Teoria Probabilităţilor – An II Sem.

1 2009
A Dificultate scazută
B Dificultate medie
C Dificultate ridicată
D Grila 2007- 2008
Cris_43
Cum sunt urmatoarele evenimente intre ele: evenimentul sigur si evenimentul imposibil ?
A 1
R: complementare
A 1 Evenimentul sigur si evenimentul imposibil sunt evenimente complementare A
Ce tip de afirmatie este: Orice eveniment elementar sau compus nu implicã întodeauna evenimentul sigur.?
A 2 F

Orice eveniment elementar sau compus nu implicã întodeauna evenimentul sigur.

A 2 F

Ce tip de afirmatie este: Într-un câmp finit de evenimente evenimentul sigur este reuniunea tuturor evenimentelor
A 3 A
elementare.
A 3 Într-un câmp finit de evenimente evenimentul sigur este reuniunea tuturor evenimentelor elementare. A
Ce tip de afirmatie este: Într- un câmp de evenimente egal posibile probabilitatea evenimentului A este egalã cu
A 4 F
raportul dintre numãrul cazurilor posibile si numãrul cazurilor favorabile.
Într-un câmp de evenimente egal posibile probabilitatea evenimentului A este egalã cu raportul dintre numãrul
A 4 F
cazurilor posibile si numãrul cazurilor favorabile.
A 5 Avem: P   1 . F

A 5 Ce tip de afirmatie este: P   1 . F

A 6 Avem: P     1. A

A 6 Ce tip de afirmatie este: P     1. A

A 7 Avem: P  A1  A2   P  A1   P  A2   P  A1  A2  , A1 , A2   A

A 7 Ce tip de afirmatie este: P  A1  A2   P  A1   P  A2   P  A1  A2  , A1 , A2   A

Ce tip de afirmatie este: Evenimentele A, B ale câmpului de probabilitate , , P sunt P independente dacã:
A 8 A
P  A  B   P  A P  B 
Evenimentele A, B ale câmpului de probabilitate , , P sunt P independente dacã:
A 8 A
P  A  B   P  A P  B 
Ce tip de afirmatie este: Numim probabilitate a evenimentului A condiţionatã de evenimentul
P  A  B
A 9
B  P  B   0  raportul P  A B   .
A
P  B
Numim probabilitate a evenimentului A condiţionatã de evenimentul B  P  B   0  raportul

A 9 A
P  A  B
R: P  A B   .
P  B
Ce tip de afirmatie este: Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate:
A 10 F
F  x1   F  x2  daca x1  x2 , x1 , x2  
Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate:
A 10 F
F  x1   F  x2  daca x1  x2 , x1 , x2  

1/18
 Ce tip de afirmatie este: Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate:
A 11 lim F  x   1 F
x  

A 11 Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate: lim F  x   1 F

x  

Ce tip de afirmatie este: Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate:
A 12 lim F  x   1 A
x 

A 12 Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate: lim F  x   1 A

x 

Ce tip de afirmatie este: Fie  o variabila aleatoare continua si fie f  x  densitatea sa de repartitie atunci are
b
A 13 A
loc: P  a  X  b    f  x  dx
a

Fie  o variabila aleatoare continua si fie f  x  densitatea sa de repartitie atunci are loc:

A 13 b A
P  a  X  b    f  x  dx
a

Evenimentul care nu se poate realiza prin nici o probã a experimentului studiat se numeste evenimentul ........
A 14
R: imposibil
Evenimentul care se realizeazã printr-o singurã probã a experimentului studiat se numeste evenimentul ....
A 15
R: elementar
Evenimentul care se realizeazã prin douã sau mai multe probe a experimentului considerat se numeste
evenimentul ....
A 16
R: compus
Evenimentul care se realizeazã dacã si numai dacã se realizeazã cel putin unul din evenimentele A sau B se
A 17 numeste ......... evenimentelor A sau B.
R: reuniunea
Evenimentul care se realizeazã dacã si numai dacã se realizeazã ambele evenimente A sau B se numeste ….......
evenimentelor A sau B.
A 18
R: intersectia
Evenimentele A si B care nu se pot realiza simultan sunt evenimente ….…….
A 19
R: incompatibile
Alegerea unei piese corespunzãtoare sau necorespunzãtoare standardului dintr-un lot de piese reprezintã
evenimentul ……….. al experientei.
A 20
R: sigur
Aparitia fetei 7 la aruncarea cu zarul (cu fete numerotate de la 1 la 6) reprezintã un eveniment ……..…
A 21
R: imposibil
Variabila aleatoare care inregistreaza numarul produselor defecte dintr-un lot analizat se numeste variabila alea-
toare .............
A 22
R: discreta
Daca  si  sunt doua variabile aleatoare pentru care : P   xn ,   ym   P   xn   P   ym 
A 23 atunci spunem ca  si  sunt variabile aleatoare……….

