Sunteți pe pagina 1din 9

#

CAPITOLUL

tr
ffi
i

ffi
r

trdentifie' &rea- qi exp,r'ir'narea sentirnerrtel,er'

,g
:

Ji
.::.t'
'-.i

a CIW este observarea lipsiti rima componenti fFIF X,* r k"Fg evaluare; a doua eomponenti este e:prirnateatt.5 pe care o avem. Psihanalistul Rollo May su$erei t*. cd. ,,o persoand rnaturd devine capabild sd diferenfteze ttd emolionale in la fel de multe nuan[e' experienle puternice pasionale sau delicate gi sensibile, ca cele din diversele pasaj rnuziea|e dintr-o simfonie." Pentru mulgi dintre noi insL, tfri rile emolionale siht, dupi eu1n spune May, ,,limitate eanote din sunetul $oarnei".

Pre[ul nla,re aI sentint"entelor neexprimate


Repertoriul nostru de euvinte prin ca;te insultlm pe cin va e adesea mai Lar$ decit vocabularul ce ne permite sI

4X

C ovruNrcAREA Nor.nrrornNrA

descrierncl.ar stdrile emofionale. Arn intd;fat timp de doudzeci gi unu de arri in gcoli americane gi nu-mi amintesc ca in tot acest timp sd m5- fi intrebat cineva curn m5, simt. Sentimentele ttv erau consid erate import attte. Era valorizat ,,rtnodul corect de a gindi" - definit de cei eare de[ineau pozifii de autoritate. cdtre ceilalgi,', ru sd fim in Sintem ?rnd.:fafi si fim^,,orientafi contact cu noi ingine. Inwilfdrn sI fim cu capul pe umeri gi si ne intrebim: ,,Ce cred algii cd, e potrivit si spun gi sd fac?,, pe care atn annrt-o cu o profesoar cind o interacfiune aveatn noui ani dernonstrea zd. curn poate incepe instriin area de propriile sentim'ente. Odat6,, rn-arn ascuns dupi ore intr-o clasd, fiindce m5. agteptau afafr, nigte bi.iegi sd.m6 batd. o profesoari rrt-a-uazut gi rni-a cerut sd pdrdsesc gcoala. Cind i-am e4plicat c5-mi-era fricd, si plec, a afirrnat: ,,Unuibdiat rraare nu-i e frie6." Cigiva arlri rnai tirzi:u, mesajul a fost intirit, cind am ?nceput s5.particip la intreceri sportive. Era ceva obignuit ca antrenorii sd aprecieze atle(ii dispugi ,,s5. dea totul', gi sd continue si joaee, indiferent de durereafizicS. pe care o resim(eau. Am inrd tat atit de bine lec(ia, incit o datd. am jucat baseball o lun5"de zile cu o fract:ufr. r:retratatd,la incheietura miinii. La un curs de CI{[ un student a vorbit de colegul lui de eamerd.care asculta rnuzied. at?t de tare, incit nu-l l6sa sd doarm[. Cind i s-a cerut si spun d. ee a sim(it cind s-a intim plat asta, studentul a rdspuns: ,,simt ci nu e corect sd asculgi rnuzicd" atit de tare noapte a." l-arra atras atenfia cd, atunci cind a spus ,,ed" dup5. ,,simt", a exptirnat o opinie, dar nu gi-a dezvdluit tr5'irea emo(ionald. cind i-am cerut sr incerce din nor-r si exprime ee a sim(it, a rdspuns: ,,Cind oamenii fac eeva de genul acesta, simt eE"au o problemi de personalitate.,, I-atr. explieat cd. gi aceasta era o opi.nie, nu o emo(ie. A fdeut o pauzd,

4q

Mensruenn B. I?.oSENB^ERG

arn nlcl u meditati\d, dup5" care a afirrnat cu vehemen!5: sentiment, nimic le$at de asta!" Studentul avea in rnod evident sentimente puternice. pd,cate, ru gtia curn s5"devind congtient de ele, gi cu atit mai pufin sd le exprime. Dificultatea in identificarea Si e>qrrimare sentimentelor e frecventd, mai ales in rindul avocafilot, in$in de eari et.5" oam rilor, politrigtilor, rnanagerilor gi rnilitarilor ale ciror eoduri profesionale ii descurajeazi si-gi manifes emo[iile. Eamiliile pldtesc scump cind membrii sint incapabi sa-S1coffiunrce emo[iile. Cintireala de rnwzicl western gi coun' try Reba Mclntire a scris, dupi rnoartea tatdlui ei, un cint
v

