Revista Informatica Economica, nr.

4 (24)/2002

87

Stabilitatea Lyapunov a unui sistem dinamic

Conf.dr. Vasile MAZILESCU Catedra de Informatica Economica , Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati mazilescugl@yahoo.com

In a system design and analysis, the establishment of a system model is quite fundamental. In the cases where uncertainty exists, it is difficult to propagate uncertainty through the system dynamics according to the axioms of probability theory, especially for non-linear systems. In this paper we show how we have applied the Lyapunov stability theory for the analysis of a fuzzy control expert system CES. The system CES was experimentally obtained as a prototype. A theorem and a series of results that confirm the applicability of the Lyapunov stability theory for our benchmark problem P are presented. Keywords: fuzzy expert control, stability.

ntroducere O problema importanta n conceptia unui sistem expert de conducere n bucla nchisa (CES) o reprezinta modul n care cunostintele operative privind conducerea unui proces economic sau tehnologic P pot fi achizitionate. Se poate sintetiza astfel modelul de cunostinte al CES, sub forma de relatii directe ntre referinte, iesirile P si intrarile CES [1]. Trebuie determinata starea sistemului expert SE din structura CES, notata xSE=(xb, xint), n care componenta xb factuala are un numar de elemente variabile, ce corespund unui numar de conditii care semnifica iesirea, viteza de v ariatie a acesteia, intrarea de referinta. Abordarea de fata presupune nglobarea unui model fuzzy a procesului P n baza de cunostinte a SE. Lucrarea este alcatuita din 5 sectiuni si are drept scop prezentarea unor rezultate teoretice (teorema 3, sectiunea 4) si practice obtinute n studiul stabilitatii Lyapunov pentru un model fuzzy de conducere. n sectiunea 2 este prezentat modelul formal al CES si algoritmul de evaluare al tranzitiei curente n raport cu tipul evenimentului aparut, n sectiunea 3 sunt redate conditiile necesare si suficiente pentru analiza calitativa a sistemului dinamic CES, n sectiunea 4 este formulata problema P si demonstrat rezultatul privind stabilitatea sistemului dinamic CES, iar n sectiunea 5 sunt schitate cteva concluzii ale acestei cercetari, precum si posibile directii viitoare de investigare si aplicare a rezultatelor lucrarii de fata.

Modelul Sistemului Expert de Conducere Definirea modelului de cunostinte pentru CES este importanta, lund n considerare o serie de caracteristici ale acestuia. CES este definit pe ansamblu ca un sistem cu evenimente discrete, fiind alcatuit din procesul condus P, sistemul expert fuzzy SE care actioneaza ca un compensator dinamic bazat pe un model fuzzy si sistemul expert de conducere, definit sub forma [3,4]: SEC SEC SEC SEC CES=(XCES,ECES,fe ,e ,gCES,xo ,Ev ) n care: XCES = X x XSE este multimea de stari SEC SEC xCES ale CES, ECES=EuEd Eo, cu E d =EdEr IU. Multimile E , Ed, Er , IU reu prezinta evenimentele de intrare ale CES, iar Eo contine evenimentele de iesire P, gCES: SEC XCESP(EuEd )-{} este functia de activare a CES, fe :XCESXCES, eP (Eu Ed )-{} este multimea functiilor de tranzitie, e :XCESEo, eP (EuEd )-{} reprezinta functiile de iesire, xo XCES reprezinta starea initiala, Ev CES, n care ECES este multimea traiectoriilor (finite sau nu) de evenimente n bucla nchisa care pot fi SEC CES generate de CES, bazat pe g si fe , iar Ev este multimea traiectoriilor de evenimente permise n bucla nchisa. Un CES trebuie conceput a.. sa fie eliminate comportarile nedorite ale sistemului n bucla nchisa.
SEC SEC SEC SEC SEC SEC SEC SE SE

