0% au considerat acest document util (0 voturi)
258 vizualizări46 pagini

Ceaiuri

Documentul prezintă trei tipuri de cure naturiste bazate pe struguri, lămâie și orz verde. Se descriu beneficiile acestor cure pentru sănătate și se oferă detalii despre modul de administrare și durată.

Încărcat de

ady_ally_1
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
258 vizualizări46 pagini

Ceaiuri

Documentul prezintă trei tipuri de cure naturiste bazate pe struguri, lămâie și orz verde. Se descriu beneficiile acestor cure pentru sănătate și se oferă detalii despre modul de administrare și durată.

Încărcat de

ady_ally_1
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

CURE 0 comentarii 1.

CURA DE STRUGURI Ca si cea de mere se utilizeaz pe perioade scurte de timp (2-3 zile), iar n bolile maligne timp de 15-30 de zile. Se consum numai pulpa boabei de strugure, fr seminte si coaj, sau numai sucul proaspt extras. Se ncepe cu 1 kg. crescnd treptat la 2-3 kg. pe zi. Fiind bogat n vitamine, glucide, sruri naturale, strugurele faciliteaz metabolismul organismului, echilibreaz balanta de vitamine, favorizeaz eliminarea acidului uric, are un efect decongestionant, se recomand n majoritatea bolilor. Sucul are efect depurativ, diuretic, tonifiant fiind indicat n bolile infectocontagioase (scarlatin, rujeol, varicel, gripe), tumori maligne. 2. CURA CU SUC DE LMIE Exercit un efect depurativ, neutralizant al acidittii sngelui, tonifiant al peretelui capilar. Se ncepe cu sucul de la o lmie, crescnd zilnic doza cu cte o lmie, pn se ajunge la 7 lmi pe zi. Din ziua a 8-a se scade cte una pn se ajunge la o lmie. Durata curei este de 14 zile, iar dup o pauz de 2 sptmni se poate relua. Este eficient n litiaza renal, gut, obezitate, angin, migren, varice, sciatic, boli hepatice, respiratorii.

3. CURA CU SUC DE ORZ VERDE Se consum 3 x 50 ml. pe zi. Se foloseste contra urmtoarelor boli: anorexie, anemie, stomatite, afectiuni oculare, gastrice, ulcer,

cancer, colite, pancreatite, afectiuni hepatice, constipatie ischemic, arteroscleroz cerebral, infarct miocardic, hipertensiune, hipotensiune, astm bronsic, gripe, viroze pulmonare, TBC pulmonar, rinite alergice, dereglri hormonale, diabet, obezitate, retard psiho-motor, neurastenie, insomnie, schizofrenie, epilepsie, nevralgie de trigemen, nevralgie facial, reumatism articular acut, lombosciatic, artrite, acnee, efelide, dermatite, eczeme, ulcere varicoase, tromboflebite, hemoroizi, fracturi, formarea calusului n sarcin la femei, avitaminoze, alopecie, sterilitate, impotent sexual. Comparativ cu alte plante, orzul verde contine:* de peste 250 de ori mai mult vitamina A dect n salata verde;* de peste 25 de ori mai mult potasiu dect n banane;* de peste 11 ori mai mult calciu dect n lapte;* de peste 11 ori mai mult fier dect n telin;* de peste 7 ori mai mult vitamina C dect n portocale;* de peste 10 ori mai mult vitamina B1 dect n spanac;* de peste 23 de ori mai mult biotin dect n lapte. Cura de primavara cu CLOROFILA - Sangele rosu se curata cel mai bine cu "sange verde " -Cu fiecare zi ce trece, primavara isi intra mai mult in drepturi. Verdele sau crud cucereste pas cu pas peisajul, acoperind campiile, dealurile, padurile, intr-un tarziu, muntii si vaile inalte. Natura traieste o adevarata betie verde, o betie a vietii clocotitoare, care a rupt zagazurile iernii. Razele soarelui sunt sorbite cu lacomie de frunzele tinere, transformandu-se in viata, in culoare si freamat. In aceasta magie a primaverii, a naturii reinviate, exista o substanta, una singura, care este cheia tuturor transformarilor: clorofila. Descoperirea ei a revolutionat biologia, fiind decriptat astfel - e drept, doar partial - procesul prin care razele soarelui dau viata pamantului: fotosinteza. Micile molecule de clorofila, uluitor de asemanatoare globulelor