pe ca;re l-a intitulat

,,Cel mai nlare oln pe Qate nu l-am eun

cut". in el, a e:rprimat fefi,indoiali. sentimentele multor oamenif care n-a,u reugit niciodatd sd stabileasei legdturi emo(ionale'rr t,:-. curr gi-ar fi dorit. cw tafii lor a:1eAud constant afirmalii de $enul: ,,Nu vTeau sd rd faceli o* impresie gregit6. Sint edsdtoritd cu un bdrbat rninrrnat, dar tui;i gtiu niciodatd ce simte." O femeie care avea aeeastd, nernulgu;.f rnire L-a adws pe solul ei la un curs in tirnpul edrwia i-a spuffi ,,Simt ci sint cisdtoritd cu un zid." Solul a irnitat atunci exc@ lent un zid: a rdrttas rnut gi imobil. Exasperati, ez s-a intors.i spre mine Si a exclarnat: ,,Vede!i? Aga se intirnpld mereu. Ste;1 j.i gi nu spune nimic. E ca gi cum ag trdi cu un zid." ,,Mi se pare cd, te sim(i sin$urd qi vrei un contaet emo[ior:i tlral rnai profund cu so(ul td:u" , arrL rd.spuns eu. Cind ea a fose! de acord, arnincercat si explic cd afirrna(ii de genul ,,Simt clif trdiesc cu un zid" nu au rnati ganse sd,trezeasc[ interesul sogu'+; f$f lui pentru sentimentele gi dorinlele ei. Din contr6, tind "e luate drept criticd rnai degrabd decit ca invita\ii de a intra in'"[ contact cu trbirile emo(ionale. Mai mult, astfel de afirma(ii con$f

c ( t I i a c I I :' : t

;1e

ColvruNrcAREA Nor.nrrornNlA

De exemplu, un so( aude autoimplinite. d,,c frecventLaprofelii . criticat fiindeS. se comporta ca un zid este t.5;.nit,descuprin ac,easta impresia soliei "e rajat gi nu rdspunde, confirmind cd e asemenea unui zidca;re desemneazd voeabularului Beneficiile imbog5lirii tr1iriemo{ionale sint evidente nu numai in relaliile intime, ci qi in viafa profesionald. O'datd, am fost an$aiat sd asist membrii dep artantentului tehnic dintr-o corporalie elveliattd, afeetafi de faptul c5" ansajagii din alte departamente ii evitau. Cind atr fost intreba(i de ce, ansajalii din celelalte departanrtente au.rdspuns: ,,Nu ne plaee si ne consultim cu ei. E ca gi cum u*.roibi cu nigte magini!" Situafia s-a ameliorat cind am stat tehnic, maimult timp de vorbd cu ansajalii departarnentului incurajindu-i s[-gi e>rprime rnai mult tat:ura umani in comunicarea cu cole$ii. unui spital intr-o altil situalie, lueram cu administratorii eare igi ficeau griji legate de o intilnire cu medicii. Voiau s5. obgini sprijin pentru un proiect pe care rnedicii il respinseser doreau s6, recent cu o majoritate de 17 Ia 1. Administratorii le. afrt culn pot folosi CNV in discu{ia cu medicii. intr-o gedingd de Asumindu-mi voeea unui administrator joc de ro1, am deschis discugia spunind: ,,Mi-e frilcd si deschid acest subiect." Am ales sdincep astfel pentru cI am sim(it cit in timp ce se pre$dteanu pende mult se temealr administratorii cll medicii in respectiva problernil. tru o noui confruntare a protestat: inainte s6" continuu, unul dintre administratori ,,Egti nerealist! I{u le putem spune medicilor ci ne e fricdJ Cind arrr intrebat de ee recunoagterea fricii i se p6-reainac' ceptabild", a rdspuns fdrd ezitare; ,,DaeE reeunoagtem cd ne e kicd,, ne vor edlea in picioare!" Rispunsul lui nu rra'a'surprins:

,i

5l

MensneLL B. RosBlrg^oRc

arrt auzit frecvent oameni spunind cd. nu-gi pot ima$ina c ar fi s5.-gie:qrrime sentimentelela locul de rnunc5. Arn fost in satisficut cind arn aflat ed, totugi, unul dintre administrat a decis si riqte sd-gi exprime rnrlnerabilitateala temuta gedin[i:

emofii, a ales sd-gi mdrturiseasci sen timentele impreuni cu motivel i e zolvarea Confl i c teloi. pentru eare voia ca medicii si.-g schimbe pozi[ia. Aremarcat cit de di rit ant reaclior:rat rnedicii. in final, a fost uluit gi ugurat cind,, in loc sd fie ,,cdlcat in picioare" de rnediei, acegtia gi-au schim.r,* bat atitudirtea tnif,iald' votind cu o majoritate de 17 la 1 pen... trtr sprijinirea proiectului. Sehimbarea- drarnatied de situa[iei'i si in[eleagd Si sI apre cieze impactul::; i-a ajutat pe administratori poten(ial al exprirnirii vulnerabtlitatii - chiar gi la locul d" : ..,i muncI. in final, ve voi impirtS.gi o intimplare person ald c,ar" *-u i intdrfat eare sint efectele ascunderii sentimentelor. Predam un 'i curs de CI{V unui grup de elevi din mediul urban. Cind am intrat in sald in prima zi, elevii, ea;re discutaser[ anirnat intre ei pind atunci , zE td"ewt. ,,Bund dimine a[a!" , i-am salutat. Tbcere. M-am simlit foarte prost, dar mi-a fost tearr;rd s5-mi exprim aceastd" stare. In schiffib, afil continuat intr-o rnaniefr profesionald: ,,La acest curs, vorn studia un proces'de corrlunicare care sper sd rd ajute in relaliile voastre cu familia gi grupul de prieteni." Arn continuat sd.prezint inforrna(ii despre CNI dar nimeni nu pdrea sd mi asculte . O fat5" a scotocit prin $eantd, a scos o pild Si a inceput si-qi pileaseS. unghiile. Blevii de lingdfereas-

E4prirnat ea vulnerabi-

in locul manierei lui obignuiie d- ut pdrea logic, rafional Si lipsit de;i.

1t6!ii: i6,ata ajga la

ColvruNrcAREA NonrvrornNrA

trd Qi-aulipit fegele de $eam, fascinali patcd. de ce se intimpla rat"a6. M-arn simfit tot mai prost , dat n-am spus nimie. in "" irnul, un elev, ca;r.ea avut cu si$utanfh tnai mult curaj decit rnine, aintervenit: ,,Detegti sd te afli printre ne$ri, nu-i aga?" Am fost gocat, dar mi-am dat seama imediat cum contribuisem IapereepEia acestui elev incercind s6-mi ascund disconfortul. ,,Sint nervos", arn recunoscut, ,rdat nu pentrw cd' sinte(i ne{ri. Starea rraeaare legdt:ur.5-eufaptul ci nu cunosc pe nimeni gi cZ mri-arn dorit si fiu aeceptat cind arn intrat in sali." Expria avwt un efect crucial asupra elevilor. rfiarea rnrlnerabilitetii Au inceput sI rnd.intrebe despre mine, sd-mi spuni lucruri despre ei gi sd se atate interesali de CI{V

Sentirnettte'o er slua rlorL- s erttintente O confu zie frecventd. {eneratd" de limba este folosire a versenthtzentul bului a si,m,{i sau expresiei q, q,"oea, Diferen!ierea fefr, a exprima neapdrat un sentiment. De sentirnentelor exemplu, in enunlul ,,Sirnt c5" n-am ficut o de ginduri. afaeere bun5", cuvintul ,,simt" ar putea fi inlocuit cu un cuvtnt mai adeevat, ,,cred" satl ,,consider". in general, sentimentele nu sint clat e;rprimate cind cuvintul sitnt sau expresia q,rn,sentirrzentul e urmatd de: a) cuvinte curn ar fi ed,, de parcd, ca: ,,Simt cd, tu trebuie s5 gtii mai bine." ,,Md simt de pan'cd ag tfri cu un zid." ,,Mi simt ce, rtt), tatat."