Revista Informatica Economica, nr. 4 (24)/2002

Obtinem pentru functia de activare urmatoarea forma: SEC SE SE SE gCES(xk )={gSE(xk )Er IU{ SE(xk ) g(xk )IC}{ g(xk ) Ed}, unde: SE SE SE i) gSE(xk ) Er IU = (P(Ei R)\{}) Er IU reprezinta multimea evenimentelor de intrare si interne ale SE permise n starea SE SE SE xk ; ii) SE(xk )g(xk )IC=E0 P(EuEd) IC reprezinta multimea evenimentelor c omanda de intrare permise ale lui P pentru staSE rea xk ; iii) g(xk )Ed=(P(EuEd)\{})Ed reprezinta multimea evenimentelor perturbatie de intrare P, permise n starea curenta xk . SEC Presupunem ca ek gCES(xk ) reprezinta un eveniment permis a CES n starea xk = (xk ,xk ). Daca evenimentele er gSE(xk )
k

Daca (ek=ek) atunci xk+1=f{euk }(xk ) si xk+1= fSE(xk ), cu ={ { euk }(xk ), er }; k i 4 SE Daca (e =e ) atunci xk+1 = f{edk }(xk ) si xk+1= k k SE SE fSE( xk ), unde = {{edk}(xk ), er };
k

SE

SE

SE

SE

Daca

i 5 (ek=ek) i 6

atunci xk+1=f{euk }(xk ) si xk+1=

SE

SE

fSE, cu = {{euk }(xk)}; Daca (ek=ek) atunci xk+1 = f{edk}(xk ) si xk+1= fSE, cu ={ { edk }(xk)}; Daca (ek=ek) atunci xk+1 =(xk) si xk+1=fSE (xk ), cu ={er }.
k

SE

SE

SE

SEC

SE

SE

SE

Er IU, euk SE(xk )g(xk )IC

SE

SE

si edk

g(xk )Ed, atunci ek poate fi definit n diverse moduri. Exista un numar finit de m oduri i0 N*, astfel nct pentru i {1,...,i0}, se defi i neste corespunzator ek. Pentru fiecare eveniment ek, i=1,..., io : fei (xk )=xk+1 . n cazul
k i SEC SEC SEC

Evenimentele de intrare ale CES, conform definitiei, pot apare asincron, att timp ct traiectoriile de evenimente se afla n multimea SEC Ev . n orice moment starea CES se schimba, urmatorul eveniment de intrare P care poate apare trebuie sa includa intrarea de comanda P permisa de starea curenta SE. Toate cele trei subsisteme din structura CES actioneaza ca niste automate. Analiza stabilitatii sistemului CES Stabilitatea se defineste ca proprietatea m atematica de focalizare a rationamentului asupra obiectivului problemei, fiind o caracteristica fundamentala a CES [3]. Definitia 1. Pentru :XCESxXCESR o functie distanta, se defineste spatiul metric {XCES, } cu distanta de la un punct x la o multime X: (x, X)=inf{(x,x) | xX, XXCES}. O r-vecinatate a unei multimi XXCES, notata S(X; r), se defineste: S(X;r) ={xXCES | 0 < (x,X)<r, r>0}. Se poate evidentia multimea traiectoriilor de SEC SEC evenimente fizic realizabile Ev (x0 ) ale CES. SEC Fie X(x 0 , Ek , k) starea atinsa de sistem pornind din starea initiala dupa aparitia CESventei Ek = e0 e1...ek-1 . Definitia 2. Multimea Xinv XCES se numeste SEC un invariant al CES, daca pentru x0 Xinv ,

nostru i0 = 7. Corespunzator tipului se deSEC SEC SEC termina feSEC (xk )=xk+1 , unde x =(x , i k k+1 k +1 SE xk+1), conform algoritmului de mai jos: Daca (ek=ek) atunci xk+1= f{euk , e dk}(xk ) si xk+1 =fSE(xk ), unde evenimentul se defineste sub forma: ={(e1k - {eSE }) (xk ),er }, adica este r
k k

i ek,

SE

SE

SE

evenimentul de la iesirea procesului datorat evenimentului {e uk , edk}, cu efect la intrarea SE sistemului expert ep si n plus este prezent si evenimentul er ;
k

SE

i 2 SE Daca (ek =ek) atunci xk+1 =f{euk, e dk}(xk ) si xk+1 SE = fSE(xk ), unde evenimentul se defineste

sub forma: ={{ euk, edk }(xk )};

Revista Informatica Economica, nr. 4 (24)/2002

rezulta ca X 0 , Ek, k)Xinv, pentru toate (x CESventele E , astfel nct E EEv (x 0 ) k k si k0, cu E o CESventa infinita de evenimente. Se poate folosi o multime speciala de traiectorii de evenimente permise, notata cu SEC SEC SEC Ea , unde Ea E v si o multime de traiectorii premise notata prin E a (x0 ).
SEC SEC SEC SEC