rosii - elementul de baza al sangelui uman -, sunt temelia vietii pe aceasta planeta. Ele mentin in viata nu numai plantele, ci (conform ultimelor descoperiri) si animalele. Reflexul animalelor carnivore de a paste efectiv plante verzi are ca explicatie efectele tamaduitoare ale clorofilei, care are si asupra organismului uman efecte benefice uluitoare. Sangele verde, cum mai este numita aceasta substanta, ne dezintoxica organismul, ne regleaza tranzitul intestinal, ne vindeca si ne alina ranile, incetineste procesul de imbatranire, ne protejeaza impotriva radiatiilor cancerigene, precum si impotriva substantelor chimice nocive. Pe masura ce studiile biologice avanseaza, este pusa in evidenta o legatura uluitor de puternica, misterioasa, intre om si aceasta substanta vitala. Se pare ca organismul uman este programat de la Dumnezeu sa interactioneze intens cu acest elixir verde, care-i modifica in bine majoritatea proceselor vitale. Cea mai intensa actiune a clorofilei se exercita asupra sangelui uman, compensand carentele in anumite minerale, ajutand la eliminarea toxinelor. Ideea populara ca o cura de urzica, de leurda sau de spanac verde "innoieste sangele " si-a gasit astfel un suport experimental extrem de serios. Oamenii de stiinta au cautat sa dezlege misterul acestei interactiuni intre "sangele plantei " si sangele uman, lucru care nu este foarte usor. In schimb, studiile lor au pus in evidenta o actiune cu mult mai ampla a extractelor de clorofila, asa incat a prins contur ideea unei terapii cu clorofila. In ce consta terapia cu clorofila? Consta pur si simplu in administrarea pe cale orala de extracte vegetale foarte bogate in clorofila. Studiile efectuate in Statele Unite pe aceasta tema au avut rezultate exceptionale. Clorofila declanseaza procese puternice de dezintoxicare, favorizeaza asimilarea si fixarea mineralelor vitale, stopeaza infectiile.

Aplicata extern, cicatrizeaza ranile si mareste viteza de regenerare a tesuturilor. In prezent se estimeaza ca cine va reusi sa extraga, sa izoleze clorofila si sa o faca accesibila in alimentele de uz comun, acela va domina industria alimentara si chiar farmaceutica a viitorului. Cum pot fi obtinute extractele de clorofila? Pentru a obtine extractele pentru o cura de primavara cu clorofila nu avem nevoie de o aparatura prea sofisticata. Este foarte util sa avem un mixer electric, dar in absenta acestuia, extractele de clorofila pot fi obtinute si manual. Iata cele doua metode de obtinere a extractului de clorofila: Metoda 1 - cu ajutorul mixerului electricReteta pentru obtinerea unui pahar (200 ml) de extract de clorofila este urmatoarea: intr-un vas de plastic se pune un manunchi de mladite verzi de plante (grosimea manunchiului este cat sa poata fi cuprins intre degetul mare si aratator) si un pahar de apa plata sau apa de izvor. Se marunteste planta foarte bine (vreme de 3-5 minute) cu ajutorul mixerului, dupa care se filtreaza imediat printr-un tifon. Se consuma preparatul imediat dupa filltrare, asa incat sa nu se oxideze. Metoda 2 - prin macerareAceeasi cantitate de mladite verzi se toaca marunt pe o planseta de lemn. Imediat dupa tocare, planta este pusa cu tot cu suc intr-un pahar cu apa plata sau apa de izvor si se lasa la macerat la temperatura camerei, vreme de sase ore, dupa care se filtreaza prin tifon. Dupa filtrare, extractul obtinut se consuma imediat. Ce fel de mladite verzi folosim? Se folosesc numai tulpini de plante alimentare. Tulpinile plantelor pe care nu le cunoasteti sau a caror provenienta este incerta nu vor fi niciodata folosite, deoarece pot avea efecte toxice