R: independente
A 24 Ce tip de afirmatie este: Fiecare realizare a unui experiment se numeste proba ? A

2/18
 Fiecare realizare a unui experiment se numeste………….
A 24
proba
A 25 Ce tip de afirmatie este: Rezultatul unei probe se numeste eveniment ? A
Rezultatul unei probe se numeste ………………
A 25
eveniment
Ce tip de afirmatie este: Evenimentul care apare sau se realizeazã prin orice probã a experimentului studiat se
A 26 A
numeste evenimentul sigur ?
Evenimentul care apare sau se realizeazã prin orice probã a experimentului studiat se numeste evenimentul
A 26
………….. sigur
Aparitia unei fete la aruncarea cu zarul reprezintã un eveniment ………..
A 27
R: elementar
A 27 Ce tip de afirmatie este: Aparitia unei fete la aruncarea cu zarul reprezintã un eveniment sigur. F
Aparitia unui numãr par la aruncarea cu zarul reprezintã un eveniment ………….
A 28 F
R: compus
A 28 Ce tip de afirmatie este: Aparitia unui numãr par la aruncarea cu zarul reprezintã un eveniment elementar. F
Fie X, Y doua variabile aleatoare. Determinati M(Z), unde Z=X+2Y, stiind ca M(X)=5, M(Y)=3.
B 1
R: 11
Fie X, Y doua variabile aleatoare. Determinati M(Z), unde Z=2X+3Y, stiind ca M(X)=2, M(Y)=6.
B 2
R: 22
 4 6 x3 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati x3 , p3 stiind ca M(X)=8.
B 3  0,5 0,3 p3 

R: x3=21, p3=0,2
 2 3 x3 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati x3 , p3 stiind ca M(X)=11,4.
B 4  0, 4 0, 2 p3 

R: x3=25, p3=0,4
 1 0 1
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati p1 , p2 , p3 stiind ca
 p1 p2 p3 
M  X   0,1; M  X 2   0,9
B 5

R: p1=0,4, p2=0,1 p3=0,5

x x2 ... xn 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X  1  . Stiind ca m, M reprezinta valoarea minima
 p1 p2 ... pn 
B 6 posibila, respectiv valoarea maxima posibila pe care le poate lua variabila aleatoare X, stabiliti dacã

R: m  M X  M
Fie X, Y doua variabile aleatoare, independente. Determinati D 2  Z  , unde Z=3X+2Y, stiind ca
B 10 D 2  X   5, D 2 Y   6
R: 69
Fie X, Y doua variabile aleatoare, independente. Determinati D 2  Z  , unde Z=2X+3Y, stiind ca
B 11 D 2  X   5, D 2 Y   6
R: 74

3/18
  x x2 
X  1  ,  x2  x1  , stiind ca M  X   1, 4; D  X   0, 24 ,
2
Fie X variabila aleatoare urmatoare
 0, 6 p2 
B 13 atunci completati repartitia lui X.