SEC

XbXCES, daca pentru fiecare stare initiala SEC SEC x 0 XCES, miscarile X(x0 ,Ek,k) sunt marginite relativ la Ea si Xb pentru ()Ek , astfel nct Ek EEa (x0 ), pentru orice k pozitiv. Abordarea Lyapunov a stabilitatii are drept avantaj posibilitatea definirii unei functii Lyapunov corespunzatoare. n situatia sistemelor expert de conducere pentru modele dinamice neliniare, n care specificarea functiei Lyapunov devine o sarcina dificila, pot fi dezvoltati algoritmi de cautare n studiul proprietatilor de stabilitate, asa cum am procedat si noi n dezvoltarea CES de fata. Urmatoarele rezultate furnizeaza conditii n ecesare si suficiente pentru analiza calitativa a unui CES [2]. Teorema 1. Pentru ca o multime invariant Xinv XCES a sistemului expert de conducere SEC sa fie stabila n sens Lyapunov relativ la Ea , este necesar si suficient ca ntr-o vecinatate suficient de mica S(Xinv; r) a lui Xinv, sa existe definita o functionala V cu proprietatile: i) ()c1>0, ()c2>0 astfel nct V(x)>c2 pentru xS(Xinv;r) si (x,Xinv)>c1 ; ii) ()c4>0, ()c3 >0, astfel nct daca (x,Xinv)<c3 pentru SEC xS(Xinv;r) atunci V(x)c4 ; iii) V(X(x0 ,Ek ,k)) este o functie necrescatoare pentru SEC k0, cu x0 S(Xinv;r), ()k0, ct timp X(x 0 ,Ek,k)S(Xinv;r) pentru Ek astfel nct Ek EEa (x0 ).
SEC SEC SEC SEC SEC SEC

Definitia 3. Un invariant X XCES al CES inv SEC este stabil n sens Lyapunov relativ la Ea , daca pentru ()>0 este posibila determinarea unei valori >0, astfel nct daca distanta saSEC SEC tisface (x0 , Xinv)< se obtine ca (X(x0 , Ek ,k), X )<, pentru orice CESventa E de inv k SEC SEC evenimente, cu Ek EEa (x0 ) si k0. Daca (X(x0 , Ek, k), Xinv)0 pentru ()Ek , astfel nct Ek EEa (x0 ) cnd k, atunci multimea invariant Xinv a CES se numeste SEC asimptotic stabila relativ la Ea . Daca multimea invariant Xinv a CES, cu Xinv XCES, este asimptotic stabila n sens SEC Lyapunov relativ la Ea , atunci multimea de stari: Xv ={x0
SEC SEC SEC SEC

| x0 XCES si (X(x0 , Ek,

SEC

SEC

k),Xinv)0, pentru ()Ek , astfel nct SEC SEC Ek EEa (x0 ), k}, se numeste regiune de stabilitate asimptotica a lui X relativ la inv SEC Ea . Definitia 4. Multimea invariant Xinv XCES a CES cu regiune de stabilitate asimptotica Xv SEC relativ la Ea se numeste asimptotic stabila n sens larg relativ la Ea daca Xv =XCES. Definitia 5. Miscarile CES X(x0 , Ek , k) care ncep n starea
SEC SEC x0 XCES SEC SEC

Teorema 2. Pentru ca X XCES sa fie ainv simptotic stabila n sens Lyapunov relativ la SEC Ev , este necesar si suficient ca ntr-o vecinatate suficient de mica S(Xinv;r) a multimii Xinv, sa existe definita o functionala V cu proprietatile prezentate n cadrul teoremei 1 si n SEC plus V(X(x 0 , Ek , k))0, k, pentru toate traiectoriile E astfel nct E EE a (x0 ), k k att timp ct X(x0 , Ek, k) S(Xinv;r). Studiul regiunilor de stabilitate asimptotica folosind metode de cautare se poate realiza n trei pasi: i) se determina multimea invariant X inv;
SEC SEC SEC

sunt marginite

relativ la Ea , iar multimea marginita Xb este

CES inclusa n X , daca exista >0, astfel nct SEC (X(x0 ,Ek ,k), Xb)<, pentru ()Ek cu

SEC Ek EEa

SEC (x0 ),

()k0.