imprevizibile (fie datorita toxicitatii plantei in sine, fie datorita stropirii plantei cu substante chimice, ingrasaminte etc.). Cu cat verdele plantei este mai intens, cu atat efectele sale vor fi mai puternice, deoarece si continutul de clorofila va fi mai ridicat. Iata cateva plante frecvent folosite in terapia cu clorofila: - fire verzi de zarzavat: patrunjel sau telina, in anumite cazuri frunze de ceapa verde sau usturoi; - tulpini tinere de urzica sau frunze verzi de leurda ori papadie; - mladite verzi, de circa 8 cm inaltime, de grau, orz sau ovaz; - tulpini tinere de lucerna. Cat dureaza si cum se face o cura cu clorofila? De la bun inceput, trebuie spus faptul ca in ciuda aparentei simplitati a procedeului, efectele sale asupra organismului sunt foarte puternice. Ca urmare, aceasta cura poate fi resimtita ca un soc de catre organism, daca nu este pornita gradat. O cura standard cu clorofila dureaza 12 zile si va decurge astfel: - In prima zi de cura nu se va bea mai mult de un sfert de pahar (50 ml) de extract de clorofila, care va fi luat in doza unica, pe stomacul gol, cu 30 de minute inainte mesei de dimineata. - In a doua zi de cura se va dubla cantitatea de extract (100 ml), care va fi baut in doua reprize, cu 30 de minute inaintea mesei de pranz si de seara. - Intre ziua a treia si a unsprezecea se mareste doza cu cate un sfert de pahar pe zi (150 ml, 200 ml, 250 ml etc.), repartizandu-se in trei parti egale, luate cu 30 de minute inaintea celor trei mese principale. - In a douasprezecea zi se bea cate un pahar de extract de clorofila inaintea fiecarei mese. Este de preferat ca in ultima zi de cura sa nu se consume altceva decat orez fiert si sarat dupa gust, pentru ca efectele de dezintoxicare sa fie mai intense. Efectele curei cu clorofilaEste un excelent mijloc de purificare in perioada de primavara, fiind usor de aplicat si extrem de eficient. Cel mai rapid se va simti efectul de accelerare al tranzitului intestinal, ceea ce ce va determina o binevenita eliberare a colonului de toxinele acumulate peste iarna. Daca extractele vegetale sunt prea

puternice pentru dvs. si va dau diaree, atunci le veti lua in doze mai mici si veti bea in paralel ceaiuri de menta, coada-racului sau scoarta de stejar, pentru a controla procesul. Al doilea care va beneficia de pe urma curei cu clorofila va fi sangele. Tulburarile de coagulare, anemia, carentele de calciu si magneziu vor fi rapid compensate de aceasta cura. Hemofilia, chiar anumite forme de leucemie raspund foarte bine la aceasta forma de tratament. Pielea este cea de a treia "tinta " a curei cu clorofila. Acneea rebela, diferitele forme de alergie, sensibilitatea la infectii vor fi puse pe fuga cu ajutorul tratamentului cu extracte verzi. Tenul va deveni curat si luminos, pielea va capata o stralucire sanatoasa. Gastritele si ulcerele de primavara se amelioreaza si ele cu ajutorul acestei cure. Folositi mai ales extractele din plante aromatice blande (patrunjel, telina) si urzica (care este cicatrizanta si antiacida), care vor proteja peretii stomacului si - important - vor combate bacteriile de la acest nivel (inclusiv celebrul Helicobacter pilori). Astmul sau bronsita vor fi si ele ameliorate de aceasta cura, deoarece clorofila inhiba si distruge bacteriile, favorizeaza procesul respirator. Astenia de primavara va fi combatuta, mai ales daca vom folosi plante mai amare (frunzele de papadie sunt excelente), in timp ce starile de oboseala vor fi risipite de extractele verzi de patrunjel si telina, adevarate tonice aromatice. Ar fi pacat sa vorbim despre cura cu clorofila fara sa mentionam efectele sale exceptionale pentru oamenii care lucreaza in mediu toxic, care sunt expusi la radiatii (cum ar fi cele ale monitoarelor calculatoarelor, razele X ale aparatelor de analiza), care au avut sau au o hrana cu multi aditivi sintetici sau cu multa carne. Clorofila protejeaza vasele de sange impotriva sclerozarii, tine la respect infectiile bacteriene indiferent de localizare (chiar si pericardita - inflamatia muschiului cardiac - a fost tratata cu succes cu acesta terapie). Cui ii este recomandata cura cu clorofila?

Fireste, ca orice cura de primavara, si terapia cu clorofila este adresata practic tuturor persoanelor, fie ele tinere sau in varsta. Desi este eficienta si in boala canceroasa ori in cele tumorale benigne, cura cu clorofila este recomandata in special persoanelor sanatoase. Periodic, mai ales la schimbarile de anotimp, organismul are nevoie de dezintoxicare, iar clorofila este un mijloc sigur si eficient de purificare, care va asigura premisele unei stari de sanatate excelente si a unei forme fizice si psihice maxime. O a doua categorie careia i se adreseaza cura cu clorofila este aceeea a persoanelor care au afectiuni cronicizate. Astmul si bronsitele (inclusv cele tabagice), hepatita cronica (inclusiv fazele pre-cirotice si cirotice), reumatismul cronic si cel degenerativ, guta si multe alte boli pot fi ameliorate si vindecate cu ajutorul extractelor verzi. Batranii si convalescentii, adolescentii cu tulburari hormonale vor beneficia, de asemenea, de efectele reglatoare exceptionale ale extractelor de clorofila. De asemenea, obezitatea, inclusiv cea care apare pe fond de dezechilibru hormonal, raspunde foarte bine la acest tratament, asociat cu o cura vegetarian-crudivora.

