Introducere in teoria comunicarii (Petcu)

Comunicarea non-verbala. Kinezica (studiaza gesturile)

Functiile gesturilor

In vederea inlocuiirii exprimarii verbale cand anumiti factori situationali, cum ar fi sitaata sau zgomotul impiedica transmiterea cuvintelor. Ca mijloc de completare in fraze, care pronuntate in intregime ar fi jenanate. Ca mijloc de clarificare a unui cuvant susceptibil de ambiguitate Ca mijloc de exprimare rapida cand timpul disponibil pt interventie este foarte scurt Cand unul dintre canalae este ocupat

Clasificarea gesturilor (Chelcea- Comunicarea non-verbala, Comunicare.ro, Bucuresti)/ Peter Collet (Cartea gesturilor) 1. Jean Claude Martin (1999)

A. Gesturile deictice B. a. Marcatorii (cum, unde, ce?)- indexul- se arata o directive, o persoana. b. Compteurii- cu ajutorul lor, interlocutorul indica o ordine sau o marime. c. Clestii- de obicei, sunt gestuie formate de index si de degetul mare si indica de regula precizia, finetea de la caz la caz.

C. Gesturi pictografe- deseneaza conturul obiectelor in aer

D. Gesturi ideografe- ale mainilor, ale degetelor care par sa urmeze traseul gandirii abstracte.

E. Gesturi cantitative- executata cu mana intreaga, cu ambele maini, mainile functionand simetric; delimiteaza spatiul, incadreaza etc.

F. Gesturi kinetografe- effectuate de corp sau de o parte a corpului prin care se joaca actiunea evocata

G. Gesturi ritmice

a. De punctuatie- ce insotesc verbalizarea emitatorului, ritmeaza debitul sau pot fi gesture de ascultare active, cum ar fi miscarea capului de sus in jos, ceea ce nu inseamna neaparat cordul in leg cu ce spune celalalt, ci faptul ca ai receptat mesajul. b. Regulatoare de manipulare- il pot destabiliza pe interlocutorasculti pe cineva, faci semnul cu miscarea capului in sus si jos si la un mom dat de opresti- il poate destabiliza pe celalalt, ii poate da senzatia ca in acel moment esti in dezacord cu el.

H. Adaptorii- sunt gesture care pot insoti sau nu exprimarea orala. De obicei, nu sunt controlate, de aceea mai sunt numite si gesture ce te denunta.

a. Gesturi de autocontact (autoadaptori)- indreptate spre sine, sunt semnificative pt starea psihica a interlocutorului, dar aceste gesture pot si parazita mesajul verbal. Ele mai apar cand esti intr-o stare de reflexie intense sau ai o dificultate interna. A te mangaia, atingi parul, te tragi de ureche, a te prinde de varful nasului. b. Adaptorii obiecte- a te juca cu un obiect, a-l deplasa, cel mai adesea inconstient. c. Etero-adaptorii sau gesture de contact- manipularea celuilalt prin luarea de mana, prinderea bratului, atingerea pe umar. (sunt mai frecvente in culturile romanice)

I.

Gesturile reflexe sau autonome- tremuratul, transpiratul, gura uscata etc.

2. E. K. Man, Friesen (1967)

A. Ilustratorii- gesture ce insotexc exprimarea verbala, sunt effectuate de maini; pot desena obiecte, pot accentua o afirmatie sau o negatie. a. Bastoanele- miscari vertical ale mainilor prin care accentuam anumite cuvinte, dar pot avea si semnificatia de amenintare, de dominare. b. Pictografele- gesture ce deseneaza in aer for a obiectlui evocat c. Kinetografele- gesture ce descriu o actiune, o miscare d. Ideografele- exprimari mai abstracte ale diverselor actiuni evocate e. Deicticele- gesture prin care indicam obiecte, locuri, personae f. Spatialele- cele prin care descriem pozitiile diverselor personae sau obiecte g. Ritmicele- miscari ce exprima cadenta unei actiuni h. Ilustratorii emblematici- gesturi care substituie cuvinte

B. Regulatorii- mentin si regleaza schimbul verbal, cum ar fi miscarea capului pentru a aproba, focalizarea vizuala cu sensul de cerere de informatii sau de asteptare etc. C. Emblemele- acele gesture ce pot fi traduse in cuvinte, utilizata in mod constient de locutori, cum ar fi indexul pe buze. D. Miscarile affective- gesture ce comunica anumite stari sufletesti, implica mimica si au semnificatii transculturale identice. E. Adaptorii- gesturi de manipulare a unei parti a corpului, a unui obiect care nu sunt executate de a emite informatii (individual le poate executa si atunci cand este singur)

Posturile (oglinzi ale atitudinilor indivizilor) Se disting 4 posturi globale: de supunere, de dominanta, de respingere, comuniune. Aceste posturi pot fi divizate in posturi partiale de asa maniera incat unii cercetatorii au incercat sa realizeze posturograme, reprezentari grafice ale modificarilor postural concomitente cu verbalizarile.

Posturi de contractie- exprima o atitudine de supunere, De extensie- care are semnificatia de dominanta, Postura de respingere- refuz, dezacord Posturile sunt niste grimase ale corpului. Comunicarea in campul social- antologie de texte, Luminta Iacob, ed. Univer. Al. ioan cuza.