Sunteți pe pagina 1din 15

Politici si strategii de mediu pentru protectia mediului de efectele negative ale apelor uzate

Apa = substana mineral cea mai rspndit pe suprafaa pmntului i are un rol primordial n dezvoltarea social - economic a unei naiuni. Apa este un factor important in echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problema actuala cu consecinte mai mult sau mai putin grave asupra populatiei. Prin poluarea apei, se intelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice si biologice ale apei, produsa direct sau indirect de activitatile umane si care face ca apele sa devina improprii utilizarii normale in scopurile in care aceasta utilizare era posibila inainte de a interveni alterarea. Efectele poluarii resurselor de apa sunt complexe si variate, in functie de natura si concentratia substantelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizeaza prin tratare, prin care se asigura conditiile necesare pentru consum. Poluarea apelor poate fi naturala sau artificiala. Poluarea naturala se datoreaza surselor de poluare naturale si se produce in urma interactiei apei cu atmosfera, cand are loc o dizolvare a gazelor existente in aceasta, cu litosfera, cand se produce dizolvarea rocilor solubile si cu organismele vii din apa. Poluarea artificiala se datoreaza surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, namolurilor, reziduurilor, navigatiei etc. Se poate vorbi si despre poluare controlata si necontrolata. Poluarea controlata (organizata) se refera la poluarea datorata apelor uzate transportate prin reteaua de canalizare si evacuate in anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolata (neorganizata) provine din surse de poluare care ajung in emisari pe cale naturala, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie. Poluarea normala si accidentala reprezinta categorii de impurificare folosite pentru a defini grupuri de surse de ape uzate. Consumul de ap d gradul de civilizaie al unei ri. El variaz ntre 3 litri/om/zi n zonele aride ale Africii i 1054 litri/om/zi la New-York. Politica de mediu a Uniunii Europene este rezultatul procedurilor de decizie stabilite prin tratatele Comunitii Europene. Instituiile comunitare acioneaz n baza principiului de subsidiaritate i se sprijin n aciunea lor pe o larg consultare a guvernelor statelor membre, a

organizaiilor non-guvernamentale, a grupurilor de interese, a experilor, a diverselor organizaii specializate i, evident, pe studiile i rapoartele Ageniei Europene pentru Mediu. Ca si in alte state, mediul inconjurator din Romania este afectat de majoritatea activitatilor economice, precum si de sursele de poluare transfrontaliere. De asemenea, ca o consecinta a pozitiei sale geografice, Romania este o tara cu o diversitate biologica ridicata, exprimata atat la nivel de ecosisteme, cat si la nivel de specii. Aceste aspecte sunt tratate de numeroase strategii nationale, cum ar fi strategia nationala de mediu, politica in domeniul gospodaririi apelor, strategia de conservare a biodiversitatii, managementul integrat al zonelor costiere, in domeniul schimbarilor climatice, al inundatiilor, al eficientei energetice, securitatii nucleare. Axul central al acestor politici de mediu il constituie asigurarea unui mediu mai curat pentru sanatatea locuitorilor tarii, intreruperea cercului vicios al saraciei si deteriorarii mediului, asigurarea unei cresteri economice regenerative si inovative, spre binele generatiilor actuale si viitoare. Suma strategiilor de mediu este reflectata in Planul National de Dezvoltare 20072013 de prioritatea "protectia si imbunatatirea mediului", al carui obiectiv este protejarea si imbunatatirea calitatii mediului, in conformitate cu nevoile economice si sociale ale Romaniei, conducand astfel la imbunatatirea semnificativa a calitatea vietii prin incurajarea dezvoltarii durabile. Prioritatea este prevazuta sa se implementeze prin intermediul a doua axe:
o

Axa 1: Imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de utilitati

publice la standardele de calitate si cantitate cerute, in sectoarele de apa si deseuri, in 40 regiuni/judete pana in 2015, precum si construirea sistemelor integrate de deseuri in minim 20 de regiuni/judete si extinderea infrastructurii municipale de deseuri in late 20 regiuni/judete.
o

Axa 2: Imbunatatirea sistemelor sectoriale de management de mediu,

respectiv protectia apelor (epurarea corespunzatoare a apelor uzate pentru minim 250 de aglomerari, asigurarea calitatii apei potabile, conform standardelor europene, in toate aglomerarile urbane, precum si in localitatile rurale de peste 10.000 locuitori), solului (inchiderea a minim 80 de depozite municipale de deseuri neconforme, reabilitarea unor terenuri contaminate), si aerului(retehnologizarea sistemelor de termoficare din sectorul public), si asigurarea unui management imbunatatit al resurselor naturale (planuri de management pentru siturile Natura 2000, realizarea de lucrari de protectie impotriva dezastrelor naturale).

Instrumente financiare de implementare: Implementarea politicilor de mediu este finantata de mai multe tipuri de fonduri europene si romanesti, insumand circa 6,6 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, prin intermediul urmatoarelor surse: 1. Instrumente structurale europene (Fondul European de Dezvoltare Regionala si

Fondul de Coeziune); 2. Sursele publice nationale care co-finanteaza fondurile UE si finanteaza din surse

autohtone si credite externe programe de investitii similare, in domeniul mediului si biodiversitatii, cum ar fi Fondul de Mediu; 3. romanesti. Legislaia privind apa a fost motivat n principal de grija pentru sntatea public i s-a bazat pe stabilirea obiectivelor de calitate a apei pentru apa de but i menajere. Prima lege UE a fost adoptat n 1973 i se referea la biodegradabilitatea detergenilor, apoi n 1975 i 1976 au mai fost adoptate dou directive: directiva apei de suprafa i directiva apei menajere. Directiva din 1976 despre deversarea substanelor periculoase n apele din interiorul rii, de coast i teritoriale avea ca scop, mai degrab protejarea mediului acvatic dect sntatea oamenilor. Domeniul apelor este unul dintre cele mai cuprinztor reglementate domenii ale legislaiei UE. Ca urmare a unor discuii extinse la nivelul statelor membre i la nivel comunitar, a devenit din ce n ce mai clar c o protecie eficient a apelor nu se poate realiza dect printr-o abordare combinat, care s mbine legislaia privind standardele de calitate a apelor cu legislaia privind valorile limitelor de emisie. Legislaia UE n domeniul apelor mai conine: - Directiva privind apele uzate urbane (91/271/EEC). - Directiva privind nitraii provenii din surse agricole (91/676/EEC). Surse private, destinate exclusiv co-finantarii fondurilor europene sau fondurilor

- Directiva privind evacurile de substane periculoase (76/464/EEC). - Directiva privind apa potabil (80/778/EEC). -Directiva privind extracia de ap potabil din surse de ap de suprafa (75/440/EEC). -Directivele privind petii i crustaceele (78/659/EEC i 79/923/EEC). -Directiva privind apele subterane (80/68/EEC). -Directiva privind apele destinate scldatului (76/160/EEC). -Nu toate legile de mediu ale UE snt axate pe aspecte/probleme particulare.

In aceasta lucrare ne vom axa in mod special pe Directiva privind apele uzate urbane (91/271/EEC). Obiectivul Directivei privind epurarea apei uzate orasenesti este de a proteja mediul inconjurator de efectele adverse ale descarcarilor de ape uzate orasenesti si ale descarcarilor provenind de la anumite sectoare industriale, in principal industria alimentara si prelucratoare. Astfel, voi prezenta etapele pe care Romania isi propune sa le urmeze pentru implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti, graficul de realizare in timp si costurile. Directiva 91/271/CEE are ca obiectiv protectia mediului de efectele negative ale evacuarilor de ape uzate orasenesti si de ape uzate din anumite sectoare industriale (in principal, din prelucrarea si fabricarea produselor din industria alimentara). Directiva stabileste o serie de cerinte referitoare la sistemele de colectare, epurarea si evacuarea apelor uzate din aglomerarile urbane, precum si a celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale. Statele Membre ale Uniunii Europene trebuie sa asigure ca apele uzate provenite de la aglomerarile umane cu mai mult de 2000 locuitori sunt colectate si epurate inainte de evacuare, conform standardelor si termenelor limita specifice. In ceea ce priveste obiectivele de epurare, epurarea secundara (treapta biologica) este o regula generala pentru aglomerarile mai mici de 10 000 locuitori, cu indepartarea suplimentara a nutrientilor in zonele desemnate sensibile (treapta de epurare tertiara) si pentru aglomerarile mai

mari de 10 000 locuitori; iar pentru anumite zone marine, treapta de epurarea primara poate fi suficienta.

Tabelul 1.Conditiile de evacuare a apelor uzate din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti

Tabelul 2.Conditiile de descarcare din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti in zonele sensibile, supuse eutrofizarii. In functie de conditiile locale se vor aplica unul sau ambii indicatori. Se vor aplica valorile pentru concentratie sau procentele de reducere

1) Desemnarea zonelor sensibile se va realiza potrivit unuia sau mai multor criterii: corpurile de apa care se dovedesc a fi eutrofizate sau care intr-un viitor apropiat pot deveni eutrofizate, daca nu se iau masuri de protectie; apele dulci de suprafata destinate alimentarii cu apa potabila, care contin mai mult de 50 mg/l nitrati, daca nu sunt luate masuri; zonele unde pentru indeplinirea prevederilor celorlalte Directive ale Consiliului este necesara o epurare avansata. 2) Lista zonelor sensibile si mai putin sensibile trebuie sa fie revizuita la fiecare 4 ani. Sa asigure ca apele industriale biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale trebuie sa respecte, inainte de evacuare, conditiile stabilite pentru toate descarcarile din unitati industriale a caror incarcare in poluanti este echivalenta cu sau mai mult de 4000 locuitori; 3)Sa asigure ca evacuarile din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti satisfac urmatoarele conditii: Statiile de epurare sunt astfel proiectate sau modificate incat sa se poata preleva probe reprezentative ale influentului si ale efluentului epurat inainte de a se descarca in receptorii naturali; Evacuarile din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti sa indeplineasca conditiile stabilite in Tabelul 1.

Infrastructura pentru colectarea si epurarea apei uzate in Romania Situatia prezenta releva faptul ca 644 localitati (265 municipii si orase si 378 sate) au sisteme de colectare publice. Lungimea totala a retelei de colectare este de 16.812 km, din care 15.738 km sunt in zona urbana. De asemenea, in zona urbana retele de colectare a apei uzate reprezinta 51,8% din lungimea totala a strazilor. O comparatie intre strazile cu sisteme de alimentare cu apa si acelea cu retele de colectare a apei uzate arata ca doar 73% din prima categorie beneficiaza si de sisteme de colectare a apei

uzate. In ceea ce priveste alimentarea cu apa a locuintelor, aceasta este asigurata pentru 4.313.803 locuinte (ceea ce reprezinta 53,2%), iar retelele de canalizare in sistem public sau propriu sunt asigurate pentru 4.146.814 locuinte (51,1%). Alimentarea cu apa este asigurata in locuinte in proportie de 87,6% in mediul urban si de 15,1 % in mediul rural, in timp ce canalizarea este asigurata in proportie de 85,6% in mediul urban si de 12,9% in mediul rural. In Romania, in statiile de epurare a apei uzate existente, doar 77% din debitul de ape uzate evacuate sunt tratate in sistemele orasenesti de colectare; in 47% de localitati din mediul urban, cu mai mult de 150000 locuitori, apele uzate sunt evacuate fara o epurare preliminara. In 2003, volumul total de apa uzata evacuat in receptori era de 4494, 47 milioane m3/an. Accesibilitatea serviciilor de colectare si epurare a apelor uzate In Romania, din aproximativ 21,7 milioane de locuitori, aproximativ 11,5 milioane de locuitori au acces la serviciile de colectare si epurare a apelor uzate. Populatia care beneficiaza de serviciile publice de canalizare este mai numeroasa in mediul urban 10,3 milioane locuitori (90% din populatia totala), decat in mediul rural, si anume, 1,15 milioane de locuitori (10% din populatia totala). Fata de situatia din anul 1976, evolutia acestui indice este prezentata in Figura 1.

Calitatea apelor dulci este influentata de apele uzate evacuate, care nu sunt pre-epurate sau sunt insuficient epurate inaintea evacuarii in receptori. Cel mai mare volum de apa netratata provine de la sistemele de canalizare ale localitatilor (peste 89%) si din sectoarele industriale (industria chimica si petrochimica 3%, sectorul energetic 8%). Aglomerarile mai mari de 150000 locuitori sunt responsabile de poluarea semnificativa cu substante organice. In functie de accesibilitatea populatiei la serviciile publice (sisteme de alimentare cu apa si statii de epurare), populatia este impartita in urmatoarele categorii:

Autoritati competente Din punctul de vedere al activitatii de reglementare in domeniul protectiei mediului, la nivelul fiecarui judet sunt stabilite Agentii de Protectia Mediului, iar la nivel regional sunt stabilite Agentii Regionale de Protectia Mediului, subordonate Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. Totodata, la nivelul judetean, exista Comisariate judetene ale Garzii Nationale de Mediu care au responsabilitati de inspectie si control al aplicarii legislatiei de mediu, in cola borare cu APM-urile.

In fiecare bazin hidrografic, exista Directii de Ape, subordonate Administratiei Nationale Apele Romane, care au responsabilitatile descrise in detaliu in planul de actiune pentru implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti. Transpunere Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti a fost transpusa in totalitate in legislatia romaneasca prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate (MO 187/20.03.2002). HG nr. 188/2002 cuprinde: Anexa 1 NTPA 011/2002 Norme tehnice privind colectarea si evacuarea apelor uzate Anexa la normele tehnice NTPA 011/2002 Planul de actiune privind colectarea,

orasenesti prin care se transpun cerintele directivei; epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti in care sunt stabilite la modul general, actiuni, termene si responsabilitati pentru activitatile de implementare a directivei; Anexa 2 NTPA 002/2002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in Anexa 3 NTPA 001/2002 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare; poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptori naturali. Planul de aciune privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate oreneti, prezentat n anexa la normele tehnice NTPA 011/2002 privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti, care face parte integrant din HG nr. 188/2002, prevede termene pentru fiecare dintre activitatile de implementare. Obiectivele planului de aciune sunt: a. asigurarea proteciei i funcionrii normale a reelelor de canalizare ale localitilor i a staiilor de epurare a apelor uzate oreneti; b. protejarea populaiei i a mediului mpotriva efectelor negative ale evacurilor de ape uzate oreneti i industriale.

In functie de rezultatele negocierilor pe capitolul de mediu, HG nr. 188/2002 pentru aprobarea normelor privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate va fi modificata si completata, prin includerea prevederilor referitoare la decizia de declarare a intregului teritoriu al Romaniei drept zona sensibila si a termenelor de conformare rezultate din negocieri. Revizuirea HG nr. 188/2002 si a legislatiei relevante se va realiza pana in Martie 2005. Modul de abordare si obiective Romania se afla in plin proces de constructie si modernizare a sistemelor de canalizare si epurare a apelor uzate conform cerintelor HG 188/2002 pentru aprobarea normelor privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, care transpune integral Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti. Obiectivele planului de implementare sunt concentrarea eforturilor si resurselor pentruindeplinirea cerintelor specifice ale Directivei. Cerinte Prevede colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate din aglomerari precum si a celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale(industria agroalimentara); Prevede termenele limita pentru implementarea Directivei in functie de marimea

aglomerarilor umane si de caracteristicile receptorilor naturali ;termenele limita pentru implementarea Directivei variaza in functie de marimea aglomerarilor umane si de caracteristicile receptorilor naturali. Prevede asigurarea cu sisteme de colectare a apelor uzate orasenesti pentru toate aglomerarile cu peste 2000 locuitori echivalenti (l.e.) ; Prevede asigurarea ca pentru toate aglomerarile cu peste 2000 locuitori echivalenti (l.e.) sa se fie echipate cu statii de epurare, la un nivel de epurare specific : tratare secundara pentru aglomerari mai mici de 10.000 l.e. tratare tertiara pentru aglomerari cu peste 10.000 l.e.

Tinand cont de aspectele privind protectia mediului,de asezarea sa geografica in bazinul Dunarii si Marii Negre, Romania va declara intregul sau teritoriu drept arie sensibila, acest

aspect presupunand obligatia ca toate aglomerarile umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenti sa fie prevazute cu statii de epurare cu grad avansat de epurare, respectiv treapta tertiara. Aceasta decizie importanta impune luarea in considerare a unei perioade de tranzitie de 12 ani, de la data aderarii.

Motivatia solicitarii acestor perioadelor de tranzitie este determinata de urmatoarele aspecte:

Situatia existenta a infrastructurii din domeniul colectarii si epurarii apelor uzate orasenesti, in special in mediul rural, necesita un mare volum de lucrari edilitare;

Costurile de implementare sunt foarte mari; Capacitatea Romaniei de a asigura finantarea acestor lucrari este limitata, ceea ce va face imposibila realizarea acestor lucrari intr-un termen scurt;este necesara o esalonare in timp a investitiilor care va corespunde cu perioadele de tranzitie obtinute la negocierile cu Comisia Uniunii europene;

Comunitatile mici nu au in prezent o capacitate de proiectare, finantare si executare a unor proiecte mari de investitii.

Costurile estimate pentru implementare 9,5 miliarde Euro pentru investitii, - 5,7 miliarde Euro pentru statiile de epurare -3,8 miliarde Euro pentru sistemele de canalizare 3,4 miliarde Euro pentru cheltuielile de exploatare( pe perioada de tranzitie)

In scopul identificarii

surselor de finantare, in prezent sunt luate in considerare

mecanisme financiare mult mai flexibile si mai eficiente: folosirea fondurilor multilaterale si nerambursabile, credite de finantare a serviciilor publice si investitii pentru infrastructura locala, garantate de bugetul de stat sau de catre autoritatile locale, stimularea participarii capitalului privat si a parteneriatelor publice-private.

In aceste optiuni de finantare a proiectelor de investitii in infrastructura urbana, Romania ia in considerare fondurile nerambursabile de la Uniunea Europeana sau de la alte organizatii si institutii internationale (BERD, BEI, BIRD). Perioadele de tranzitie obtinute: 1. Pentru colectarea apelor uzate : Pana la 31 decembrie 2015, pentru 263 de aglomerari cu mai mult de 10000 l.e. (locuitori echivalenti), reprezentand 61,9% din incarcarea biodegradabila totala; Pana la 31 decembrie 2018, pentru 2346 de aglomerari cu mai putin de 10000 l.e. (locuitori echivalenti), reprezentand 38,1 % din incarcarea biodegradabila totala. Sistemele de colectare necesare vor fi asigurate esalonat, astfel: Pentru 60,8% din totalul populatiei echivalente de 26 767 398 l.e., pana la sfarsitul anului 2010; Pentru 69,1% pana la sfarsitul anului 2013; Pentru 80,2% pana la sfarsitul anului 2015; Pentru 100% pana la sfarsitul anului 2018.

2. Pentru epurarea apelor uzate: Pana la 31 decembrie 2015, pentru 263 de aglomerari cu mai mult de 10000 l.e. (locuitori echivalenti), reprezentand 61,9% din incarcarea biodegradabila totala; Pana la 31 decembrie 2018, pentru 2346 de aglomerari cu mai putin de 10000 l.e. (locuitori echivalenti), reprezentand 38,1 % din incarcarea biodegradabila totala.

Statiile de epurare a apelor uzate urbane necesare vor fi realizate esalonat, astfel ca sa asigure: epurare pentru 50,5% totalul populatiei echivalente pana la sfarsitul anului 2010; epurare pentru 60,6% pana la sfarsitul anului 2013; epurare pentru 76,7% pana la sfarsitul anului 2015; epurare pentru 100% pana la sfarsitul anului 2018.

Principalele surse de finantare sunt: cca 40% din fonduri Europene, 30% din bugetul de stat si bugete locale, 20% credite si parteneriate public-privat, 3% Fondul de mediu, 7% populatie. Fondurile alocate in perioada de tranzitie mentionata, luand in considerare sursele de finantare, sunt prezentate in tabelul urmator.

Daca insa vom continua in ritmul de pana acum, vom ajunge la un nivel de 100% abia peste 12 ani in privinta canalizarii si in 29 de ani la statii de epurare, desi la 31 decembrie 2018 gradul de racordare trebuie sa fie complet, potrivit termenelor de tranzitie ale prevederilor Directivei Europene privind epurarea apelor uzate. In prezent, in Romania, exista fizic 983 retele de canalizare, din care doar 631 sunt functionale, restul fiind in diferite stadii de executie. Romania se afla pe ultimul loc in UE in privinta racordarii gospodariilor la retelele de apa si canalizare. 9 milioane de romani nu beneficiaza de apa potabila curenta. Nivelul de calitate foarte buna a apelor ridica standardul de calitate si de viata al unei natiuni, pentru ca o apa de foarte buna calitate dovedeste modul in care aceasta natiune s-a

comportat fata de apa de-a lungul istoriei sale si, in acelasi timp, o responsabilizeaza in prezent si in viitor sa conserve si sa protejeze calitatea apelor, prin aplicarea unor politici durabile de gospodarire a apelor. Pana in 2011, apele uzate colectate din Bucuresti erau evacuate netratat in raul Dambovita, acest lucru ducand la o degradare a calitatii apelor Argesului si Dunarii, dar incepand cu vara anului 2011, s-a pus in functiune statia de epurare a apelor uzate de la Glina. Concluzii Luand in considerare situatia financiara actuala a Romaniei si costurile generate de implementarea Directivei privind epurarea apelor uzate urbane, calendarul financiar anual propus arata dupa cum urmeaza: efectele directe asupra mediului sunt mult mai semnificative pe termen scurt, daca actiunile au in vedere aglomerari mari, unde sunt concentrate importante cantitati de ape uzate; la nivelul aglomerarilor mari pot fi mobilizate cu mai mare usurinta resursele financiare decat la nivelul aglomerarilor mai mici; pentru categoriile de aglomerari mai mici sunt necesare investitii mai mari in ceea ce priveste epurarea apelor uzate, din cauza necesitatii de a gasi solutii particulare; din punct de vedere tehnic, este mult mai usor si mai rapid sa extinzi sau sa reabilitezi sistemele de canalizare sau epurare, decat sa se realizeze o lucrare noua. Avand in vedere efectele negative ale apelor uzate asupra mediului, provenite de la diferite categorii de aglomerari, se poate aprecia ca este necesara o abordare integrala si unitara a acestora, in conditiile unei utilizari prudente si rationale a resurselor de apa. Acest lucru presupune un efort financiar important si constant din partea Romaniei, la care se adauga ajutorul financiar extern, mai ales din partea Uniunii Europene.

Bibliografie
1) 2) Curs Politici si Strategii de Mediu http://www.rowater.ro/Legislatia%20internationala/Directiva%20Cadru%20Apa/

Plan_implementare_Directiva_ape_uzate%20oraseneti.PDF 3) 4) 5) http://www.upg-ploiesti.ro/fisiere/1669/apa_poluare_depoluare.pdf http://greenly.ro/apa/situatia-epurarii-apelor-uzate/ http://www.magrama.gob.es/es/agua/publicaciones/03_manual_directiva_91_271

_cee_tcm7-28959.pdf 6) 7) http://en.wikipedia.org/wiki/Urban_Waste_Water_Directive http://apmct.anpm.ro/politici_de_mediu-10880