CES poseda proprietatea de stabilitate Lyapunov relativ la multimea traiectoriilor de SEC evenimente Ea si multimea marginita

Revista Informatica Economica, nr. 4 (24)/2002

ii) se determina regiunea de stabilitate asimptotica X v; iii) se verifica d aca toate traiectoriile care pornesc din orice stare care apartin lui Xv se termina n X inv. Se pot analiza proprietatile unui SE izolat, ntruct este posibil independent de domeniul problemei, sa poata fi caracterizate cteva proprietati generale ale SE si ale CES. n acest caz modelul P este modelul de cunostinte fuzzy, CES este motorul de inferenta, iesirile din bucla nchisa sunt faptele sau variabilele din multimea Xint. Se pot defini drept referinte diferite scopuri specifice SE la care motorul de inferenta reactioneaza. Trebuie avute n vedere o serie de precautii pentru a asigura o functionare marginita a SE, ntruct n general, un astfel de sistem este nemarginit SE relativ la Ev si la orice multime fixata Xb XSE. Studiu de caz Procesul condus P (denumit sistem flexibil de productie SFP), poate fi definit ca o retea de n subsisteme (n cazul nostru n=6) interconectate sub forma de graf orientat A [3]. Starile sunt x, cu x=[x1 x2 ... x6 ]tX, unde xi reprezinta resursa aferenta subsistemului i. Multimea E ={e00, e12, e13, e21, e34, e35, e42, u e43, e56, e65 , e64}, n care e00 denota evenimentul "transfer vid", E = si E0 =X. Functiile d g(x) si fe(x) sunt g:XP(Eu), codomeniul functiei de activare fiind multimea {{e00}, {e12},... ,{e64}}, E=EuEdE0 =EuX= EuX, fe:XX, eP(EuEd)-{}, eP(Eu)c {}. Dupa aparitia evenimentului eijk, starea urmatoare P este: /2 daca (|xi-xj|/2
' ' ' ' xi=xi-|xi-xj|/2 si xj =xj+|xi-xj| ' )N* ; sau xi=xi -(|xi-xj|/2+ +

prin numere fuzzy) la momentul k si respectiv k+1. Vom nota prin e ck evenimentul logic obij

tinut pe baza procesului de inferenta fuzzy, care permite transferul ck de pe subsistemul i pe subsistemul j, la momentul k, conform modelului de conducere n bucla nchisa. Daca starea este xk, atunci pentru (i,j)A, poate apare evenimentul e
c k ij

n urma caruia se obti-

ne starea xk+1, prin transferul fuzzy ck 0. Pentru p(0,1/2] se definesc functiile g si f , e astfel: i) daca pentru orice (i,j)A, xi>*xj, atunci e ckg(xk ) si fe(xk )=* xk+1 , unde e=e ck, x'i=*xi-ck, x'j=*xj+ck, x's=*x s, pentru () si,j, cu p|x i-xj|*ck *(1/2)| xi-x j|; aici >*, =* reprezinta inegalitate respective egalitate fuzzy. ii) daca pentru orice (i,j)A, x i=*x j atunci e ijg(xk ) si fe(xk )=*xk , unde e ij pentru (i,j)A reprezinta evenimentul valid nul. SEC Fie Ev =ECES si Xinv ={xCES XCES | xi=*
0 0 ij ij

xj pentru ()(i,j)A} un invariant pentru problema de alocare P. Presupunem n acest SEC SEC caz ca Ea Ev n sensul ca fiecare eveniment de tip e ck, poate apare de o infinitate
ij

de ori. n felul acesta CES va realiza continuu echilibrarea, pna n momentul atingerii starii SEC SEC finale. Datorita restrictiei Ea Ev , evenimentele de tip e ck pot apare pentru () k
ij

0.5) si xj=xj+|xi-xj|/2+0.5 daca (|xi-xj|/2 +0.5) N* ; c) xp=xp , p i,j, e(x)=x, pentru ()eve+ niment \{} e:XX, eP(Eu)\{}. Se considera evenimente la nivelul P transferurile de la subsistemul i la subsistemul j, iar Ev =E. Fie xk =[x1 x2 ... xN]t si xk+1 =[x'1 x'2 ... t x'N] starea fuzzy P (ncarcari imprecise descris eijk;
c

e:XE0 ,

eP(EuEd)