 1 2 
R: X  
 0, 6 0, 4 
Fie X o variabila aleatoare, stabiliti daca (unde xi , xk sunt doua valori posibile ale variabilei aleatoare X) este
2
 x  xk 
  D X .
2
adevarata MX  i
 2 
B 14 F

  xi  xk 
2

 Raspunsul bun : M  X    D 2
 X  
  2  
2
ba
Fie X o variabila aleatoare, ce ia valoarea minima a si valoarea maxima b , atunci D  X   
2

 2 
B 15 F
 ba
2

 Raspunsul bun : D  X   
2
 
  2  
Fie X,Y doua variabile aleatoare independente, ( unde m  M  X  , n  M Y  ) atunci
B 16 A
R: D 2
 XY   D  X  D Y   n
2 2 2
D 2
X m 2
D Y 
2

Utilizand inegalitatea lui Cebisev stabiliti o margine inferioara  

P X  M  X   3 , unde  este abaterea
medie patratica a variabilei aleatoare X .
B 17
8
R: 
P X  M  X   3   9
Utilizand inegalitatea lui Cebisev stabiliti o margine inferioara 
P X  M  X   0, 2 , stiind ca 
B 18 D 2  X   0, 004
R: 
P X  M  X   0, 2  0,9 
Stiind ca  
P X  M  X     0,9 si D 2  X   0, 009 , utilizati inegalitatea lui Cebisev si stabiliti
B 19 valoarea lui .

R:   0,3
 0,3 0, 6 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   , utilizand inegalitatea lui Cebisev estimati
 0, 2 0,8 
B 20 
P X  M  X   0, 2 
R: 
P X  M  X   0, 2  0, 64 

4/18
  0,1 0, 4 0, 6 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   , utilizand inegalitatea lui Cebisev estimati
 0, 2 0,3 0,5 
B 21 
P X  M  X   0, 4 
R: 
P X  M  X   0, 4  0,909
 10 12 16   1 2 
Fie doua variabilele aleatoare X si Y avand repartitiile X  , Y   . Gasiti
 0, 4 0,1 0,5   0, 2 0,8 
repartitia variabilei aleatoare Z  X Y
B 22

 11 12 13 14 17 18 
R: Z  
 0, 08 0,32 0, 02 0, 08 0,1 0, 4 
Fie repartitia variabilei bidimensionale urmatoare

Y/X 3 10 12
4 0,17 0,13 0,25
5 0,10 0,30 0,05
B 23
aflati distributia variabilei aleatoare X, respectiv distributia variabilei aleatoare Y.

 3 10 12   4 5 
R: x  y 
 0, 27 0, 43 0,30   0,55 0, 45 
Fie repartitia variabilei bidimensionale urmatoare

Y/X x1=2 x2=5 x3=8

y1=0 0,15 0,30 0,35
y2=0 0,05 0,12 0,03
B 24
aflati repartitia lui X conditionata de evenimentul (Y=0,4)
 2 5 8
R:  X / Y  0, 4    3 3 7

 
 16 8 16 
Fie repartitia variabilei bidimensionale urmatoare

Y/X x1=2 x2=5 x3=8

y1=0 0,15 0,30 0,35
y2=0 0,05 0,12 0,03
B 25
aflati repartitia lui Y conditionata de evenimentul (X=5)
 0, 4 0,8 
R: Y / X  5    5 2 

 
 7 7 

5/18
 O variabila aleatoare continua X are functia de densitatea de repartitie
 
0, x0 0, x0
 
   
B 26 f  x   cos x, 0  x  R: F  x   sin x, 0  x 
 2  2
   
0, x 1, x
2 2
Determinati functia de repartitie a variabilei aleatoare continue X .
O variabila aleatoare continua X are functia de densitatea de repartitie
0, x0 0, x0
 1 1
 
f  x  x   , 0 < x  2 R: F  x     x  x  0 < x  2
2
B 27 2 2
 
0, x2 1, x2
Determinati functia de repartitie a variabilei aleatoare continue X .

O variabila aleatoare continua X are functia de densitatea de repartitie

 
0, x0 0, x0
 
   
B 28 f  x   sin x, 0 < x  R: F  x   1  cos x, 0 < x 
 2  2
   
0, x 1, x
2 2
Determinati functia de repartitie a variabilei aleatoare continue X .
O variabila aleatoare continua X are functia de densitatea de repartitie
2 x, x   0,1
f  x  
B 29 0, in rest
Determinati media variabilei aleatoare continue X .
2
R: M X  
3
O variabila aleatoare continua X are functia de densitatea de repartitie
1
 x, x   0, 2
f  x   2
B 30 0, in rest
Determinati media variabilei aleatoare continue X .
4
R: M X  
3
O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie
0, x0 0, x0
x 1
 
B 31 F  x    , 0<x4 R: f  x   , 0<x4
4 4
1, x4 0, x4
Determinati functia densitate de repartitie a variabilei aleatoare continue X .

