Specificul României fata de tarile UE27 consta în structura veniturilor încasate la bugetul de stat.

În România, veniturile fiscale si bugetare sunt dependente de veniturile din taxele si impozitele indirecte (TVA, accize, taxe vamale etc.), în timp ce, în Uniunea Europeana, contributiile celor trei mari categorii de impozite si taxe (impozite 636j94g directe, indirecte si contributiile sociale) la formarea veniturilor sunt relativ apropiate. În acest context, putem observa ca fiscalitatea din România este una medie fata de tarile Uniunea Europeana, situându-se la un nivel relativ apropiat de Irlanda sau Slovacia (unde se aplica o cota unica de 19% atât pentru venituri, cât si pentru TVA) si mult mai redusa atât fata de cea din tarile UE15, de exemplu, Suedia, Franta sau Danemarca, cât si în comparatie cu unele dintre tarile nou-venite în UE în anul 2004, precum Cehia sau Ungaria. În prezent, România are una dintre cele mai reduse cote din UE27 la impozitul pe venitul persoanelor fizice. Cu o rata de impozitare de 16%, România se afla între Serbia (cu venituri impozitate progresiv, cu o rata minima de 10% si una maxima de 14%) si tarile dezvoltate din UE, în care predomina, la fel, sistemul progresiv. Cele mai mari rate de impozitare a veniturilor sunt în Danemarca (38%-59%), Suedia (30%-55%), Finlanda (29%-53,5%), Olanda (34,2%-52%) si Norvegia (28%-51,3%). Dintre cele 12 tari noi membre ale UE (zece care au aderat în mai 2004 si doua în ianuarie 2007), majoritatea au cote de impozitare mai ridicate decât România. Astfel, Ungaria are cote cuprinse între 18% si36%, Cehia (12%-32%), Polonia (19%-40%) iar Bulgaria între 10% si 24%. În ceea ce priveste impozitul pe profitul companiilor, România are printre cele mai scazute cote dintre tarile din UE27. Pentru persoanele fizice, rata de impozitare a dividendelor este de 16%, astfel ca profiturile unei societati comerciale sunt impozitate cu 29,44%, în cazul actionarilor persoane fizice si cu 24,4%, în cazul persoanelor juridice. Bulgaria impune o cota de impozitare pe profitul companiilor de 10%, Ungaria 16% iar Estonia 22% (trebuie mentionat ca Bulgaria si Estonia nu impoziteaza veniturile din dividende). Daca avem în vedere rata de impozitare combinata (impozit pe profit + impozit pe dividende), observam ca tarile dezvoltate din UE au un regim de impozitare mult mai restrictiv decât al României. Astfel, daca impozitul final combinat este de 19%

în Slovacia.4%) si aproximativ egal cu cel din Grecia (29%). Cehia etc. Succesul sau esecul ei depinde de momentul în care este aplicata. taxele pe mediu sunt de 10 ori mai mici în comparatie cu Uniunea Europeana. care au câstigat mai mult ca urmare a aplicarii cotei unice. mai mic decât în Polonia (34.4%). flexibilizarea Codului Muncii etc În România. Cehia (35. Norvegia si Danemarca (25%). Comparativ cu ratele practicate de statele membre UE. . Germania. "magnet" pentru investitiile straine. crearea de locuri de munca etc. Franta (55. În mod cert. opiniile pro cota unica vorbesc despre cresteri de venituri la buget. legat si de taxa de prima înmatriculare. Luxemburg si Cipru (15%) sau Marea Britanie (17%). cota TVA aplicata în România se situeaza la un nivel relativ mediu. este întâlnita în Slovacia (unde se practica principiul cotei unice extins si la TVA). Germania (52. în România. cum ar fi. nou introdusa în Codul Fiscal si atât de contestata. trebuie mentionat ca.reducerea cheltuielilor publice. în Irlanda acesta este de 26%. imputându-i lipsa de echitate. Cea mai mare rata a TVA este înregistrata în Suedia. Reforma sistemului fiscal naste în continuare multe controverse în România. 19%. Rata utilizata în România este mai mare decât cea practicata de alte state. Altfel. Aceeasi rata.4%). mediul economic în care este implementata si masurile acompaniatoare . consensul minim privind consolidarea unei strategii fiscale predictibile în România este necesar deoarece concurenta fiscala între tarile UE este din ce în ce mai puternica. generate de expansiunea consumului datorata transferurilor banesti de la românii plecati în strainatate si maririi cererii celor cu venituri mari. impunerea de constrângeri tari rau-platnicilor. Se argumenteaza ca veniturile la buget sau marit prin cresterea încasarilor din TVA.9%). de exemplu. Parerile contra recunosc cotei unice de impozitare doar avantajul reducerii birocratiei fiscale (simplitatea ei administrativa).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful