RAZBOAIELE BALCANICE

Rzboaiele Balcanice au fost dou rzboaie n Europa de sud-est n 19121913 n timpul crora statele Ligii Balcanice (Bulgaria, Muntenegru,Grecia, i Serbia) nti au cucerit teritoriile otomane Macedonia, Albania i majoritatea Traciei, i apoi nu s-au neles asupra mpririi teritoriilor cucerite. Cauza rzboaielor se afl n incompleta apariie a statelor naionale din rmiele Imperiului Otoman n secolul al XIX-lea. Srbii au obinut importante teritorii n urma rzboiului ruso-turc 1877-1878, iar Grecia a obinut Tesalia n 1881 (dei a pierdut o mic parte n favoarea Imperiului Otoman n 1897) iar Bulgaria (un principat autonom ncepnd cu 1878) a ncorporat fosta provincie separat Rumelia Oriental (1885). Toate trei, mpreun cu Muntenegru, doreau teritorii adiionale din ntinsele regiuni otomane cunoscute colectiv sub numele de Rumelia (vezi harta). Tensiunile dintre statele balcanice legate de aspiraiile rivale n Macedonia i Tracia s-au potolit oarecum n urma interveniilor Marilor Puteri de la jumtatea secolului al XIX-lea, care vizau asigurarea unei mai bune protecii pentru cretinii majoritari, precum i pentru pstrarea status quo. Problema viabilitii stpnirii otomane a fost ns din nou pus dup Revoluia Junilor Turci din iulie 1908 care l-a obligat pe sultan s revin asupra constituiei susupendate. Rzboaiele au fost un precursor important al primului rzboi mondial, deoarece Austro-Ungaria s-a alarmat de creterea teritoriului i statutului regional al Serbiei. Aceast temere era mprtit de Germania, care considera Serbia un satelit al Rusiei. Creterea puterii srbeti a constribuit astfel la dorina celor dou Puteri Centrale de a risca un rzboi dup atentatul de la Sarajevo asupra arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei n iunie 1914. Mai apoi, armata austro-ungar a luptat timp de trei ani pentru a reui anexarea Serbiei i Muntenegrului, lucru reuit atunci cnd Bulgaria, AustroUngaria i Imperiul Otoman s-au alturat Puterilor Centrale alturi de Germania. Urlanis a estimat n Voini I Narodo-Nacelenie Europi (1960) c n rzboaiele balcanice au fost 122 000 de mori n lupt, 20 000 mori n urma rnilor i 82 000 n urma bolilor.