6/18
 O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie
0, x0
x

B 32 F  x    , 0<x4 R: M  X  1
4
1, x4
Determinati media variabilei aleatoare continue X .
O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie
0, x  2
x 1 4

B 33 F  x     , -2 < x  2 R: D2  X  
4 2 3
1, x2
Determinati dispersia variabilei aleatoare continue X .
 1 3 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   , atunci aflati media lui X.
B 34  0, 4 0, 6 
R: M  X   2, 2
 1 3  2
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   , atunci aflati media lui X .
B 35  0, 4 0, 6 

R: M  X 2   5,8

 2 3 5 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati M(X)
B 36  0,1 0, 4 0,5 

R: M  X   3,9
 2 4 7 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati F  x 
 0,5 0, 2 0,3 
 0, x2
B 37  0,5, 2  x  4

R: F  x   
0, 7, 4  x  7
 1, x7
 2 3 5 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati F  x 
 0,1 0, 4 0,5 
 0, x2
B 38  0,1, 2  x  3

R: F  x   
0,5, 4  x  5
 1, x5
 2 4 5 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati M(X)
B 39  0,3 0, 6 0,1
R: M  X   3,5

7/18
  2 3 5 
X   . Determinati M  X 
2
Fie X variabila aleatoare urmatoare
B 40  0,1 0, 4 0,5 
R: M  X 2   16,5

 2 4 5 
X   . Determinati M  X 
2
Fie X variabila aleatoare urmatoare
B 41  0,3 0, 6 0,1
R: M  X 2   13,3

 2 4 5 
X   . Determinati D  X 
2
Fie X variabila aleatoare urmatoare
 0,3 0, 6 0,1 
B 42

R: D  X 2   1, 05

 2 3 5 
X   . Determinati M  X 
3
Fie X variabila aleatoare urmatoare
B 43  0,1 0, 4 0,5 

R: M  X 3   74,1

 0, x  2
1 1 x

O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie F  x     arcsin , 2  x  2 ,
2  2
B 44  1, x2
determinati P  1  X  1
1
R: P  1  X  1 
3

 0, x  1

3 3 1
O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie F  x    x  , 1  x  , determinati
4 4 3
 1
B 45  1, x
3
 1
P0  X  
 3
 1 1
R: P  0  X   
 3 4
 0, x  1

O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie F  x   0,5 x  1, 2  x  4 , determinati
 1, x4
B 46 
P  X  3

R: P  X  3  0,5

8/18
 Evenimentul care se realizeazã dacã si numai dacã nu se realizeazã evenimentul A se numeste ..........

a. evenumentul contrar lui A

B 47
b. evenimentul complementar lui A
c. evenimentul opus lui A
R: a + b + c
Douã evenimente elementare distincte sunt …………
B 48
R: incompatibile
Se extrage o bilã dintr-o urnã având urmãtorul continut: douã bile albe, cinci bile negre, zece bile verzi.
Considerãm evenimentul E1 bila extrasã este albã. Sã se scrie evenimentul contrar.
B 49
E1C va fi: bila extrasa nu este alba
Într-un sistem de comunicaţii se transmit trei mesaje. Considerãm evenimentul E1: cele trei mesaje se
înregistreazã corect. Sã se scrie evenimentul contrar.

a. E1C va fi : un singur mesaj este inregistrat corect

B 50
b. E1C va fi: cel putin un mesaj este inregistrat corect
c. E1C va fi: ambele mesaje sunt inregistrate corect
R: Nici una din variante
Intr-un centru de calcul sunt 6 computere si 4 calculatoare de buzunar. Probabilitatea ca un computer sã se
defecteze este de 0,05, iar pentru un calculator este de 0,2. Un student alege la intamplare un instrument de
B 51 calcul. Care este probabilitatea ca instrumentul de calcul ales sa functioneze?

