3.

STUDIU DE CAZ

CUPRINS
3.1. Descrierea variantelor structurale analizate
3.1.1. Incarcari
1.1.1. Gruparea efectelor structurale ale aciunilor , pentru verificarea structurilor
la stri limit ultime(SLU) i la stri limit de serviciu(SLS)
3.2. Varianta structurala cadre necontravantuite
3.2.1. Analiza modala
3.2.2. Verificarea deformatiilor
3.2.3. Verificarea elementelor
3.3. Varianta structurala cadre cu disipatori vascosi
3.3.1. Calculul disipatorilor
3.3.2. Analiza modala
3.3.3. Verificarea deformatiilor
3.3.4. Verificarea elementelor
3.4. Varianta structurala cadre contravantuite centric
3.4.1. Analiza modala
3.4.2. Verificarea deformatiilor
3.4.3. Verificarea elementelor
3.5. Concluzii













2
Pentru analiza este considerata o structura metalica P+5E ( H
nivel
=3,80 m) cu trei
deschideri de 6.00m si trei travei de 6.00 m.
Structura a fost conceputa si dimensionata conform normativului P100-1/2006
Normativ pentru proiectarea antiseismic a constructiilor de locuinte, social culturale,
agrozootehnice si industriale, pentru amplasamentul Bucuresti.

Fig. 1

3.1.1. Incarcari

Structura de rezisten este solicitata la urmtoarele ncrcri:
- greutate proprie;
- ncrcri tehnologice din exploatare (utile);
- sarcini climatice din vnt i zpad;
- aciunea seismic.

Incrcri gravitaionale
ncrcrile din greutatea proprie a structurii sunt determinate automat de programul de
calcul utilizat la modelarea structurii (SAP 2000).
Greutile tehnice i ncrcrile tehnologice din exploatare(utile) s-au stabilit n
conformitate cu SR EN 1991-1-1.




Incrcri din zpad
ncrcrile climatice din zpad corespunztoare amplasamentului construciei s-a
stabilit n conformitate cu normativul CR1-1-3-2005.
Valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol s
0,k
, pentru zona Bucureti, este
s
0,k
=2.0KN/m
2
, avnd intervalul mediu de recuren IMR=50 ani.

Valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad (s
k
):

3
s
k
=
i
C
e
C
t
s
0,k
C
e
= 1.0 expunere parial,
C
t
= 1.0 teras nenclzit
s
0,k
=2.0KN/m
2

1
=0.8
s
k1
=
1
C
e
C
t
s
0,k
=0.8x1x2=1.6 KN/m
2
acoperi terasa

Incrcri din vant
Calculul la vnt se face conform NP-082-04 ,, Cod de proiectare. Bazele proiectrii i
aciuni asupra construciilor. Aciunea vntului.
Din punct de vedere al solicitrilor din vnt, amplasamentul corespunde unei presiuni
de referin a vntului de 0.5 KN/m, mediat pe 10 min la 10 m cu interval mediu de
recuren de 50 ani (2% probabilitate anual de depire). Componenta dinamic a aciunii
vntului este caracterizat de coeficientul dinamic c
d.

Presiunea vntului la nlimea z deasupra terenului, pe suprafeele rigide exterioare
sau interioare ale structurii se determin cu relaia:

w(z) = q
ref
c
e
(z) c
p

unde:
q
ref
este presiunea de referin a vntului
c
e
(z) - factorul de expunere la nlimea z deasupra terenului
c
p
- coeficientul aerodinamic de presiune (c
pe
pentru suprafee exterioare i c
pi
pentru
suprafee interioare).
Presiunea de referin (egala cu 0,5kPa pentru Bucureti) este presiunea vntului
calculat din viteza de referin. Viteza de referin a vntului (egala cu 0.84x35m/s pentru
Bucuresti) este viteza vntului mediat pe o durat de 10 min., determinat la o nlime de
10m, n cmp deschis (lungime de rugozitate z
0
= 0.3 m) i avnd o probabilitate de depire
ntr-un an de 0.02 (intervalul mediu de recuren 50 de ani).
Factorul de rugozitate, c
r
(z) definete variaia presiunii medii a vntului cu nlimea
deasupra terenului pentru diferite categorii de teren (caracterizate prin lungimea de
rugozitate z
0
) n funcie de presiunea de referin :
()
()
() cz
qz
q
kz
z
z
r
ref
r
2
0
0
= =
|
\

|
.
| ln
2

Pentru zone cu densitate redus a construciilor valoarea k
r
(z
0
)=0,22. Valoarea
lungimii de rugozitate z
0
pentru categoria IIIA de teren este 0,3.
Factorul de rafal este raportul dintre presiunea de vrf (produs de rafalele vntului)
i presiunea medie (produs de viteza medie a vntului):


() () | | z I g z c
g
2 1+ =

n care :
I(z) - intensitatea turbulentei la inaltimea z
g - factorul de vrf.

Factorul de rafal la nlimea z deasupra terenului este o funcie liniar de
intensitatea turbulenei, deci o funcie descresctoare cu nlimea deasupra terenului.