0, astfel nct ncarcarile ce deviaza mult n raport cu solutia de echilibrare pot fi ajustate. n abordarea de fata, procesul de ajustare se bazeaza n mod fundamental pe fire de rationament. Resursele de pe subsisteme sunt T numere fuzzy, adica au asociate functii de apartenenta de forma x1,..., xn . De asemenea, cantitatea ck are asociat T-numarul ck, iar relatiile de inegalitate sau egalitate se aplica n sens fuzzy. n acelasi mod sunt reprezentate si procesate toate celelalte valori fuzzy asociate marimilor lingvistice specifice modelului de sinteza a deciziei. Similar se interpreteaza si conditia de echilibrare n sens fuzzy

Revista Informatica Economica, nr. 4 (24)/2002

din definitia invariantului Xinv care este SEC asimptotic stabil n sens larg relativ la Ea Ev . CES genereaza lanturi inferentiale corespunzatoare n vederea atingerii obiectivului de conducere, conform teoremei care urmeaza. SEC Teorema 3. P este (xo ,XSFP ) stabil pentru orice xo Xo ntruct exista o secventa de evenimente logice care produce o traiectorie SEC de stare ts cu proprietatea ca tsT(CES,xo ,XSFP ). Demonstratie: Trebuie de justificat faptul ca distribuirea echilibrata si n mod gradual a sarcinilor, poate fi realizata. Pentru XCES =(XSE,X) unde x=[x1 x2...x6 ]t X, dim(X)=k, cu kN+, XSE=(Xb1 X b2 , Xint) cu b b b xb1 =[x1 x2... x ]t Xb1 fiecare componenta a k vectorului xb1 avnd o valoare booleana, iar dim(Xb1 )=k1, k1 N+, xb2 Xb2 are n structura sa fapte exprimate lingvistic prin T -numere fuzzy, care reprezinta n esenta tot submultimi ale multimii numerelor reale, cu dim(Xb2 )=k2, k2 N+. Starea interna a motorului de inferenta este int xk =[kWkkNk k Kk ]t Xint, cu dim(Xint )=k3 , cu k3 N+, unde primii doi parametrii k , Wk, sunt folositi n strategia de selectie, iar parametrii k, Nk , k , Kk sunt folositi pentru procesarea fuzzy [3]. Fie distanta dintre doua stari arbitrare ale sistemului n bucla nchisa xCES=(x,xb) si (x')CES=(x',x'b), definita prin: (xCES, (x')CES)= b b max{maxi=1,6 {|xi-xi'|},maxi=1,12{|xi -x'i |}}. Functia distanta astfel definita satisface proprietatile de metrica. Multimea XSFP ={xCESXCES | xj=* i=1,6 xi/6=* x R, j=1,...,6} are o regiune de SEC SEC stabilitate asimptotica relativ la Ev (x0 ). Pentru multimea invariant XSFP astfel definita se obtine: (XCES, XSFP)=maxi=1,6 {| xi - x |}. Se poate alege functionala V(xCES)=(XCES, XSFP ) astfel nct pentru c1=c 2 =1 se obtine: c1 (XCES,XSFP)V(xCES)c2 (XCES,XSFP ) rezultat care verifica primele doua conditii din teorema 2.
1

Trebuie n continuare de demonstrat ca pentru SEC SEC orice starea initiala x 0 X0 , functionala V(x k ) este o functie necrescatoare n k, iar V(x k )0 cu k pentru modelul de conducere utilizat. Motorul de inferenta n timpul functionarii sale selecteaza pentru activare regula care are ca rezultat transferul unei cantitati de pe subsistemul cu ncarcarea maxima pe un subsistem conectat fizic cu aceasta, conform structurii A. Fie i ={i | xi * xj, jM} si j ={j | xj * xi, iM}. Odata cu aparitia evenimentului eijk la momentul k exista doua posibilitati: 1) xik-xjk =ck >1. Urmatoarea stare la nivelul ncarcarilor satisface urmatoarele conditii: x i * x i -ck/2 *< x i iar xjk *<xjk+1 * xjk + ck /2+1/2 *<xjk + si xpk+1 =* xpk, pi,j. n aceste conditii: maxi=1,6 {xik+1}* x i si
k k k k