R: 0,89
Intr-o cutie sunt 12 piese de la firma 1, 20 de piese de la firma 2 si 18 piese de la firma 3.
Probabilitatea ca piesa de la firma 1 sa fie corespunzatoare este de 0,9; probabilitatea ca piesa de la firma 2 sa fie
corespunzatoare este de 0,6; probabilitatea ca piesa de la firma 3 sa fie corespunzatoare este de 0,9. Se extrage o
B 52
piesa la intamplare. Determinaţi probabilitatea ca piesa extrasa sa fie corespunzatoare?

R: 0,78
Fie doua urne U1, U2 avand urmatoare compozitie: urna U1 contine 10 bile, din care 8 bile sunt albe; urna U2
contine 20 bile, din care 4 bile sunt albe. Se extrage o bila la intamplare din cele doua urne. Care este
B 53 probabilitatea ca bila extrasa sa fie alba?

R: 0,5
12 aparate de acelasi tip sunt in exploatare. Stim ca 3 aparate provin de la fabrica 1, 4 aparate provin de la fabrica
2, 5 aparate provin de la fabrica 3. Probabilitatea ca un aparat de la fabrica 1 sa functioneze este de 0,9;
probabilitatea ca un aparat de la fabrica 2 sa functioneze este de 0,8; probabilitatea ca un aparat de la fabrica 3 sa
B 54 functioneze este de 0,75. Aparatele sunt supuse unei probe de verificare. Se alege la intamplare un aparat. Care
este probabilitatea ca aparatul ales sa treaca proba de verificare?

R:  0,804
12 aparate de acelasi tip sunt in exploatare. Stiim ca 3 aparate provin de la fabrica 1, 4 aparate provin de la
fabrica 2, 5 aparate provin de la fabrica 3. Probabilitatea ca un aparat de la fabrica 1 sa functioneze este de 0,9;
probabilitatea ca un aparat de la fabrica 2 sa functioneze este de 0,8; probabilitatea ca un aparat de la fabrica 3 sa
B 55 functioneze este de 0,75. Aparatele sunt supuse unei probe de verificare. Se alege la intamplare un aparat, care
trece proba de verificare. Care este probabilitatea ca aparatul ales sa provina de la cea de a doua fabrica?

R:  0,391
 xi 
Fie repartitia variabilei aleatoare   , i  I , atunci determinati urmatoarea valoare p i
C 1  pi  iI

R: 1

9/18
  x1 ... xn   y1 ... ym 
Fie  si  doua variabile aleatoare cu urmatoarele repartitii:  :  ,  : 
 p1 ... pn   q1 ... qm 
 xi  y j 
atunci repartitia variabilei aleatoare    :   unde pij va fi
C 2  p ij  i  l , n A
j l , m

R:   
pij  P     xi  yi   P      xi       y j  cu  p ij 1

 xi 
Fie repartitia variabilei aleatoare   , i  1, n atunci este adevarat ca
 pi 
C 3 A
 xik 
R:    
k

 pi i l ,n
 xi 
Fie repartitia variabilei aleatoare   , i  1, n atunci este adevarat ca
C 4  pi  A
n
R: M     xi pi
i 1

Fie  si  doua variabile discrete pentru care exista M   si M   atunci determinati media lui    .
C 5

R: M      M    M  
Fie  o variabila aleatoare pentru care exista M   si fie c o constanta reala, atunci determinati media lui c
C 6

R: M  c     c  M  
Fie  si  doua variabile discrete pentru care exista M  2  si M  2  atunci este adevarat ca

C 7 A

R: M     M  2   M  2 

Fie  si  doua variabile discrete independente pentru care exista M   si M   atunci

C 8 A

R: M     M    M  
Fie  o variabila aleatoare si fie r un numar natural, daca exista M   atunci momentul de ordin r al
variabilei aleatoare  este
C 9 A

R: M  y    xky pk
k

Momentul absolut de ordin r , r   , pentru o variabila aleatoare  este

C 10 A
M  
y
R:
 