Cui ii este contraindicata cura cu clorofila?Aceasta cura este contraindicata persoanelor cu diaree acuta, cu colita de fermentatie, precum si celor al caror colon este foarte sensibilizat. Persoanele care au suferit operatii de by-pass coronarian, care sufera de tromboza vor face aceasta cura numai la recomandarea si sub supravegherea medicului. Cura cu grau incoltit Regimul alimentar-minune al parintelui Leontie Gazea "Graul incoltit este un stimulator extrem de important al activitatii vitale a organismului uman, datorita continutului bogat in complexul de vitamina B si in multe alte vitamine, cat si a

diferitilor fermenti (enzime) necesare pentru reglarea proceselor intime din organism. In multe boli, dupa o saptamana-doua de consum al boabelor incoltite de grau, la oamenii de orice varsta se constata o vizibila imbunatatire a starii de sanatate si apoi o insanatosire completa... Folosirea acestei metode nu este periculoasa si este foarte eficienta". Iar doctorul francez Jean Valnet in lucrarea sa, "Tratamentul bolilor prin legume, fructe si cereale" (Editura "Ceres", Bucuresti, 1991), scrie: "(...)exceptionala bogatie a constituentilor lui (a graului - n.r.) autorizeaza cercetatorii care s-au aplecat asupra problemelor sanatatii sa afirme ca ar da o grea lovitura dezvoltarii tot mai accentuate a diabetului, a asteniilor, a nevrozelor, a nevritelor, a bolilor cardiovasculare, a cazurilor de cancer". Parintele pregatea grau incoltit zilnic si il consuma umed sau sub forma unor turtite facute de dumnealui. Dar acest mod de folosire a graului incoltit ingreuna si limita posibilitatea utilizarii lui pe timpul calatoriilor sau deplasarilor in alte localitati. Pentru a inlatura aceste pierderi si a veni in ajutorul consumatorilor, fiul sau - ing. Nicolae Gazea - impreuna cu feciorul sau, Constantin, si dl Cristea Marin au facut o inventie: fulgi de grau incoltit. Produsul este brevetat si premiat la Salonul International de Inventii din Iasi, octombrie 1996, obtinand Medalia de Aur. De asemenea, in noiembrie 1998, la Salonul International de Inventica de la Bruxelles, a obtinut inca o Medalie de Aur. Acest produs se gaseste in comert sub numele de "Granovit" - fulgi de grau germinat. Se poate cumpara la mai toate magazinele alimentare din Iasi si in multe alte localitati. (Fara indoiala si in Bucuresti). "Granovitul" pastreaza insusirile si intreaga valoare nutritiva si medicinala a graului incoltit umed. Nu de mult, aceiasi cercetatori au scos inca un sortiment: "Musli-granovit", care se gaseste deja in comert.

Tratamentul cu grau incoltit Ce este graul incoltit? Germenii de grau (graul incoltit) sunt seminte care trec din starea de viata latenta in stare activa, proces care determina o serie de transformari biochimice si de structura. In acest moment, samanta incoltita contine maximum de substante folositoare organismului uman. Iata cateva cantitati de minerale usor de asimilat de catre organism, continute de 100 grame germeni de grau: fosfor (1050 mg%), magneziu (342 mg%), calciu (71 mg %). La aceste minerale se adauga vitaminele: A, B, E, K, D, PP, enzime si anumiti hormoni vegetali, cu structura foarte putin cunoscuta, care au efecte terapeutice extraordinare. Durata curei Pentru a observa primele efecte ale consumarii graului incoltit este necesara trecerea a 3-4 saptamani. Stabilizarea efectelor apare, insa, dupa 2-3 luni si 6-12 luni in cazul persoanelor devitalizate sau care sufera de afectiuni [Link] de grau consumata zilnicDoza terapeutica la adulti este de 3-6 linguri pe zi; la copii cu varste cuprinse intre 7 si 14 ani, doza este de 1-2 linguri pe zi; la copii de 2-6 ani, doza este de 1-3 lingurite pe zi. Administrarea Administrarea germenilor de grau se face dimineata, pe stomacul gol. Graul incoltit se da prin masina de tocat, pentru a fi maruntit, dupa care se amesteca cu miere. Exista si o serie de retete de combinare a graului germinat cu alte [Link] terapeutice ale acestei curePrimele efecte care se observa la aceasta cura sunt: oprirea caderii parului, marirea sau refacerea acuitatii vizuale, imbunatatirea coordonarii miscarilor, intarirea dintilor, infrumusetarea pielii,

