public

A) Atributii n unittile sanitare cu paturi
A.1 compartimentul/sectia n care a avut loc accidentul
a) persoana accidentat
- aplic imediat protocolul din "Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice"
- n prima or de la accident se prezint la medicul sef de sectie/compartiment sau la medicul sef de gard
- n termen de 24 de ore se prezint la responsabilul serviciului de supraveghere a infectiilor nosocomiale;
- anunt medicul de medicina muncii pentru luarea n evident;
b) medicul sef de sectie/compartiment sau medicul sef de gard:
- nregistreaz accidentul ntr-un registru de evident a accidentelor cu expunere la produse biologice;
- raporteaz accidentul responsabilului serviciului de supraveghere a infectiilor nosocomiale n maxim 24 de ore de la
producerea accidentului;
- asigur recoltarea esantioanelor de snge de la pacientul surs, respectnd legislatia privind testarea voluntar cu
consiliere;
- asigur transportul esantioanelor de snge provenite de la pacientul surs la laboratorul unittii cu paturi n care a
avut loc accidentul;
- asigur recoltarea esantioanelor de snge de la personalul accidentat, respectnd legislatia privind testarea voluntar
cu consiliere.
c) Unitatea sanitar n care s-a produs accidentul
- asigur prelevarea si trimiterea esantioanelor de snge provenite de la pacientul surs, pentru testare, la unitatea
desemnat sau asigur efectuarea lor n unitate.
Prelevarea si trimiterea probelor biologice se va face conform legislatiei (standardelor) n vigoare.
- trimite persoana accidentat ctre serviciul de supraveghere a infectiilor nosocomiale
- asigur trimiterea persoanei accidentate ctre sectia/spitalul de boli infectioase n oricare dintre urmtoarele situatii:
- sursa HIV pozitiv cunoscut
- sursa HIV cu test rapid pozitiv
- sursa cu status biologic necunoscut si cu risc epidemiologie crescut
- sursa Ag HBs pozitiv/Ac HBs prezenti;
- sursa Ac HCV pozitiv;
- asigur trimiterea accidentatului la Autoritatea de Sntate Public judetean, n vederea vaccinrii antihepatit B, n
cazul n care spitalul/sectia de boli infectioase nu a putut asigura vaccinarea.
A.2. Laboratorul spitalului n care a avut loc accidentul
- efectueaz n toate cazurile testul rapid HIV, dac acest test este disponibil.
Acest test se va efectua pentru pacientul surs n termen de 2 ore, cu transmiterea rezultatului medicului cruia i s-a
raportat evenimentul.
- primeste si trimite esantioanele de snge provenite de la pacientul surs ctre laboratorul desemnat pentru
efectuarea testelor ELISA de identificare a: Ac anti- HIV, Ac anti-VHC, AgHBs si Ac HBs sau efectueaz testele
respective, dac este autorizat.
A.3. Serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale din spitalul n care a avut loc accidentul
- rspunde de aplicarea programului de supraveghere:
- n cazul n care spitalul are epidemiolog, acesta va evalua riscul de infectie cu HIV, VHC, VHB;
- epidemiologul va asigura consilierea personalului expus si recoltarea esantioanelor de snge, cu respectarea
legislatiei privind testarea voluntar, n cazul n care acestea nu au fost efectuate de ctre medicul sef de
sectie/compartiment sau medicul sef de gard;
- n cazul n care riscul de infectie cu HIV si/sau VHC este absent, iar riscul de infectie cu VHB este prezent, persoana
accidentat va fi ndrumat ctre Autoritatea de Sntate Public judetean, la cabinetele de vaccinare desemnate,
pentru vaccinarea anti hepatit B.
- n cazul n care riscul de infectie cu HIV si/sau VHC este prezent, indiferent de riscul VHB, persoana accidentat va fi
ndrumat ctre spitalul/sectia de boli infectioase.