10/18
 Fie  o variabila aleatoare atunci momentul centrat de ordin r , r   , este
C 11 A
M   M   
y
R:
 
Dispersia unei variabile aleataore  este
C 12 A
R: momentul centrat de ordin 2 al variabilei aleatoare 
Fie  o variabila aleatoare atunci
C 13 A
D 2    M  2    M   
2
R:

Daca   a    b , a si b constante reale, atunci

C 14 A
R: D    a  D  

Fie n variabile aleatoare  k k 1,n independente doua cate doua si  ck k 1,n constante reale, atunci
C 15 A
2  n 2 2
n
R: D   ck   k    ck  D  k 
 k 1  k 1
Fie  o variabila aleatoare atunci
C 16 D 2   A
R: 
P   M       2
Este functie de repartitie a unei variabile aleatoare  urmatoarea functie
C 17 A
R: 
F  x   P      x, x   
Se numeste functie de repartitie a unei variabile aleatoare  urmatoarea functie
C 17
R: 
F  x   P      x, x   
 5 2 3 4 
Fie variabila aleatoare discreta X :  atunci
C 18  0, 4 0,3 0,1 0, 2  A

R: M  X   0,3 si   X   3,9
 xn 
Fie repartitia variabilei aleatoare  :  , n  I atunci functia de repartitie este
 pn 
C 19 A

R: F  x  p
xn  x
n

Fie  o variabila aleatoare a carui functie de repartitie este F(x) si fie a si b doua constante reale astfel
incat a  b . Atunci are loc
C 20 A

R: P  a    b   F b   F  a 

11/18
 Fie  o variabila aleatoare continua si fie f(x) densitatea sa de repartitie atunci functia de repartitie
F(x) este data de
C 21 A
x
R: F  x   f  u  du


Fie  o variabila aleatoare continua si fie f(x) densitatea sa de repartitie atunci f  x  

C 22 F
R: f  x  0

Fie  o variabila aleatoare continua si fie f(x) densitatea sa de repartitie atunci  f  u  du  1
0
C 23 
F
R:  f  u  du  1


 
0, daca x  0 sau x  2
Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate: f  x    atunci mediana
sin x, daca 0  x  
 2
C 24 F

variabilei aleatoare X este
6

R:
3
0, daca x  0 sau x  1
Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate: f  x   atunci media
2 x, daca 0  x  1
C 25 variabilei aleatoare X este 0 F
2
R:
3
0, daca x  0 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate: f  x    1 atunci media
 2 x, daca 0  x  2
C 26 F
variabilei aleatoare X este 0
4
R:
3
0, daca x  0 sau x  

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate: f  x    1 atunci M  X 
2

 2 sin x, daca 0  x  
C 27 F
este 0
2 4
R:
2
0, daca x  0 sau x  

f  x  1 atunci D  X   0
2
Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate:
 2 sin x, daca 0  x  
C 28 F

 2 8
R:
4

12/18
  
 0, daca x  0 sau x 
2
Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate: f  x    atunci M  X   0
2

cos x, daca 0  x  
C 29  2 F

 2 8
R:
4
Fie X o variabila aleatoare pentru care M  X   3 si M  X 2   13 . Determinati o margine inferioara pentru
P  1  X  7   0
C 30 F
3
R:
4
Se dau 52 de bile din care 4 sunt albe. Cele 52 de bile se impart in patru grupe egale. Se cere sa se determine
probabilitatea ca in fiecare grupa sa se gaseasca o bila alba.
C 31
C41  C48
12
R: 13
C52
O urna contine cinci bile albe si doua bile negre, alta, patru bile albe si trei bile negre si o a treia, sase bile albe si
patru bile negre. Se extrage cate o bila din fiecare urna. Se cere probabilitatea ca doua bile sa fie albe si una
neagra.
C 32
5 4 4 5 3 6 2 4 6
R:        
7 7 10 7 7 10 7 7 10
2
1  x2
Fie variabila X cu densitatea normal redusa: f x  x   e . Sa se calculeze densitatea de repartitie a
2
C 33 variabilei Y  3 X .
2
x
1  18
R: fy  x  e
2
Fie X o variabila aleatoare cu distributia uniforma in intervalul ( 0,1). Sa se calculeze densitatea de repartitie a
1
variabilei Y  ln
C 34 X
 0, x  0
R: f  x   x
e , x  0
Fie  o variabila aleatoare continua pentru care exista momentele centrate de ordin 2 si 3 atunci precizati
formula pentru asimetria
C 35
3   
R: A5 
23  
Fie  o variabila aleatoare continua pentru care exista momentele centrate de ordin 2 si 3 atunci asimetria este
data de urmatoarea formula:
C 35
3   
R: A5 
23  