reglarea activitatii nervoase (germenii de grau au si un efect usor sedativ), marirea vitalitatii. Indicatii Graul incoltit este indicat in: crestere, tratamentul intarzierilor de crestere la copii; boli de piele (acnee, eczeme, afectiuni infectioase recidivante); imbatranire, imbatranire prematura; afectiuni hepatice; subponderalitate (are efect reglator asupra greutatii corporale); la femei - in cazurile de estompare a caracterelor feminine: talia ingusta, bazinul larg, vocea subtire, lipsa pilozitatilor (parului) din zona abdomenului, spatelui, faciala etc; tromboflebita; arterita; tumori ale stomacului, tumori in general; cancer; afectiuni oculare; afectiuni respiratorii recidivante (inclusiv astm si bronsita); impotenta si sterilitate masculina (pentru barbatii cu vitalitate generala foarte scazuta); amenoree, dismenoree (la femeile cu o constitutie fragila, anemice); anemie, lipsa de calciu si magneziu; dureri de cap, migrene, insomnie. Contraindicatii ale curei cu grau incoltit Germenii de grau sunt contraindicati persoanelor care se confrunta cu dezechilibre cauzate de excesul de hormoni estrogeni in organism. In consecinta, femeile cu ciclu menstrual foarte abundent, barbati cu tendinta spre efeminare vor folosi cu prudenta acest remediu-minune, care in cazul lor ar putea sa accentueze anumite [Link] de grau germinat ce se gasesc in comertIn comert se gaseste grau incoltit in urmatoarele forme de prezentare: pulbere obtinuta prin uscarea si macinarea graului incoltit si apoi uscat; fulgi obtinuti prin prelucrarea mecanica a boabelor de grau incoltit; diferite combinatii de fulgi sau pulbere de germeni de grau cu fructe uscate (catina, fructe de padure, fructe exotice). Evident, nici unul din aceste produse nu are puterea curativa a boabelor de grau proaspat germinate si date prin masina de tocat.

Obtinerea graului incoltit dupa metoda Valeriu Popa Se cumpara grau - din ultima recolta. Se cerne prin sita, ca sa cada corpurile straine. Joi dimineata la ora 6 se pune la incoltit 1 kg de grau, intr-o oala smaltuita, cu o capacitate de 5 litri. Se spala cu apa rece pana se obtine o apa curata. Apoi, se umple oala cu apa limpede. Se pune intr-un loc ferit. La ora 14 si ora 22 se scurge apa in care a stat graul si se spala din nou, pana ramane iar apa curata. Se umple din nou oala si se lasa la o parte. Vineri la ora 6 se scurge apa si se transfera graul in strecuratoare. Se pune strecuratoarea sub jet de apa. In timpul spalarii nu amestecati graul. Spalarea sa dureze numai cateva secunde. Se va repeta din 8 in 8 ore, adica la orele 6 - 14 - 22, pana iese embrionul (coltul) de 2 mm si radacinile de 5 mm. Aceasta se obtine sambata pe la pranz sau, cel mai tarziu, seara. Cand se obtine marimea embrionului si a radacinii, se pune graul in sticle de lapte care se vor acoperi cu dopuri, ca sa nu intre aerul, si se lasa la frigider. Dintr-un kg de grau se obtine 1,5 kg de grau incoltit. Aceasta cantitate ajunge pentru o saptamana.