- persoanele accidentate care sunt deja cunoscute cu infectie cronic cu VHB si/sau VHC, vor fi ndrumate ctre
spitalul/sectia de boli infectioase pentru a se stabili o conduit adecvat, anunt medicul de medicina muncii despre
evenimentul nregistrat;
- completeaz si trimite lunar, la Autoritatea de sntate public judetean, fisele de supraveghere
- completeaz si trimite semestrial, la Autoritatea de Sntate public judetean, fisele unittii sanitare;
- va face analiza semestrial a cazurilor de expunere accidental profesional si de seroconversie nregistrate n
unitate.
- anunt medicul de medicina muncii al unittii sanitare n care s-a produs accidentul despre seroconversia pentru HIV
si/sau VHB si/sau VHC (cu respectarea confidentialittii conform legislatiei n vigoare, Legea 584/2002).
n cazul n care serviciul de supraveghere a infectiilor nosocomiale unittii medicale n care s-a produs accidentul nu
are epidemiolog, evaluarea riscului de infectie cu HIV, VHB, VHC va fi fcut de ctre medicul sef de sectie sau sef de
gard, n colaborare cu medicul epidemiolog de ta Autoritatea de Sntate public, dac spitalul/sectia de boli
infectioase nu este abordabil sau nu se consider necesar colaborarea cu specialistul infectionist.
A.4. Laboratorul desemnat pentru testare
Efectueaz:
- pentru pacientul surs: Ac HIV (ELISA), AgHBs, Ac VHC;
- pentru personalul accidentat: Ac HIV (ELISA), AgHBs, AcHBs, Ac VHC.
Rezultatele vor fi comunicate solicitantului (unitatea sanitar n care s-a produs accidentul) n maximum o sptmn
si la Autoritatea de Sntate Public judetean lunar/trimestrial, conform normelor legale.
B. Unittile sanitare fr paturi
Personalul care lucreaz n unittile medicale fr paturi se va adresa celui mai apropiat spital, urmnd acelasi circuit.
Completarea "Fisei de supraveghere" va fi fcut de ctre medicul epidemiolog din Autoritatea de Sntate Public
judetean ca urmare a raportrii fcute de unitatea sanitar care a nregistrat accidentul.
Raportarea ctre Autoritatea de Sntate Public judetean se va face de ctre unitatea sanitar n care s-a nregistrat
accidentul, n termen de 24 ore.
C. Atributii ale altor unitti sanitare/structuri de sntate public
C.1. spitalul/sectia de boli infectioase
a) Medicul specialist infectionist
- pentru personalul expus:
- va asigura consilierea si recoltarea esantioanelor de snge, cu respectarea legislatiei privind testarea voluntar, n
cazul n care acestea nu au fost efectuate anterior, de ctre medicul sef de sectie/compartiment, medicul sef de gard,
medicul epidemiolog, serviciului de supraveghere a infectiilor nosocomiale si/sau autorittii de sntate public
judetean;
evalueaz/re-evalueaz riscul de infectie cu HIV, VHB, VHC;
- stabileste indicatia/efectueaz chimioprofilaxia ARV, n conformitate cu ghidurile de specialitate;
- stabileste indicatia/efectueaz chimioprofilaxia infectiei cu VHB si/sau VHC, n conformitate cu ghidurile de
specialitate;
- stabileste indicatia/efectueaz administrarea de imunglobuline specifice anti-VHB (dac sunt disponibile);
- stabileste indicatia/efectueaz vaccinarea anti hepatit B, n cazul n care persoana accidentat a ajuns de la nceput
la spitalul/sectia de boli infectioase, si dac vaccinul este disponibil. Asigur testarea rspunsului imunologic (titrul Ac
HBs) al acesteia fat de vaccinarea anti-hepatit B anterioar;
- trimite la Autoritatea de Sntate Public judetean/cabinetul desemnat pentru vaccinare anti-hepatit B, n cazul n
care nu poate asigura vaccinarea, la nivelul spitalului/ sectiei de boli infectioase;
- completeaz "Fisa clinic de nregistrare a expunerii profesionale cu risc de infectie HIV";
- transmite trimestrial cte un exemplar din flecare "Fisa clinic de nregistrare a expunerii profesionale cu risc de
infectie HIV", Ministerului Snttii Publice, prin Centrul Regional de Monitorizare, de care apartine, din momentul
lurii n evident si dup ncheierea perioadei de supraveghere clinic.