13/18
 Fie  o variabila aleatoare continua pentru care exista momentele centrate de ordin 2, 3 si 4 atunci excesul are
urmatoarea formula:
C 36
4  
R: E 3
22  
Fie  o variabila aleatoare continua pentru care exista momentele centrate de ordin 2, 3 si 4 atunci precizati
formula pentru exces.
C 36 4  
R: E 3
22  
a
Se da functia f :    , f  x 
e  e 2 x
2x

C 37
1. Care este valoarea constantei a astfel incat f  x  sa fie densitate de repartitie ?

R: a
2
a
Se da functia f :    , f  x 
e  e 2 x
2x

C 37
2. Determinati forma functiei de repartitie corespunzatoare
2
R: arctg  e 2 x 

a
Se da functia f :    , f  x 
e  e 2 x
2x

C 37  1 
3. Calculati P X  X  0
 2 
2
R: arctg  e   1

0, daca x  2 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate de repartitie: f  x    1
 4 , daca  2  x  2
1. Sa se afle functia de repartitie corespunzatoare
C 38
 0, x  2
x2

R: F  x    , 2  x  2
 4
 1, x2
0, daca x  2 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate de repartitie: f  x    1
C 38  4 , daca  2  x  2
2. Sa se calculeze media lui X

R: 0

14/18
 0, daca x  2 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate de repartitie: f  x    1
 4 , daca  2  x  2
C 38 2
3. Sa se calculeze media lui X

4
R:
3
0, daca x  2 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate de repartitie: f  x    1
 4 , daca  2  x  2
C 38 4. Sa se calculeze dispesia lui X

4
R:
3
0, daca x  2 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate de repartitie: f  x    1
 4 , daca  2  x  2
C 38 5. Sa se afle F(0)

1
R:
2
Intr-o loterie cu 100 de bilete exista 3 bilete castigatoare. Un jucator a cumparat 40 de bilete.

1. Care este probabilitatea ca el sa castige cu un singur bilet?

C 39
C31  C9739
R: 40
C100
Intr-o loterie cu 100 de bilete exista 3 bilete castigatoare. Un jucator a cumparat 40 de bilete.

2. Care este probabilitatea ca el sa castige cu doua bilete?

C 39
C32  C9738
R: 40
C100
Intr-o loterie cu 100 de bilete exista 3 bilete castigatoare. Un jucator a cumparat 40 de bilete.

3. Care este probabilitatea ca el sa castige cu cel putin un bilet?

C 39
C31  C9739  C32  C9738  C33  C9737
R: 40
C100
Fie functia f  x, y   kx  x  y  , 0  x  1, 0  y  1
3. Sa se determine repartitia marginala a variabilei Y
C 40
4  6y
R: fY  y  
7

15/18
 Fie functia f  x, y   kx  x  y  , 0  x  1, 0  y  1
1. Sa se determine constanta k astfel incat f sa fie o densitate de repartitie
C 40
12
R:
7
Fie functia f  x, y   kx  x  y  , 0  x  1, 0  y  1
2. Sa se determine repartitia marginala a variabilei X
C 40
12 x 2  6 x
R: fX  x 
7
 2 xy
 x  , 0  x  1 si 0  y  2
Vectorul (X,Y) are densitatea de repartitie f  x, y    3 .
0, in rest
C 41  1
1. sa se calculeze P X  
 2
5
R:
6
 2 xy
 x  , 0  x  1 si o  y  2
Vectorul (X,Y) are densitatea de repartitie f  x, y    3 .
0, in rest
C 41 C
2. sa se calculeze P Y  X 
7
R:
24
 2 xy
 x  , 0  x  1 si o  y  2
Vectorul (X,Y) are densitatea de repartitie f  x, y    3 .
0, in rest
C 41  1 1 C
3. sa se calculeze P  Y  X 
 2 2
5
R:
32
1 1
C 42
Fie  ,  un vector pentru care avem P   x,   y    . Aflati daca componentele acestui A
3x 1 5 y
vector sunt variabile aleatoare independente.
 1 1   0 1
 