Tratamentul cu oua de prepelita Nu mai tin bine minte cand si unde am citit pentru intaia data despre tratamentul diferitelor boli cu ajutorul oualor de prepelita. Sa fi fost in "Formula AS"? Imi notasem atunci, in graba, doar ceea ce ma interesa (egoist, recunosc). Luat "de-ale vietii valuri", am neglijat staruinta de a cauta o sursa, dupa superficiale incercari. Apoi, in timpul uneia dintre tot mai sporadicele plimbari prin oras, am zarit in vitrina unui chiosc alimentar un cofraj in care erau expuse miraculoasele oua. Decis, am cumparat saizeci, am ajuns acasa si, incepand cu ziua urmatoare, mi-am propus sa incerc tratamentul. In primele zile a fost mai dificil, pana m-am obisnuit cu tipicul si cu absenta paharelului de palinca inainte de masa. Dupa cateva zile, efectul

tratamentului a inceput sa se simta: eram mai linistit datorita se vede treaba - reglarii tensiunii arteriale; somnul imi era mai putin agitat si fara intreruperile obisnuite; parca si respiratia "curgea" mai lejer. Am impartasit catorva vecini si prieteni bucuria descoperirii unui "panaceu". Unii dintre ei mi-au cerut amanunte (nu stiau cum arata o prepelita, unde traieste etc.), altii m-au luat in deradere. Dar... cand am dorit sa-i ajut pe cei dintai, n-am mai gasit oua. Patronul chioscului cu pricina renuntase la produsul respectiv pentru ca, zicea el, nu este rentabil, oamenii nu aveau incredere sau nu aveau bani pentru "tratamente costisitoare". Atunci m-am hotarat sa-i ajut, in primul rand "luminandu-i" si facilitandu-le obtinerea produselor la un pret convenabil. Sunt pensionar - mi-am zis am casa, curte, un petec de gradina, ma va ajuta si baiatul meu, care este informat si - de bine, de rau - se pricepe la afaceri... Si iata ce-am aflat: prepelita este, asa cum indeobste se stie, o pasare salbatica de mici dimensiuni, ceva mai dezvoltata decat porumbelul domestic. Ea poate fi intalnita in Asia, Europa, Africa, Australia si America de Nord. Este migratoare. Chinezii (ah, iar chinezii!, veti fi exclamand) au reusit s-o domesticeasca, in urma cu peste o mie de ani. De la acestia au importat-o japonezii, care au trecut la inmultirea si perfectionarea ei, astfel incat pana in zilele noastre s-a ajuns la o adevarata industrie de mare importanta economica. Daca prepelita europeana mai este inca migratoare, produce si cloceste, o data pe an, pana la 12 oua, cea japoneza produce anual peste 250 de oua, insa nu mai are aptitudini de zbor si nici nu cloceste. Datorita carnii lor delicioase, aceste pasari de crescatorie au devenit din ce in ce mai cautate, mai cu seama in Europa occidentala si in America de Nord. Dar nu numai atat. Carnea si ouale de prepelita sunt recunoscute si pentru efectele benefice din punct de vedere medical, fapt pentru care sunt solicitate pe piata mondiala. In plus, necesita spatii reduse pentru crestere, iar

cheltuielile necesare echipamentului, procurarii materialului de matca si de hrana sunt destul de mici. Efectul tamaduitor al oualor de prepelita este dovedit, dupa zeci de ani de cercetari, de catre medici din diverse tari, printre care si din tara noastra. In urma cercetarilor si a experimentarilor in clinici si in sanatorii, s-a constatat ca, fata de oul de gaina, cel de prepelita contine de cinci ori mai mult fosfor, de sapte ori si jumatate mai mult fier, de sase ori mai multa vitamina B1 si de cincisprezece ori mai multa vitamina B2. De asemenea, contine intregul complex de vitamine A, B, D3, E, plus calciu, zinc, sulf si potasiu. Oul de prepelita revitalizeaza organismul uman de orice varsta, regleaza si imbunatateste activitatea aparatului circulator, a digestiei, amelioreaza respiratia si functia reproductiva, actioneaza pozitiv asupra creierului, asupra sistemului limfatic si al celui imunologic. Se folosesc benefic in perioada pre si postnatala, ca si dupa interventii chirurgicale si radioterapii. Formeaza neuronii din sistemul nervos central la copii si intarzie procesele degenerative de imbatranire. Sunt recomandate doua tipuri de cura cu oua de prepelita:1. CURA DE 120 DE OUA - pentru hipertensiune arteriala, ulcer, tulburari digestive, conjunctivite, urticarii, tuse convulsiva, catalizarea procesului de dezvoltare a copiilor, cu tot ceea ce implica acest proces.2. CURA DE 240 DE OUA - pentru TBC, afectiuni hepatice, renale, diabet zaharat, alergii, astm bronsic, anemie, impotenta, guta, migrene, neurastenie, obezitate; dizolva depunerile de colesterol si impiedica formarea altora, previne arterioscleroza, regenereaza sistemul nervos etc. Cum se deruleaza un asemenea tratament?Ouale se administreaza dimineata, in loc de cafeluta (la care trebuie sa renuntam in timpul tratamentului, pentru acel moment al zilei), inainte de micul dejun. Este recomandabil sa fie inghitite crude si cu