Persoanele accidentate care prezint seroconversie pentru HIV, VHB, VHC, ca urmare a expunerii profesionale cu risc,
vor fi mentinute n evidenta spitalului/ sectiei de boli infectioase pentru tratament specific si monitorizare.
b) serviciul de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale al spitalului/sectiei de boli infectioase
- confirm telefonic prezentarea tuturor persoanelor accidentate:
- unittii sanitare n care s-a produs accidentul cu risc de infectie;
- medicului epidemiolog de la autoritatea de sntate public judetean.
C.2. medicul de medicina muncii
- va lua n evident persoanele expuse profesional la riscul de infectie cu HIV, VHB, VHC si va aplica actele normative
n vigoare privind cercetarea si declararea accidentelor de munc si a cazurilor de boal profesional.
C.3. Autoritatea de sntate public judetean si a municipiului Bucuresti
- centralizeaz trimestrial Fisele de supraveghere a accidentelor cu expunere la snge si produse biologice (anexa 1)
din unittile sanitare cu si fr paturi, precum si Fisele unittii sanitare (anexa 2)
- trimite trimestrial aceste fise la Institutul de Sntate Public Regional
- asigur vaccinarea anti-hepatit B, n situatia n care spitalul/sectia de boli infectioase nu o poate asigura, dar o
recomand.
- analizeaz epidemiologie accidentele cu expunere la snge si produse biologice ale personalului care lucreaz n
unitti sanitare la nivel judetean ( numr de accidente nregistrate, rata incidentei, numr de accidentati care s-au
pozitivat, rata incidentei pe categorii profesionale, rata incidentei pe sectii/compartimente etc.)
- asigur feedback-ul datelor ctre unittile sanitare din teritoriu, implicate n expunerile profesionale.
C.4. Institutele Regionale de Sntate Public
- primesc de la Autorittile de Sntate Public arondate Fisa de supraveghere si Fisa unittii sanitare;
- asigur:
- introducerea Fisei de supraveghere si a Fisei unittii sanitare n baza de date (fisiere EPI-Data)
- transmiterea trimestrial a datelor nregistrate n baza de date EPI-Data, ctre Centrul pentru Prevenirea si Controlul
Bolilor Transmisibile;
- analiza regional a accidentelor prin expunere la snge si produse biologice a personalului care lucreaz n unitti
sanitare ( numr de accidente nregistrate, rata incidentei, numr de accidentati care s-au pozitivat, rata incidentei pe
categorii profesionale, rata incidentei pe sectii/compartimente, procentul din persoanele accidentate care au respectat
precautiunile universale etc.)
- feedback ctre autorittile de sntate public judetene arondate.
- Colaboreaz cu Centrul Regional de Monitorizare HIV/SIDA.
C.5. Centrul regional de monitorizare HIV/SIDA
- Colaboreaz cu Institutul de Sntate Public regional n vederea prelucrrii si analizei datelor.
- trimite trimestrial, la Institutul de Boli Infectioase Matei Bals, Fisele clinice de nregistrare a expunerilor profesionale
cu risc de infectie HIV, culese de la spitalele/ sectiile de boli infectioase.
C.6. Institutul de Boli Infectioase Matei Bals
- asigur feedback -ui datelor ctre Centrele Regionale HIV SIDA;
- analizeaz trimestrial, mpreun cu Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile datele nregistrate n
Fisa clinic de nregistrare a expunerii profesionale cu risc de infectie HIV
C.7. Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile
- realizeaz analiza datelor la nivel national;
- asigur feedback-ul datelor ctre Institutul de Boli Infectioase Matei Bals, Institutele de Sntate public regionale,
Autorittile de Sntate Public judetene.