Se dau urmatoarele variabile aleatoare discrete:  : 1
 2  si  :  1 
3  . Se stie ca :

 3 3  4 4
1
C 43 P   1,   0   .
5
Determinati valoarea: P   1,   1 .
2
R:
15

16/18
  1 1   0 1
 
Se dau urmatoarele variabile aleatoare discrete:  : 1
 2  si  :  1 
3  . Se stie ca:

 3 3  4 4
C 44 1
P   1,   0   . Sa se afle urmatoarea valoare: M   .
5
29
R:
60
 1 1   0 1 
 
Se dau urmatoarele variabile aleatoare discrete:  : 1
 2  si  :  1 3  . Se cunoaste urmatoarea

 3 3  4 4
C 45
1
probabilitate: P   1,   0   . Sa se afle coeficientul de corelatie:   ,  .
12
R: 0
 si  variabile aleatoare independente pentru care stim ca
Fie
M    2, M    4, D 2    4, D 2    9,   ,   0,5 . Determinati valoarea covariantei
C 46
cov  , 

R: -3
 si  variabile aleatoare independente pentru care stim ca
Fie
M    2, M    4, D 2    4, D 2    9,   ,   0,5 . Determinati valoarea mediei
C 47
M  

R: 11
Determinati densitatea de repartitie marginala a variabilei aleatoare  daca stim ca
x  y x 1
C 48 f  , y   e , x   0,   , y   0,   si f  y   1  y  e  y , y   0,   .
1 y 2

R: 
c  x  y  , 0  y  x  1
Densitatea de repartitie a vectorului  ,   este de forma: f  x, y    .
0, in rest
C 49 Determinati valoarea constantei c.

R: 1
2  x  y  , 0  y  x  1
Densitatea de repartitie a vectorului  ,   este de forma: f  x, y    .
 0, in rest
Determinati densitatea repartitiei marginale a variabilei .
C 50

1  2 y  3 y 2 , 0  y  1
R: f  y  
 0, in rest

17/18
 2  x  y  , 0  y  x  1
Densitatea de repartitie a vectorului  ,   este de forma: f  x, y    .
 0, in rest
Determinati densitatea repartitiei marginale a variabilei .
C 51

3 x 2 , 0  x  1
R: f   x  
 0, in rest
Fie densitatea de repartitie a variabilei aleatoare bidimensionale  ,   :
 2 xy
 x  , 0  x  1, 0  y  2
f  x, y    3 . Aflati valoarea densitatii de repartitie marginale
 0, in rest
C 52
a variabilei 

 1
R: 2x  x  
 3
Fie densitatea de repartitie a variabilei aleatoare bidimensionale  ,   :
 2 xy
 x  , 0  x  1, 0  y  2  1
C 53
f  x, y    3 . Sa se calculeze P     .
 0,  2
in rest
5
R:
6
Fie X 1 , X 2 ,..., X n variabile aleatoare independente, pozitive şi la fel distribuite, atunci

D 56
 X1  1
R: M 
X
 1  X 2  ...  X n  n
Fie X 1 , X 2 , X 3 , X 4 , X 5 variabile aleatoare independente, pozitive şi la fel distribuite, atunci

D 57
 X1  X 2  X 3  3
R: M 
 X1  X 2  X 3  X 4  X 5  5
Fie X 1 , X 2 , X 3 , X 4 variabile aleatoare independente, pozitive şi la fel distribuite, atunci

D 58
 X1  X 2  1
R: M 
 X1  X 2  X 3  X 4  2
 x x2 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X  1  . Atunci
 0,5 0,5 
D 61 2
 x  x1 
R: D  X    2
2

 2 

18/18