galbenusul intreg, fara sare, zahar sau substante aromate. Pentru ca e mic, eu il sparg intr-o lingura de supa, lasandu-l sa alunece de la baza limbii catre esofag. Persoanelor care nu suporta aceasta maniera le recomand amestecul cu miere de albine sau pulpa de fructe. Micul dejun se va servi dupa aproximativ doua ore, acesta fiind alcatuit, de preferinta, din hrana rece. In cazul unor boli digestive sau al anemiilor severe, micul dejun se poate servi la o jumatate de ora dupa administrarea continutului [Link] timpul tratamentului, consumul de alcool (bauturi alcoolice) reduce efectele terapeutice cu cel putin 50%. Tratamentul se poate relua dupa trei saptamani de pauza - la adulti, iar la copii - dupa doua, trei [Link] mai multe scheme (grafice) de tratament, in functie de varsta, de afectiuni si - de ce nu - de recomandarile medicului curant. Iata, mai jos, cateva pe care le-am gasit in diferite surse si le-am notat. Este foarte important sa se consume oua proaspete:1. Cura de 60 de oua in 30 de zile, pentru copii intre un an si trei ani:Se pot administra cate doua oua zilnic.2. Cura de 60 de oua in 20 de zile, pentru copii intre 4 si 7 ani:Se adminsitreaza cate trei oua zilnic.3. Cura de 90 de oua in 30 de zile, pentru copii intre 8 si 10 ani:Se pot administra cate trei oua zilnic.4. Cura de 120 de oua in 32 de zile, pentru copii/ adolescenti intre 11 si 15 ani:In primele patru zile - cate trei oua pe zi;Intre a 5-a si a 30-a zi - cate patru oua pe zi;In a 31-a zi - trei oua, iar in a 32-a zi - un ou.5. Cura de 120 de oua in 26 de zile, pentru adulti si adolescenti intre 16 si 18 ani:Se respecta schema de mai jos, doar ca in a 25-a si a 26-a zi se iau trei, respectiv doua oua pe zi.6. Cura de 240 de oua in 50 de zile, numai pentru adulti:In primele doua zile - cate trei oua pe zi;In a treia zi - patru oua pe zi;Incepand cu ziua a patra, pana in a 48-a zi inclusiv - cate cinci oua pe zi;In a 49-a zi - trei oua pe zi;In a 50-a zi - doua oua pe zi.

Exista si o reteta pentru impiedicarea calvitiei (chelirii) si a regenerarii firelor de par slabite:Se iau 10 galbenusuri de ou de prepelita si se amesteca pana la omogenizare cu laptisor de matca (doua fiole), o lingurita de miere de albine si putina drojdie (un varf de cutit). Se lasa la dospit, intr-o incapere bine incalzita, timp de 24 de ore. Se spala parul in fiecare seara si, dupa uscare, se pensuleaza pielea capului pe carari formate cu pieptenele din cinci in cinci milimetri, daca nu ne permitem sa ne tundem de tot. Peste noapte, capul se acopera cu un prosop curat. Dimineata se spala, de preferinta cu ceai de musetel. Solutia ramasa poate fi pastrata la rece, in frigider, pana la [Link] ca aceste retete le-am preluat si eu din diferite carti si reviste, insa ma vad obligat sa-mi cer scuze pentru faptul ca nu am notat si sursele respective. Totusi, trebuie sa multumesc d-lui prof. univ. Mihai Balasescu, ale carui articole, aparute in revista "Fermierul", mi-au parvenit in fotocopii. In aceeasi revista a aparut si un studiu al d-lui dr. Nicolae Panait, vicepresedintele Asociatiei Generale a Crescatorilor de Pasari si Animale. De asemenea, ii multumesc si d-lui Tudor Ciotlaus din Cluj-Napoca. Aceste materiale teoretice mi-au fost procurate atunci cand m-am hotarat sa cresc prepelite japoneze. Acum, pot deja sa stau la dispozitia celor care doresc sa inceapa tratamentul cu oua de prepelita sau sa cumpere pasari pentru [Link] redactorilor revistei "Formula AS" pentru posibilitatea pe care o ofera tuturor acelora care doresc sa fie de folos intr-un fel sau altul semenilor. Dumnezeu sa-i ajute! Dumnezeu sa ne ajute!VASILE MOLDOVAN - Str. Horea nr. 16, Jibou, jud. Salaj, cod 4675, tel. 060/64.04.50 sau 060/64.10.54P.S. Despre efectele tratamentului pot oferi marturii, printre altii, d-na MONICA MARCHIS - angajata S.C. "MADOREX"; ing. IOAN MOT angajat al Primariei; prof. VIOREL TAUTAN de la Liceul Teoretic, s.a. - toti din Jibou; FLORICA HOSU de la S.C. "DARIMEX" Zalau si AUGUSTIN IACOB de la "REMAT" Zalau.