9. Indicatori de evaluare a sistemului:
- procentul fiselor completate corect;
- procentul de accidentati investigati corect cu laboratorul;
- procentul de accidentati cu monitorizare complet;
- procentul de accidentati care au beneficiat de profilaxie conform metodologiei;
CAPITOLUL II:
FISA DE SUPRAVEGHERE A ACCIDENTULUI POST EXPUNERE LA PRODUSE BIOLOGICE A
PERSONALULUI SANITAR
Nr. Fisa
JUDETUL:
LOCALITATEA
UNITATEA SANITAR ...................... SECTIA/COMPARTIMENTUL ..................
SPCIN da/nu
medic epidemiolog da/nu
Initialele CNP
CATEGORIA PROFESIONAL
DATA NASTERII: .................... SEX ........
Vechimea n activitatea profesional
Vechimea n serviciul actual
Data si ora accidentului
Data si ora declarrii
Statusul vaccinal HVB: vaccinat complet cu 3 doze; n curs de vaccinare; nevaccinat
CIRCUMSTANTELE ACCIDENTULUI
Locul producerii accidentului
Gest de rutin/situatie de urgent
Cte ore a lucrat nainte de accident
Primele ngrijiri de urgent aplicate da/nu
Dac da, timpul scurs de la accident pn la aplicare
NATURA EXPUNERII
ntepare ac: da/nu tipul acului .........
Tiere da/nu
Dac da:
superficial
Profund
Proiectie snge da/nu
lichide biologice da/nu, tipul lichidului biologic
locul proiectiei: ochi, fat, piele lezat
Cantitatea de produs biologic la care a fost expus accidentatul: mic (sub 5 ml), medie
(sub 50 ml), mare (peste 50 ml).
Timpul de contact cu produsul biologic:
mai putin de 5 min., ntre 5-14 min., ntre 15 min-1 or si peste o or.
Alt tip de expunere:
Denumirea procedurii efectuate n momentul accidentului
MECANISMUL ACCIDENTULUI:
autoaccidentare
accidentare de ctre un coleg
accidentare de ctre un pacient
alte mecanisme
PREVENIREA
APLICARE PU: DA/NU; DAC NU, DE CE?
Echipament de protectie:
Mnusi da/nu, nu este cazul nr. perechi utilizate
Masc
Halat
Protector facial
Alte
Cum credeti c acest accident ar fi putut fi prevenit?
INFORMATII DESPRE SURSA ACCIDENTULUI
NECUNOSCUT da/nu
CUNOSCUT da/nu
Pacient (status imunologic confirmat prin date de laborator)
STATUS HIV
- cunoscut, pozitiv, n tratament da/nu, dac da, precizati tratamentul: ...............
- negativ
- necunoscut, apartine grup de risc da/nu, dac da ce grup de risc
STATUS VHB
- cunoscut, pozitiv antigen HBs, n tratament da/nu, dac da, precizati tratamentul:
............
- negativ
- necunoscut, apartine grup de risc da/nu, dac da ce grup de risc
STATUS VHC
- cunoscut, pozitiv, n tratament da/nu, dac da, precizati tratamentul: ............
- negativ
ATITUDINEA N CAZ DE ACCIDENT
Msuri imediate: da/nu, dac nu, de ce?
Splare cu ap si spun: da/nu
Antiseptic: da/nu, dac da, care:
Testul HIV rapid: da/nu, dac nu, de ce?
Examene serologice: da/nu
anterior accidentului da/nu
initiate cu ocazia accidentului:
- HIV ELISA da/nu
- Antigen HBs da/nu
- Anticorpi anti HBs da/nu
- Anticorpi antiHV da/nu
- Altele
Tratament profilactic: da/nu, dac da, pentru ce:
Data nceperii tratamentului:
Comentarii:
Cine a completat fisa (numele prenumele, functia n clar)
Data:
CAPITOLUL III:
(1)FISA UNITTII SANITARE
Numele Unittii Sanitare
Nr. Total paturi
Nr. Total pacienti spitalizati/
Nr. total consultatii:
Numr zile de spitalizare
Nr. Total personal medico sanitar pe spital din care:
pe sectii:
medici, asistente, personal auxiliar, tehnic,
- medici rezidenti, eleve/elevi la scoala sanitar postliceal, studenti, alte ............
SPCIN da/nu, medic epidemiolog da/nu
(2)Fisa clinic de nregistrare a expunerii profesionale cu risc de infectie HIV
Spitalul de Boli Infectioase care a asigurat PPE: .................
Medicul specialist care a asigurat PPE: ..............................
1.Persoana expus
Numele ................. Prenumele ............. ; vrsta ...... ani; CNP: ..........
LOCUL DE MUNC ..................... Locul accidentului .....................
PROFESIA ........................................... VECHIMEA ................. ani
Data expunerii ................ZZ/.........LL/.........AA/..........ora
Localizarea anatomic a expunerii: ....................................
Tipul expunerii: |_| Transcutan; |_| Mucoase; |_| Cutan
Produsul biologic incriminat:
|_| snge
|_| alte umori .................................................................
|_| produse biologice continnd snge vizibil: ..................

Testri la: Data HIV AgHBs AcHBs AcHCV
momentul 0
6 sptmni
3 luni
6 luni
CONSILIERE PRE-TESTARE (data): ................... CONSILIERE POST-TESTARE (data):
...............
PROFILAXIE ANTIRETROVIRAL:
Data initierii: ............/.........../......... ora ...........
Schema si dozele: ............................................
Durata: ............................................................
Reactii adverse aprute si rezolvarea lor: ...................................
Profilaxie Antihepatit B:
|_| Imunoglobuline specifice: DA/NU DATA: ................
|_| Vaccin anti-Hepatit B DA/NU DATA:
1...................
2...................
3...................
Alte tratamente: ..............................................................
Status final HIV: ............. HBV: ........... HCV: ...............
2.Pacient (SURSA POTENTIAL DE INFECTIE)
NUMELE ........................... PRENUMELE .................. FO .................
TEST HIV: ................./data: ............; AgHBs: ........../data: ...........; AcHCV:
............/data: ............
ncrctura viral HIV: .................... Rezistenta viral: .............................
Tratamente ARV anterioare: ....................................................................
Data initierii TARV actuale: .....................
Limfocite CD4: ................/data: .................. Stadiul clinico-imunologic: .....................
.
CAPITOLUL IV:
Protocol de asigurare a ngrijirilor de urgent, n caz de expunere accidental la produse
biologice
1.N CAZ DE EXPUNERE CUTANAT:
- se spal imediat locul cu ap si spun si apoi se clteste, dup care
- se utilizeaz un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute: solutie clorigen diluat
1/10, compus iodat n solutie dermic, alcool 70 sau alt dezinfectant cutanat.
2.N CAZ DE EXPUNERE PERCUTAN:
- se spal imediat locul cu ap si spun si apoi se clteste, dup care
- se utilizeaz un antiseptic, cu timp de contact minim 5 minute: solutie clorigen diluat
1/10, compus iodat n solutie dermic, alcool 70 sau alt dezinfectant cutanat
- interzis sngerarea deoarece poate crea microleziuni care pot accelera difuziunea
virusului.
3.N CAZ DE EXPUNERE A MUCOASELOR:
- splare abundent timp de 5 minute cu ser fiziologic sau cu ap n cazul absentei
acestuia.
CAPITOLUL V:
Algoritm de circulatie a informatiei n cazul expunerii profesionale accidentale la snge si
produse biologice

Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 759 din data de 6 septembrie 2006

Ordin 916

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ordin 916

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ORDIN nr.

916 din 27 iulie 2006 privind aprobarea

S-ar putea să vă placă și