SEC

SEC SEC

SEC

SEC

minj=1,6 {xjk+1}* x i
k

SEC . Functionala V(xk )

este necrescatoare n raport cu valoarea lui k. ntruct x i * x i - ck /2 *< x i pe de o

k+1 k k

parte si pe de alta parte exista un numar finit de subsisteme, se poate ca eventual maxi=1,6 {xik+1}*< x i .
k

n plus, evenimentul eij va apare eventual la un moment de timp k1 astfel nct sa aiba loc relatia: min j=1,6 { x j } >* x j
k+1
k1

Se observa de asemenea ca maxi=1,6 {xik} eventual descreste n raport cu valoarea lui k, iar mini=1,6 {xjk} eventual creste n raport cu valoarea lui k, se poate concluziona ca SEC V(x k ) este o f nctie descrescatoare n r u aport cu k si V(xk )0 pentru k . 2) x i -xjk=* "1". Urmatoarea stare este
k

SEC

x i =* x i -1, xjk+1 =* xjk+1. k+1 k Astfel maxi=1,6 {xik+1 }= x i =xjk+1 . Daca exista k1 si j astfel nct pentru ()k2
k

Revista Informatica Economica, nr. 4 (24)/2002

k1, x i - x jk =1 nu vom obtine o solutie a

k2
2

problemei P. Daca un astfel de k1 nu exista atunci suntem SEC n cazul 1 care apare pna cnd V(xk )=0. Se poate obtine numai o aparitie persistenta n cazul 1), prin existenta ciclurilor, care nsa nu sunt permise. CES aferent problemei P are o functionare corespunzatoare, fiind asimptotic stabil n sens larg. n aceasta situatie Xinv este stabil n sens SEC Lyapunov si asimptotic stabil relativ la Edis (acestea fiind proprietati locale). Putem analiza si proprietatile de stabilitate globala ale lui P, adica trebuie de verificat daca CES este SEC asimptotic stabil n sens larg relativ la Edis . Exemplu. Valorile fuzzy implicate n testarea modelului de conducere, utiliznd motorul de inferenta corespunzator sunt: (constfaz *s(tp 0 1 0 1)), (constfaz *n(tp 2 1 1)), (constfaz *ma(tp 2 1 1)), (constfaz *mi(tp 0 1 0 1)), (constfaz *b(tp 0 1 0 1)), =1, = 0, x1=x2= x3=(199.5 200.5 1 1), x4=x5 =x6 =(-0.5 0.5 1 1), "n jurul valorii x0 "=(x0 -0.5 x +0.5 x00 1.5 x0+1.5)="x0 ", xb1 =0. Se obtin urmatoarele rezultate simulate pentru gradul de echilibrare global ge (figura 1) si respectiv rezultatul alocarii fuzzy, figura 2.
120 100 80 60 40 20 0 1 7 13 19 25 31 37 43 49 55 61 67 73 79 85 91 97 103 109 115

ceea ce corespunde valorii lingvistice satisfacator (conform figurii 1) deoarece (*s,"ge")=1, N(*s,"ge")=0.246>0. Terminarea executiei nu se face nsa prin activarea regulii 11 conform modelului de conducere, din motivele prezentate n continuare. Conform ncarcarilor initiale x = "100" n sens fuzzy, iar ncarcarile finale, sunt respectiv: x1 ="100.58"( x x ="0.58"="0"), x2 = "101.
1

12" (x
3 x

( x

2 x

="1.12""0"),

x3 ="99.829"
4 x 5 x

="0.171"= "0"), x4="100.60" ( x

5

="0.6"="0"), x5="98.888" ( x

=|x x |
6

="1.12""0"), x6="98.888" ( x 6 x = |x x | ="1.12""0"). Concluzia n acest caz este ca gradul de echilibrare este satisfacator, iar diferentele fuzzy dintre valorile finale ale n carcarilor si valoarea medie asteptata sunt similare (adica sunt toate n jurul valorii z ero).