4
Valoarea recomandat a factorului de vrf este g=3.5. Intensitatea turbulenei la nlimea z
se definete ca:

( ) I z
z
z
0
=
|
25 . ln

Valoarea lui | este egal cu 2,35 pentru zone cu densitate redus a construciilor.
Factorul de expunere sau combinat c
e
(z) este produsul dintre factorul de rafal i factorul de
rugozitate:
() () () cz=cz z
e g r
c

Factorul topografic a fost considerat egal cu 1,0.
Coeficienii de presiune, c
pe
, pentru cldiri i pri individuale din cldiri depind de mrimea
ariei expuse - A. Ei sunt dai n tabele, pentru arii expuse A de 1m
2
i 10m
2
, pentru
configuraii tipice de cldiri, sub notaiile c
pe,1
, respectiv c
pe,10
. Pentru cldirile analizate c
pe,10

= +0.80 pe faada expus aciunii vntului i c
pe,10
= -0,3 pe peretele opus faadei expuse. Pe
faadele neexpuse la aciunea vntului se consider coeficienii de presiune c
pe,10
egali cu
1,0 si -0,8.

A/B* d=18 m e=min(b;2h)=18m
DIRECTIE VANT d D E b= 18 m d/h=0.79
h=22.8 m d=e=18
A/B*
b D = 0.8 q
ref
= 0.50 KN/m
2

E = -0.3 z
0
= 0.30 m
A = -1 Kr (zo) = 0.22
B*= -0.8 g = 3.50

Valorile presiunilor si suctiunilor sunt prezentate in tabelul 1. Acestea sunt identice pentru
cele doua directii x si y, ale vantului.

Incarcarea seismica.
Conform hrilor de zonare seismic(P100-1-2006) amplasamentului structurii
i corespunde o acceleraie de vrf a terenului de 0.24g, cu o perioad de control (Tc) a
spectrului de rspuns de 1.6sec, considernd un seism cu un interval mediu de recuren de
100 ani (folosit pentru proiectarea construciei la Starea Limit Ultim). Factorul de
amplificare dinamic este, conform normei P100-1-2006, |o=2.75, pentru intervalul TB-TC.


5

Fig.2
Fora seismic de proiectare la baza structurii F
b
, pentru fiecare direcie orizontal
principal considerat n calculul structurii, se determin simplificat cu relaia:

( ) = m T S F
1 d I b
unde:
m este masa construciei m=W/g;
g este acceleraia gravitaional, g=9,81m/s
2
;
W este greutatea construciei determinat conform standardelor n vigoare;

I
=1 este factorul de importana-expunere al construciei, conform tabelului 4.3 din
Capitolul 4.4.5, din normativul P100-2006, structura este clasa a III a de importanta;
S
d
(T
1
) - ordonata spectrului de proiectare (spectru de rspuns inelastic) pentru
acceleraie corespunztoare perioadei T
1
,
S
d
(T
1
) se exprim n m/s
2
.
T
1
perioada fundamental de vibraie a cldirii pe direcia pe care este aplicat aciunea
seismic, n secunde.
q este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a rspunsului elastic
n rspuns inelastic), cu valori n funcie de tipul structurii i capacitatea acesteia de disipare
a energiei. Factorul de ductilitate a structurii:
- q=4 - cadre necontravantuite - structuri cu disipare mare, clasa de ductilitate H.

=0.85- factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu fundamental
prin masa modal efectiv asociat acestuia, pentru T<T
c
.

Evaluarea Incarcarilor :
Etaj curent:
- Permanente (
f
= 1.35) pereti despartitori = 0.50 KN/m
2

pardoseala de 2cm grosime = 0.40 KN/m
2

sapa de 5cm grosime = 1.10 KN/m
2

tavan fals = 0.20 KN/m
2

spatiu tehnic = 0.30 KN/m
2

- Utile (
f
= 1.5/1.05) (planseu) = 3.00 KN/m
2

- Vant (
f
= 1.5/1.05)

6
Tabelul 1
Nivel z(m) I(z) cg(z) cr(z) ce(z)
w(KN/mp)
A B* D E
P 3.8 0.37 3.59 0.31 1.12 -0.56 -0.45 0.45 -0.17
E1 7.6 0.29 3.04 0.51 1.53 -0.77 -0.61 0.61 -0.23
E2 11.4 0.26 2.81 0.64 1.80 -0.90 -0.72 0.72 -0.27
E3 15.2 0.24 2.68 0.75 2.00 -1.00 -0.80 0.80 -0.30
E4 19 0.23 2.59 0.83 2.15 -1.08 -0.86 0.86 -0.32
E5 22.8 0.22 2.52 0.91 2.29 -1.14 -0.91 0.91 -0.34

Acoperis (Terasa):
- Permanente (
f
= 1.35) sapa (15cm) + straturi terasa = 4.00 KN/m
2

tavan fals = 0.20 KN/m
2

spatiu tehnic = 0.30 KN/m
2


- Utile (
f
= 1.5/1.05) terasa circulabila = 2.00 KN/m
2

- Zapada (
f
= 1.5/1.05) = 1.6 KN/m
2


3.1.2. Gruparea efectelor structurale ale aciunilor , pentru verificarea
structurilor la stri limit ultime(SLU) i la stri limit de
serviciu(SLS).
Gruparea ncrcrilor a fost considerat conform normativului Bazele proiectrii
structurilor n constructii indicativ CR0-2005.
Gruparea efectelor la Stri Limit Ultime:
Structura, infrastructura i terenul de fundare vor fi proiectate la Stri Limite Ultime,
astfel nct efectele aciunilor de calcul, n seciune, luate conform combinaiilor factorizante
de mai jos, s fie mai mici dect rezistenele de calcul n seciune:

este efectul pe structur al aciunii permanente i, luat cu valuarea sa caracteristic.
- efectul pe structur al aciunii variabile i, luat cu valuarea sa caracteristic
- efectul pe structur al aciunii variabile, ce are ponderea predominant ntre
aciunile variabile, luat cu valoarea sa caracteristic
este un factor de simultaneitate al efectelor pe structur ale aciunilor variabile luate
cu valorile lor caracteristice, avnd valoarea =0.7, cu excepia ncrcrilor din
depozite i a aciunilor provenite din mpingerea pmntului, a materialelor pulverilente i
a fluidelor/apei, unde =1.0.
n cazul aciunii seismice, relaia de verificare la stri limit ultime, se scrie dup cum
urmeaz:

7

unde,
este valoarea caracteristic a aciunii seismice ce corespunde intervalului mediu de
recuren, IMR adoptat de cod (IMR = 100 ani conform P100-2006).
- coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a aciunii variabile
avnd, valorile recomandate n tabelul de mai jos:
Tabelul 2
Tipul aciunii +
2,i

Vnt, variaii de temperatur 0
Zpad i aciuni datorate
exploatrii 0.4
Depozite 0.8

- coeficientul de importan al construciei:
Gruparea efectelor la Stri Limit de Serviciu:
Structura, infrastructura i terenul de fundare vor fi proiectate la Stri Limite de Serviciu,
astfel nct efectele aciunilor de calcul pe structur/element/seciune, luate conform
combinaiilor factorizante de mai jos, s fie mai mici dect valorile limit ale criteriilor de
serviciu considerate:
Gruparea caracteristic de efecte structurale ale aciunilor:

Gruparea frecvent de efecte structurale ale aciunilor:

c. Gruparea cvasipermanent de efecte structurale ale aciunilor:


este coeficientul pentru determinarea valorii frecvente al aciunii variabile , avnd
valorile recomandate din tabelul de mai jos:
Tabelul 3
Tipul aciunii

Vnt 0.2
Zpad i variaii de temperatur 0.5
Aciuni datorate exploatrii
3kN/m
2
0.7
Aciuni datorate exploatrii
>3kN/m
2
0.7
Depozite 0.9

8

Gruparea efectelor structurale ale aciunilor , pentru verificarea structurilor

Gruparea fundamentala:

SLU : 1,35 P + 1,5 U + 1,05 Z
1,35 P + 1,05 U +1,5 Z
1,35 P + 1,5 U + 1,05 Z + 1,05VXP
1,35 P + 1,5 U + 1,05 Z + 1,05VXN
1,35 P + 1,5 U + 1,05 Z + 1,05VYP
1,35 P + 1,5 U + 1,05 Z + 1,05VYN
1,35 P + 1,05 U + 1,5 Z + 1,05VXP
1,35 P + 1,05 U + 1,5 Z + 1,05VXN
1,35 P + 1,05 U + 1,5 Z + 1,05VYP
1,35 P + 1,05 U + 1,5 Z + 1,05VYN
1,35 P + 1,05 U + 1,05 Z + 1,5VXP
1,35 P + 1,05 U + 1,05 Z + 1,5VXN
1,35 P + 1,05 U + 1,05 Z + 1,5VYP
1,35 P + 1,05 U + 1,05 Z + 1,5VYN

SLS: P + U + Z + 0,7VX
P + U + Z + 0,7VY

Gruparea speciala:

SLU : P + 0,4 U +0.4 Z + SX
P + 0,4 U +0.4 Z + SY
P + 0,4 U +0.4 Z - SX
P + 0,4 U +0.4 Z - SY
P + 0,4 U +0.4 Z + 0,7SX + 0,7SY
P + 0,4 U +0.4 Z - 0,7SX - 0,7SY
P + 0,4 U +0.4 Z - 0,7SX + 0,7SY
P + 0,4 U +0.4 Z + 0,7SX - 0,7SY

SLS: P + 0.4 U + 0.4 Z + 0.6 SX
P + 0.4 U + 0.4 Z + 0.6 SY

Gruparea speciala 1,1
ov
= 3,0 (pentru stalpi)
GS1=1,0*P+0,4*Z+0,4*U+3*SX
GS2=1,0*P+0,4*Z+0,4*U-3*SX
GS3=1,0*P+0,4*Z+0,4*U+3*SY
GS4=1,0*P+0,4*Z+0,4*U-3*SY









9
3.2. Varianta structurala cadru necontravantuit

In varianta clasica disiparea de energie se face integral prin plastificarea zonelor
disipative (capetele grinzilor, baza stalpilor si partea superioara a stalpilor de la ultimul nivel).
Structura are trei deschideri si trei travei de 6,00m si 6 niveluri de cate 3,80m.
Otelul folosit este S335J0 care are limita de curgere f
y
=355 N/mm
2
.
Structura este dimensionata la actiunea incarcarilor din gruparea fundamentala, fara
a lua in calcul incarcarea seismica.
Pentru a realiza o comparatie, cu varianta urmatoare, cadre cu disipatori cu fluid
vascos, pe structura dimensionata din cazurile de incarcari GF s-a aplicat actiunea seismica
si s-au retinut deplasarile.

Fig. 3
3.2.1. Analiza modala

Pentru analiza modala a structurii masele se evalueaza din combinatia de incarcari
conform tabel 4.1 din CR 0-2005:
1*G + 1*P + 0.4*U + 0.4*Z
Unde : - G greutate proprie structura
- P incarcari permanente
- U incarcari utile
- Z incarcari din actiunea zapezii
Perioada proprie de vibratie este T=1.79 s.
Sectiunile utilizate pentru grinzi sunt din Europrofile IPE si sunt prezentate in tabelul 4.









10
Tabelul 4
Element Nivel Sectiune
Grinda
0 - 1 IPE400
1 - 2 IPE400
2 - 3 IPE400
3 - 4 IPE400
4 - 5 IPE360
5 - 6 IPE360

Sectiunile utilizate pentru stalpi sunt in forma de cruce de malta, pe fiecare directie
avand dimensiunile egale cu cele ale Europrofilelor HEA, fiind prezentate in tabelul 5.

Tabelul 5
Element Nivel Sectiune
Stalp
0 - 1 2HEA500
1 - 2 2HEA500
2 - 3 2HEA450
3 - 4 2HEA450
4 - 5 2HEA400
5 - 6 2HEA400

Rezultatele analizei modale sunt prezentate in Tabelul 6.

11
Tabelul 6.
Mod
Perioada
(sec)
Mase modale de translatie pe
directiile principale ale structurii
Suma maselor modale de
translatie pe drectiile principale
ale structurii
Mase modale de rotatie pe directiile
principale ale structurii
Suma maselor modale de rotatie
pe directiile principale ale structurii
UX UY UZ SumUX SumUY SumUZ RX RY RZ SumRX SumRY SumRZ
1 1.792359 0 0.81789 5.305E-20 0 0.81789 5.305E-20 0.64087 4.413E-20 0.28796 0.64087 4.41E-20 0.28796
2 1.314879 0.75607 0 0 0.75607 0.81789 5.305E-20 0 0.64169 0.26619 0.64087 0.64169 0.55415
3 1.287379 0 0 0 0.75607 0.81789 5.305E-20 0 0 0.22872 0.64087 0.64169 0.78286
4 0.602388 6.854E-19 0.10281 2.263E-18 0.75607 0.9207 2.316E-18 0.00178 1.003E-17 0.0362 0.64265 0.64169 0.81906
5 0.410067 8.714E-19 0 4.058E-19 0.75607 0.9207 2.722E-18 1.083E-20 3.608E-18 0.03439 0.64265 0.64169 0.85346
6 0.406028 0.12472 0 1.019E-17 0.88079 0.9207 1.291E-17 4.209E-18 0.00031 0.04391 0.64265 0.642 0.89737
7 0.344889 0 0.04295 0 0.88079 0.96365 1.291E-17 0.00143 1.952E-18 0.01512 0.64408 0.642 0.91249
8 0.232382 1.592E-19 0.02066 1.382E-19 0.88079 0.98431 1.305E-17 6.47E-07 3.454E-17 0.00727 0.64408 0.642 0.91976
9 0.212017 0 0 0 0.88079 0.98431 1.305E-17 6.477E-19 8.317E-20 0.01588 0.64408 0.642 0.93564
10 0.200421 0.05765 0 5.632E-19 0.93844 0.98431 1.361E-17 2.496E-16 0.0022 0.0203 0.64408 0.64421 0.95594
11 0.177016 6.43E-19 0.01078 3.514E-17 0.93844 0.99509 4.875E-17 0.00017 5.964E-16 0.0038 0.64425 0.64421 0.95974
12 0.14851 2.087E-18 0.00491 7.943E-18 0.93844 1 5.669E-17 2.959E-06 2.606E-16 0.00173 0.64425 0.64421 0.96147

Comentarii:
a) primul mod de vibratie : translatie pe directia Y cu factor de participare a maselor 81.7%
b) modul 2 de vibratie : translatie pe directia X cu factor de participare a maselor 75.6%
c) modul 3 de vibratie : torsiune
d) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibratie este mai mare de 90%
1.2.2. Verificarea deformatiilor

Verificarea la SLS

Verificarea deplasarii relative de nivel la starea limita de serviciu (SLS), are drept scop
mentinerea functiunii principale a cladirii in cazul unor seisme care au o probabilitate mai
mare de aparitie decat actiunea seismica de proiectare, fara degradari sau scoateri din uz
ale caror costuri sa fie exagerat de mari in comparatie cu costul structurii.
Verificarea deplasarii relative de nivel se face cu relatia :
d
r
SLS
d
r,a
SLS

d
r
SLS
= v*q*d
r

v factor de reducere care tine seama de perioada de revenire mai scurta a actiunii
seismice : 0,4 pentru cladiri incadrate in clasa III de importanta;
q factor de comportare specific tipului de structura ( q=4 pentru varianta structurala cadre
necontravantuite);
d
r
deplasarea relativa de nivel;
h inaltimea de nivel.
d
r,a
SLS
= 0.008*h pentru cladiri cu elemente nestructurale din materiale ductile fixate de
structura.
Rezulta : d
r
0.019 m
Deplasarile relative de nivel depasesc valoarea de 19 mm si sunt prezentate in Tabelele 7-X,
7-Y si 8-X, 8-Y pentru al doilea cadru transversal (x) si al doilea cadru longitudinal (y).


Fig.4 Cadru transversal necontravantuit

13


Tabelul 7-X
NOD COMBINATIE dx (m) drx (m) dy (m) dry (m)
108 GS1 0.1013 0.0129 0.0118 0.0013
107 GS1 0.0884 0.0176 0.0105 0.0019
32 GS1 0.0708 0.0206 0.0085 0.0023
31 GS1 0.0502 0.0219 0.0062 0.0026
30 GS1 0.0283 0.0190 0.0036 0.0024
27 GS1 0.0093 0.0093 0.0012 0.0012
29 GS1 0 0 0 0

Tabelul 7-Y
NOD COMBINATIE dy (m) dry (m) dx (m) drx (m)
108 GS2 0.1013 0.0129 0.0118 0.0013
107 GS2 0.0884 0.0176 0.0105 0.0019
32 GS2 0.0708 0.0206 0.0085 0.0023
31 GS2 0.0502 0.0219 0.0062 0.0026
30 GS2 0.0283 0.0190 0.0036 0.0024
29 GS2 0.0093 0.0093 0.0012 0.0012
27 GS2 0 0 0 0

- cadru transversal directia X: v*q*d
r
<0.008*h => 0.4*4*0.0219m< 0.008*3.8m => 0.035>0.03
- cadru trasversal directia Y: v*q*d
r
< 0.008*h => 0.4*4*0.0219m < 0.008*3.8m => 0.035>0.03
Tabelul 8-X
NOD COMBINATIE dx (m) drx (m) dy (m) dry (m)
96 GS1 0.1170 0.0146 0.0039 0.0004
95 GS1 0.1024 0.0202 0.0035 0.0006
78 GS1 0.0822 0.0237 0.0028 0.0008
77 GS1 0.0585 0.0254 0.0021 0.0013
76 GS1 0.0331 0.0221 0.0008 0.0003
64 GS1 0.0110 0.0110 0.0004 0.0004
65 GS1 0 0 0 0

Tabelul 8-Y
NOD COMBINATIE dy (m) dry (m) dx (m) drx (m)
96 GS2 0.1170 0.0146 -0.0039 -0.0004
95 GS2 0.1024 0.0202 -0.0035 -0.0006
78 GS2 0.0822 0.0237 -0.0028 -0.0008
77 GS2 0.0585 0.0254 -0.0021 -0.0009
76 GS2 0.0331 0.0221 -0.0012 -0.0008
65 GS2 0.0110 0.0110 -0.0004 -0.0004
64 GS2 0 0 0 0

- cadru longitudinal directia X: v*q*d
r
<0.008*h =>0.4*4*0.025m< 0.008*3.8m => 0.04>0.03
- cadru longitudinal directia Y: v*q*d
r
<0.008*h =>0.4*4*0.025m< 0.008*3.8m => 0.04>0.03


14

Fig.5 Cadru longitudinal necontravantuit

Verificarea la ULS

Verificarea deplasarii relative de nivel la starea limita ultima (ULS), are drept scop
evitarea pierderilor de vieti omenesti la atacul unui cutremur major, foarte rar, ce poate
aparea in viata unei constructii, prin prevenirea prabusirii totale a elementelor nestructrale. In
acelasi timp se urmareste si realizarea unei marje de siguranta suficiente fata de stadiul
cedarii elementelor structurale. Verificarea deplasarii relative de nivel se face cu relatia :
d
r
ULS
d
r,a
ULS

d
r
ULS
= c*q*d
r
deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica ULS


c coeficient de amplificare al deplasarilor, care tine seama ca pentru T<Tc deplasarile
seismice calculate in domeniul inelastic sunt mai mari decat cele corespunzatoare
raspunsului seismic elastic :
1 < c = 3-2,5*(T/Tc) <2
c = 1.3
q factor de comportare specific tipului de structura ( q=4 pentru varianta structurala cadre
necontravantuite);
d
r
deplasarea relativa de nivel;
h inaltimea de nivel.

15
d
r,a
SLS
= 0.025*h pentru cladiri cu elemente nestructurale din materiale ductile fixate de
structura.
Rezulta : d
r
0.018 m
Deplasarile relative de nivel nu sunt inferioare valorii de 18mm.
- cadru transversal directia X: c*q*d
r
<0.025*h =>1.3*4*0.0219m< 0.025*3.8m=> 0.113>0.095
- cadru transversal directia Y: c*q*d
r
<0.025*h =>1.3*4*0.0219m< 0.025*3.8m=> 0.113>0.095
- cadru longitudinal directia X: c*q*d
r
<0.025*h =>1.3*4*0.025m< 0.025*3.8m=> 0.13>0.095
- cadru longitudinal directia Y: c*q*d
r
<0.025*h =>1.3*4*0.025m< 0.025*3.8m=> 0.13>0.095

3.2.3. Verificarea elementelor

Verificarea grinzilor

Verificari de rezistenta:
o
M
Ed
w
y
R s t
T
V
Ed
h
i
t
i

R
f
s o
ech
o
2
3 t
T
2
+ 1.1R s

Tabelul 9
Nivel IPE
M
Ed
(KNm)
V
Ed
(KN)
0 - 1 400 268.82 244.98
2 - 3 400 268.71 245.07
4 - 5 360 250.19 238.5

Verificarea stalpilor
Relatia de verificare:

N
Ed
| A
c
y
M
Ed

1
o
o
E

\
|
|
.
w
y
|
g

+ R <

Tabelul 10
Nivel Sectiune N
Ed
(KN)
M
Edmax

(KNm)
o
Ed

(N/mm
2
)
0 - 1 2HEA500 1185.84 188.9 88
2 - 3 2HEA450 732.85 160.47 79
4 - 5 2HEA400 215.11 209.94 77.8













16

3.3. Varianta structurala cadru contravantuit centric

In varianta cadru contravantuit cu diagonale prinse centrat disiparea de energie se
face integral prin plastificarea zonelor disipative (contravantuirile intinse).
Structura are trei deschideri si trei travei de 6,00m si 6 niveluri de cate 3,80m.
Otelul folosit este S335J0 care are limita de curgere f
y
=355 N/mm
2
.
Structura dimensionata in varianta structurala cadre necontravantuite, la actiunea
incarcarilor din gruparea fundamentala, este transformata intr-o structura contravantuita
centric prin adaugarea de contravantuiri pe directie transversala si longitudinala. Se verifica
apoi structura nou obtinuta la actiunea incarcarilor seismice.
Masele pentru analiza modala au fost majorate cu 50% pentru a lua in considerare
faptul ca un cadru transversal contravantuit din structura duala, va prelua o forta seismica
mai mare decat cadrele transversale necontravantuite.

Fig. 12

17

Fig.13. Cadru transversal marginal contravantuit
3.4.1. Analiza modala

Perioada proprie de vibratie este T=0.93 s.
Sectiunile utilizate pentru grinzi sunt din Europrofile IPE si sunt prezentate in tabelul 20.

Tabelul 20
Element Nivel Sectiune
Grinda
0 - 1 IPE400
1 - 2 IPE400
2 - 3 IPE400
3 - 4 IPE400
4 - 5 IPE360
5 - 6 IPE360

Sectiunile utilizate pentru stalpi sunt din Europrofile HEA fiind prezentate in tabelul 21.













18
Tabelul 21
Element Nivel Sectiune
Stalp
0 - 1 HEA500
1 - 2 HEA500
2 - 3 HEA450
3 - 4 HEA450
4 - 5 HEA400
5 - 6 HEA400

Sectiunile utilizate pentru contravantuitii sunt din Europrofile HEA fiind prezentate in
tabelul 22.

Tabelul 22
Element Nivel Sectiune
CV
0 - 1 HEA280
1 - 2 HEA280
2 - 3 HEA260
3 - 4 HEA260
4 - 5 HEA200
5 - 6 HEA200

Rezultatele analizei modale sunt prezentate in Tabelul 23.

19
Tabelul 23.
Mod
Perioada
(sec)
Mase modale de translatie pe directiile
principale ale structurii
Suma maselor modale de
translatie pe drectiile principale
ale structurii
Mase modale de rotatie pe
directiile principale ale structurii
Suma maselor modale de
rotatie pe directiile principale
ale structurii
UX UY UZ SumUX SumUY SumUZ RX RY RZ SumRX SumRY SumRZ
1 0.93612 0 0.72617 0 0 0.72617 0 0.64706 0 0.25615 0.64706 0 0.25615
2 0.878716 0.72506 0 0 0.72506 0.72617 1.21E-20 2.07E-20 0.6482 0.25576 0.64706 0.6482 0.51191
3 0.610218 0 0 5.498E-19 0.72506 0.72617
5.619E-
19
8.869E-
20
1.669E-
19 0.21041 0.64706 0.6482 0.72233
4 0.274933 1.554E-19 0.19617 4.894E-19 0.72506 0.92234
1.051E-
18 0.00427 0 0.0692 0.65134 0.6482 0.79152
5 0.258499 0.18793 7.277E-19 7.068E-18 0.91299 0.92234
8.119E-
18
1.527E-
16 0.00387 0.06629 0.65134 0.65206 0.85782
6 0.180334 2.289E-15 3.296E-17 7.497E-17 0.91299 0.92234
8.309E-
17
2.526E-
14
1.362E-
14 0.0596 0.65134 0.65206 0.91741
7 0.160883 6.021E-15 1.345E-15 0.40073 0.91299 0.92234 0.40073 0.10067 0.10067
3.621E-
16 0.75201 0.75273 0.91741
8 0.155993 2.946E-16 3.6E-09 1.991E-15 0.91299 0.92234 0.40073 0.01192
4.144E-
16
1.271E-
09 0.76393 0.75273 0.91741
9 0.155823 3.271E-08 5.7E-17 1.318E-14 0.91299 0.92234 0.40073
9.164E-
15 0.01212
1.154E-
08 0.76393 0.76486 0.91741
10 0.151274 9.966E-16 1.623E-16 1.621E-14 0.91299 0.92234 0.40073
1.143E-
14
1.869E-
14
1.951E-
08 0.76393 0.76486 0.91741
11 0.145414 4.445E-17 0.0505 5.806E-16 0.91299 0.97284 0.40073 0.00067 1.32E-15 0.01781 0.7646 0.76486 0.93522
12 0.135269 0.05181 2.213E-18 6.023E-17 0.9648 0.97284 0.40073
4.867E-
18 0.00102 0.01828 0.7646 0.76587 0.9535
Comentarii: a) primul mod de vibratie : translatie pe directie X cu factor de participare a maselor 72.6%
b) modul 2 de vibratie : translatie pe directia Y cu factor de participare a maselor 72.5%
c) modul 3 de vibratie : torsiune
d) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibratie este mai mare de 90%

20
3.4.2. Verificarea deformatiilor

Verificarea la SLS

Verificarea deplasarii relative de nivel se face cu relatia :
d
r
SLS
d
r,a
SLS

d
r
SLS
= v*q*d
r

Rezulta : d
r
0.019 m
Deplasarile relative de nivel sunt inferioare valorii de 19 mm si sunt prezentate in Tabelele
24X,24Y si 25X,25Y pentru al doilea cadru transversal (x) si al doilea cadru longitudinal (Y).

Fig.14. Cadre necontravantuite structura duala

- cadru transversal directia X: v*q*d
r
<0.008*h => 0.4*4*0.0099m< 0.008*3.8m => 0.015<0.03
- cadru trasversal directia Y: v*q*d
r
< 0.008*h => 0.4*4*0.0099m < 0.008*3.8m => 0.015<0.03
- cadru longitudinal directia X: v*q*d
r
<0.008*h =>0.4*4*0.0107m< 0.008*3.8m => 0.017<0.03
- cadru longitudinal directia Y: v*q*d
r
<0.008*h =>0.4*4*0.0107m< 0.008*3.8m => 0.017<0.03

Tabel 24X
NOD COMBINATIE dx (m) drx (m) dy (m) dry (m)
108 GS1 0.0484 0.0085 0.0028 0.0005
107 GS1 0.0399 0.0099 0.0023 0.0006
32 GS1 0.0300 0.0093 0.0017 0.0005
31 GS1 0.0207 0.0089 0.0012 0.0005
30 GS1 0.0118 0.0073 0.0007 0.0004
27 GS1 0.0045 0.0045 0.0003 0.0003
29 GS1 0 0 0 0

Tabel 24Y

21
NOD COMBINATIE dy (m) dry (m) dx (m) drx (m)
108 GS2 0.0484 0.0085 0.0028 0.0005
107 GS2 0.0399 0.0099 0.0023 0.0006
32 GS2 0.0300 0.0093 0.0017 0.0005
31 GS2 0.0207 0.0089 0.0012 0.0005
30 GS2 0.0118 0.0073 0.0007 0.0004
29 GS2 0.0045 0.0045 0.0003 0.0003
27 GS2 0 0 0 0

Tabel 25X
NOD COMBINATIE dx (m) drx (m) dy (m) dry (m)
96 GS1 0.0522 0.0091 0.0009 0.0002
95 GS1 0.0431 0.0107 0.0008 0.0002
78 GS1 0.0324 0.0101 0.0006 0.0002
77 GS1 0.0223 0.0096 0.0004 -0.0026
76 GS1 0.0127 0.0079 0.0030 0.0012
64 GS1 0.0049 0.0049 0.0018 0.0018
65 GS1 0 0 0 0

Tabel 25Y
NOD COMBINATIE dy (m) dry (m) dx (m) drx (m)
96 GS2 0.0522 0.0091 -0.0009 -0.0002
95 GS2 0.0431 0.0107 -0.0008 -0.0002
78 GS2 0.0324 0.0101 -0.0006 -0.0002
77 GS2 0.0223 0.0096 -0.0004 -0.0002
76 GS2 0.0127 0.0079 -0.0002 -0.0001
65 GS2 0.0049 0.0049 -0.0001 -0.0001
64 GS2 0 0 0 0

Verificarea la ULS

Verificarea deplasarii relative de nivel se face cu relatia :
d
r
ULS
d
r,a
ULS

Rezulta : d
r
0.018 m
Deplasarile relative de nivel sunt inferioare valorii de 18mm.
- cadru transversal directia X: c*q*d
r
<0.025*h =>1.3*4*0.0099m<0.025*3.8m=>0.051<0.095
- cadru transversal directia Y: c*q*d
r
<0.025*h =>1.3*4*0.0099m<0.025*3.8m=>0.051<0.095
- cadru longitudinal directia X: c*q*d
r
<0.025*h =>1.3*4*0.0107m< 0.025*3.8m=> 0.055<0.095
- cadru longitudinal directia Y: c*q*d
r
<0.025*h =>1.3*4*0.0107m< 0.025*3.8m=> 0.055<0.095

3.4.3. Verificarea elementelor

Verificarea contravantuirilor

Coeficientul de zveltete trebuie sa aiba valori in intervalul:



22
Limita de 1.3 este stabilita pentru a evita spraincarcarea stalpilor in stadiul premergator
atingerii fortei critice de flambaj.
N
cr
forta critica de flambaj; L
cr
lungima de flambaj

Verificari de rezistenta:
N
Ed
N
tRd
1 s

Tabel 26
Nivel Sectiune
N
Ed
(KN)
N
plEd

(KN)
N
uEd

(KN)
N
tEd

(KN)
N
Ed
/N
tRd



0 - 1 HEA280 2533.66 3453 3571.00 3453.00 0.73 < 1
2 - 3 HEA260 2049.61 3082 3188.00 3082.00 0.67 < 1
4 - 5 HEA200 1075.12 1910 1977.00 1910.00 0.56 < 1

