Numrtoarea invers a nceput pentru intrarea Letoniei n zona euro n 2014, un obiectiv mobilizator pentru liderii si, ns care

nu entuziasmeaz populaia acestui mic stat baltic abia ieit dintr-o grav criz economic i nc afectat de un plan de austeritate draconic. Potrivit sondajelor de opinie, letonii sunt departe de a se bucura de ideea aderrii la zona euro aflat n plin criz economic, n timp ce guvernul de centru-dreapta d asigurri c este n interesul rii s aib aceeai moned cu principalii si parteneri comerciali. Un sondaj realizat de Institutul Latvijas Fakti n august n rndul a o mie de persoane arat c doar 35% dintre letoni sprijin trecerea la euro, fa de 59% mpotriv, n timp ce 6% nu au avut nicio opinie. n micul orel Cesis (90 km nord-est de Riga), sunt sceptici chiar i cei care lucreaz n sectoarele unde se obinuiete s se foloseasc euro. Jolanta Sausina, proprietara cafenelei '2 Locals' din piaa central, recunoate c unii dintre clienii si o ntreab adesea dac pot plti n euro raportat la Estonia vecin - ultima ar care a adoptat moneda euro n 2011 - mai degrab dect n lats letoni. Trecerea la euro ar simplifica tranzaciile, ns Jolanta Sausina care i amintete istoria Letoniei pierzndu-i, rectigndu-i i apoi pierzndu-i iar independena timp de 70 de ani, nu este entuziast. "Am 38 de ani i ar fi a patra oar cnd moneda rii se schimb. Prima oar am avut rubla sovietic, apoi Repsinieki (o moned provizorie dup ce Letonia i-a ctigat independena fa de Moscova n 1991) i apoi lats-ul, care a revenit dup ce a disprut timp de 50 de ani, i iar acum euro", a afirmat ea. "Oamenii nu sunt cu adevrat ataai de niciuna din aceste monede, mai ales c niciuna nu a rmas mult timp", a adugat ea. Poziia guvernului pro-euro ine i de faptul c pentru moment opoziia este limitat la extreme. O alian anti-euro s-a format n Letonia ntre grupurile 'Anti Globalisti' (stnga) i 'Perkonkrusts' (extrema-dreapt). Ei i acuz pe site-ul lor comun eirone.lv (Nu euro) pe membrii guvernului leton c ar fi 'marionete' ale unei elite internaionale. Liderii letoni susin ns c politica lor de austeritate a permis rii s respecte criteriile de la Maastricht privind inflaia, datoria i deficitul public. Singura dificultate pentru Letonia, care a trecut de la o extrem la alta n ultimii zece ani, este s arate c a gsit o cale sustenabil de cretere, noteaz AFP. Sursa: Agerpres