Fig.2. Evolutia ncarcarilor dupa functionarea asimptotic stabila a CES Concluzii n acest articol am analizat si demonstrat (teorema 3) stabilitatea Lyapunov a unui model fuzzy de conducere pentru o problema de alocare P. Modelul CES se aseamana cu a unui planificator, ntruct el poate predicta un numar de stari n evolutia procesului, pe un orizont de timp viitor (finit), ca rezultat al propriilor sale rezultate inferentiale. Analiza dinamicii procesului de inferenta ramne a fi evaluata chiar dupa verificarea proprietatilor statice, care nu poate detecta toate insuficientele functionale ale acestuia. CES realizat satisface proprieta-

Fig.1. Evolutia gradului de echilibrare ge Rezulta un numar de 118 inferente, iar valorile aferente ncarcarilor si respectiv gradului de echilibrare globala sunt urmatoarele: x1 ="101.33"=(100.83 101.83 0.5 0.5), x2 ="102.60"=(101.56 102.56 0.5 0.5), x3 ="101.33"=(100.83 101.83 0.5 0.5), x4 ="102.04"=(101.54 102.54 0.5 0.5), x5 ="100.61"=(100.11 101.11 0.5 0.5), x6 ="92.627"=(92.127 93.127 0.5 0.5), ge=(6.87 7.87 0.5 0.5). Se observa ca la sfrsitul executiei motorului de inferenta, valoarea gradului de echilibrare este ge="1.1394",

Revista Informatica Economica, nr. 4 (24)/2002

tea de predictibilitate n raport cu cerintele de timp impuse. n cazul CES testat n faza de prototip, am combinat predictibilitatea strat cu strat (la nivelul etapei de filtraj a SE fuzzy am optat pentru varianta compilata a modelului lingvistic de conducere si am formalizat decidabilitatea utiliznd operatori temporali modali) cu a celui mai important strat (am introdus si utilizat elemente de analiza calitativa a sistemelor expert, am evidentiat prin metode teoretice si prin simulare limitele modelului de conducere crisp pentru studiul de caz ales, am ierarhizat cunostintele si experienta de conducere, am obtinut prin intensiune un numar suficient dar nu complet de metareguli care sa permita ca sistemul n bucla nchisa sa fie global asimptotic stabil). Astfel de modele de cunostinte sau metacunostinte sunt utile fie n probleme de planificare multiagent la nivelul unui agent central [2], fie n realizarea unor servere de inteligenta artificiala distribuita care realizeaza diferite functii de timp real sau care au modele de cunostinte de tip modal [5]. Logica temporala este un tip particular de logica modala si furnizeaza un cadru formal care permite descrierea modului n care anumite proprietati sistemice pot fi specificate, fiind utila n ntelegerea mai profunda a starii sistemului proiectat. Cunoasterea acestora este deosebit de importanta n cazul sistemelor expert de conducere a proceselor, pentru analiza evolutiei n timp a secventelor de stari si evenimente, pentru implementarea si verificarea sistemului.

Specificarea comportarii sistemului de conducere la nivel de abstractie a secve ntelor de stari si evenimente poate fi realizata mai adecvat n cadrul unui formalism temporal logic, ntruct acest tip de specificatii au o expresivitate mai mare n raport cu specificatiile logice clasice. Proprietatile temporale logice acopera multe din aspectele de comportament dinamic a sistemelor de conducere bazate pe cunostinte. Din aceste motive consideram ca formalismul logic utilizat n conceptia CES este important, fiind o tentativa de a ngloba att atribute fuzzy ct si atribute temporale modale. Bibliografie [1] Antsaklis P.J., Lemmon M., Stiver J.A., 1996 - Learning to Be Autonomous Intelligent Supervisory Control, in Intelligent Control Systems Theory and Applications by Gupta M.M., Sinha N.K., IEEE Press [2] Bigus J. P., Bigus J., 2001 - Constructing Intelligent Agents Using JavaTM , CESond Edition, Wiley & Sons, ISBN 0-471-39601-X [3] Mazilescu V., 2001 The Management of Fuzzy Knowledge in Planning Systems, The Fifth International Symposium of Economic Informatics, Bucharest, 10-13 May, Academy of Economic Studies, Faculty of Economics, Cybernetics, Statistics and Informatics, p. 967-977 [4] Passino K., Michel A., P.J. Antsaklis, 1994 Lyapunov stability of a class of discrete event systems, IEEE Transaction on Automatic Control, 39, 269-279 [5] Weiss G., (editor), 2001 - Multiagent Systems/A Modern Approach to Distributed Artificial Intelligence, MIT Press, ISBN 0262-23203-0