Verificarea grinzilor

Verificari de rezistenta:
o
M
max
w
y
R s t
T
T
h
i
t
i

R
f
s
o
ech
o
2
3 t
T
2
+ 1.1R s

In zonele potential plastice ale grinzilor se fac urmatoarele verificari suplimentare:
M
Ed
M
plRd
1 <
N
Ed
N
plRd
0.15 <
V
Ed
V
plRd
0.5 <

Cadre contravantuite
Tabelul 27
IPE
M
xpl,Rd
(KNm)
M
Ed

(KNm)
M
Ed
/M
xpl,Rd



400 463.98 182.12 0.39 < 1
400 463.98 205.42 0.44 < 1
360 361.74 170.21 0.47 < 1

Tabelul 28
IPE
N
pl,Rd
(KN)
N
Ed

(KN)
N
Ed
/N
pl,Rd



400 2998 0 0.00 < 0.15
400 2998 0 0.00 < 0.15
360 2583 0 0.00 < 0.15

Tabelul 29
IPE
V
pl,Rd
(KN)
V
EdG

(KN)
V
EdM
(KN)
V
Ed

(KN)
V
Ed
/V
pl,Rd



400 657.46 68.33 154.66 222.99 0.34 < 0.5
400 657.46 68.54 154.66 223.20 0.34 < 0.5
360 548.63 68.29 120.58 188.87 0.34 < 0.5




23
Cadre necontravantuite
Tabelul 30
IPE
M
xpl,Rd
(KNm)
M
Ed

(KNm)
M
Ed
/M
xpl,Rd



400 463.98 240.16 0.52 < 1
400 463.98 244.16 0.53 < 1
360 361.74 243.71 0.67 < 1

Tabelul 31
IPE
N
pl,Rd
(KN)
N
Ed

(KN)
N
Ed
/N
pl,Rd



400 2998 0 0.00 < 0.15
400 2998 0 0.00 < 0.15
360 2583 0 0.00 < 0.15

Tabelul 32
IPE
V
pl,Rd
(KN)
V
EdG

(KN)
V
EdM

(KN)
V
Ed

(KN)
V
Ed
/V
pl,Rd



400 657.46 134.32 154.66 288.98 0.44 < 0.5
400 657.46 135.35 154.66 290.01 0.44 < 0.5
360 548.63 135.03 120.58 255.61 0.47 < 0.5

Verificarea stalpilor
N
Ed
N
EdG
1.1
ov
O
M
N
EdE
+
M
Ed
M
EdG
1.1
ov
O
M
M
EdE
+
V
Ed
V
EdG
1.1
ov
O
M
V
EdE
+


Pentru un calcul simplificat se considera :
1.1
ov
O
M
3

Relatia de verificare:

N
Ed
| A
c
y
M
Ed

1
o
o
E

\
|
|
.
w
y
|
g

+ R <

V
Ed
V
pl Rd
0.5 s


Cadre contravantuite
Tabelul 33
Nivel Sectiune
N
Ed

(KN)
M
Ed

(KNm)
o
Ed1

(N/mm
2
)
o
Ed2

(N/mm
2
)
0 - 1 HEA500 9540.11 134.6 520.96 588.35
2 - 3 HEA450 4396.5 69.47 270.99 300.72
4 - 5 HEA400 150.9 286.34 133.39 140.8

24

Tabelul 34
Nivel
V
pl,Rd
(KN)
V
EdG

(KN)
V
EdM
(KN)
V
Ed

(KN)
V
Ed
/V
pl,Rd



0 - 1 3920 39.15 737.83 776.98 0.20 < 0.5
2 - 3 3521 38.82 600.88 639.70 0.18 < 0.5
4 - 5 3130 46.97 478.68 525.65 0.17 < 0.5

Cadre necontravantuite
Tabelul 35
Nivel Sectiune
N
Ed

(KN)
M
Ed

(KNm)
o
Ed1

(N/mm
2
)
o
Ed2

(N/mm
2
)
0 - 1 HEA500 1541.4 525.35 226.03 244.48
2 - 3 HEA450 1002.75 293.93 157.59 174.65
4 - 5 HEA400 215.56 281.01 135.15 147.37

Tabelul 36
Nivel
V
pl,Rd
(KN)
V
EdG

(KN)
V
EdM

(KN)
V
Ed

(KN)
V
Ed
/V
pl,Rd



0 - 1 3920 0.68 737.83 738.51 0.19 < 0.5
2 - 3 3521 2.25 600.88 603.13 0.17 < 0.5
4 - 5 3130 1.99 478.68 480.67 0.15 < 0.5


Ipoteze de calcul neliniar:
- Gravitational cuprinde incarcarile permanente si incarcarile datorate exploatarii cu
ceoficientii specifici combinatiei care contine actiunea seismica;
- PushX structura este preincarcata cu actiunile din ipoteza Gravitational si se
aplica incremental un sistem de forte orizontale afin cu Modul 1 de vibratie care
este in cazul nostru pe directia X. Se selecteaza directia de monitorizare a
deplasarii UX.
- PushY structura este preincarcata cu actiunile din ipoteza Gravitational si se
aplica incremental un sistem de forte orizontale afin cu Modul 2 de vibratie care
este in cazul nostru pe directia Y. Se selecteaza directia de monitorizare a
deplasarii UY.