MensueLL B. ^Flosplrn^oRc

b) pronumele eLL,t'u,, el, ea,, ei gi enunlurile impersonale: ,,Arn sentimentul ed. eu sint chemat mereu." ,,Simt cd e zadarttic." c) nume sau substantive carte desemrteazd.persoane: ,,Simt cd AmSt a fost destul de responsabile." cd" gefvil rrLeu ne ,,Arrl sentimentul rnanipuleazd." Pe de altd, parte, nu e necesar si folosim verbul a sirrcli cind e:rprim5.m o trZire emo(ionald": putem spune ,,Mi simt iritat" san, simplu, ,,Sint ititat" . in CNV diferen(iem cuvintele care e:qrrimdintr-aderdr stiri emo(ionale de eele cate descriu cr'un't, credent cd, stntenr^

A. Descrierea felului in eare eredent c5. sintem:


,,Md sirnt inadec*oat ca pianist." in acest enun(, irni aprecie z valoarea de pianist, s5-mi exprim clar sentimentele. in loc

B . Exprim area propriu -zisd a sentirnentelor:


,,Mi simt dezarnd,gft de mine insumi ea pianist." ,,Me simt nerd,bdd,tor eu rnine insumi ca pianist." ,,Mi sirnt frustrat ea pianist.' Sentirnentul real din spatele evaluS"rii ,,inade,evat" pe care arn f.deut-o ar putea fi dezarnS"gire, neribdare, frustrare sau altd, emotie.

5l

CopruNrcAREA NowvromNtA

De asemertea, ajutd, sd diferDiferen{ie,iea intie l.CE enfiem cuvintele care descriu ceea ee SIMTIM gi CUM CRE. credem cd fae alte persoane din jur de DDM cd. reac(ioneazd cuvintele cate ne descriu sentimentele. sau s iomporti algil. IJrmeazd citeva exernple de afirrnagii ce pot fi ugor confun date cu exprimiri ale sentimentelor. in realitate, ele dendluie mai degrabd ce gtndirn despre com,ports.ntentul altora decit ceea ce simlim: A. ,,Me simt neinsernttat pentrrr oamenii cu earr.eluetez." Cuvintwlnei,nsernnnt e:qrrimi cum cred eu ci md evalweazd"algii, gi nu un sentiment , ca;re in situa[ia aceasta ar putea fi ,,Me simt trtst" sau ,rMe sirnt desctcra;jat".
I

B. ,,Me simt nein(eles." Aici, cuvintwl netn{eles indicd. aprecierea rne a ctr privire la nivelul de inlelegere al altor persoane, gi nu un sentiment. in ac"ust5" situ a\ie, pot si rn5- simt nelinigtit sa:uititat, sau pot tfri alte ernolii. C. ,,Me simt ignorat." Din norl, aceasta e fi7.ai mult o interpretare a ac\iwnilor alt'ora decit o exprirnate clat.5,a felului in care ne sim(im. Fhr; indoiald, au fost rnornente in ca;re ni s-a pdrut c5. sintem ignorali Si sentimentul nostru a fost de upurarq potru cZ, voiarn s5. firn l5safi in pace. Fbr; indoiald c6. au existat alte rnornente cind ne-am sim(it jign/itv atunci cind arn avttt impresia cd sintem ign orafi, fiinded voiam si fim luati in seam6.

MensneLL

B. RosBlrnBRc

Cuvinte ca,,i$norat" e:ctrlrimi felul in eare intetpretdrn, unile altora, gi nu felul in care ne sirnlirn. latd, o listi de as fel de cuvinte: abandonat abuzat amenintat atacat binuit bruscat htat de'prost manipulat neapreeiat neascultat nedorit eonstrins cooptat discreditat exploatat folosit i$norat neglijat nein[eles nesprijinit presat provocat intirnidat impiedic,at/bloea incolgit inqelat intrerupt lisat balte respins subestirnat tratat cu superioritate tr.5:dat
,i

insugirea, uru^uizsocabular pentru sentirnente in expr irrtareasentimentelor, r ajut6.si folosim

E
=g

t,;

"rt*rra"if ce se referS. la emolii specifice, gi nu cuvinte vagi sau generale.;i De exemplu, dacd spunem ,,Am un sentiment bun in le$dturd.! cu asta" , serlti,?nent btm, poate insemn a mulgmtit, entuzi,asntat,'i$ Wurat salr diverse alte emo(ii. Cuvintele bine gi rdu il impie dic{riip pe interlocutor si intre in contaet cu cee a ce simlim noi. 1lF pen trw a td a}uta sA1[ Listele urmdto are au fost alcituite rd imbunehqipi capaeitatea de aenprima sentimente gi a descridtf clar o garndlargd" de stdri emo(ionale. i[
E

E t

5b