Cura cu pepene rosu si pepene galben Miezul pepenelui rosu este un cocteil de apa, aproape 95 la suta, si zaharuri naturale, cu un gust aromat si extrem de favorabil, codimentat cu o multitudine de substante miraculoase cum ar fi anumite enzime, acizi organici sau licopina (o substanta cu efect antioxidant si reglator imunitar), de aici rezulta si proprietatile sale terapeutice), iar continutul mare de apa il recomanda pentru tratamentul rinichilor, cit si al aparatului urinar. Cu exceptia persoanelor cu insuficienta renala, tuturor celor care sufera de rinichi le este recomandata in perioada de varatoamna, daca este posibil si in celelalte sezoane de iarnaprimavara, o cura de pepene rosu de minimum zece zile in fiecare luna. Enzimele si acizii organici continuti mai ales in apropierea cojii, de unde si gustul de acru, nu foarte agreat uneori, au efecte de dezintoxicare puternica, ceea ce face ca pepenele rosu sa fie in mod special recomandat persoanelor cu un grad mai mare de uzura a organismului, batrinilor, cit si celor care au avut sau mai au o alimentatie incarcata in toxine. In concluzie, o cura de minimum zece zile lunar cu pepene rosu are efect de dezintoxicare, de reglare hormonala si imunitara a organismului uman, cu totul deosebite. Cura de pepene rosu se face foarte usor, intrucit nu este nevoie de nici un fel de preparare suplimentara. Unii medici si terapeuti recomanda sucul de pepene, dar acesta se oxideaza rapid si isi pierde in mai putin de 15 minute potentialul curativ, ca atare este indicat sa se manince pepenele normal, minimum doua kilograme de pepene pe zi. Se recomanda sa fie bine copt, dulce si sa nu se evite consumarea partii de miez din apropierea cojii.

Aproape o treime din greutatea unui pepene rosu este reprezentata de coaja, de aceea un pepene rosu pentru o zi de cura pentru tratament trebuie sa aiba in jur de 3 kilograme, mai ales ca in zilele calduroase se poate chiar dubla cantitatea de pepene consumata. Indicatii in cura de tratament cu pepene rosu Pentru acnee Cura de pepene de 10-20 de zile produce o dezintoxicare globala si, in plus, are anumite efecte reglatoare hormonale asupra corticosuprarenalelor in mod special, putind face minuni in tratamentul acneei, iar pe cit este posibil, in paralel cu cura de pepene rosu se vor elimina din alimentatie carnea si alte alimente toxice. Extern, se va aplica zilnic tinctura de propolis pe zonele afectate sau cataplasme cu marul lupului (Aristolochia clematitis): Pentru nefrita, pielita si pielonefrita Se consuma cantitati mari de pepene intr-o singura repriza, iar pe perioada curei de tratament, mai ales dupa ingerarea pepenelui, se recomanda evitarea frigului si a curentilor de aer in zona salelor. Pentru calculi renali (pietre la rinichi) Se recomanda a se consuma cantitati mai mari de pepene rosu. Inainte de cura de tratament, cit si in ultimele trei zile se iau plante care sfarima calculii renali, aportul de apa de la pepene ajutind la eliminarea lor. Dupa ce s-au luat aceste plante ce sfarima si maruntesc calculii renali, 1-2 ore dupa ce s-a consumat pepenele rosu se va tine pe zona rinichilor o sticla cu apa foarte calda, chiar fierbinte. Aceste plante sint: frunzele de mesteacan (Betula alba), frunzele de merisor (Vaccinium vitis idaea), rasina de pini (Pinus sylvestris) si boabele de ienupar (Juniperus communis). Pentru reumatism

Cura de pepene rosu este un purificator puternic, care poate fi combinat foarte bine cu proceduri externe pentru vindecare, precum si cu gimnastica medicala recuperatorie. Se recomanda 12-20 de zile de cura-tratament cu pepene rosu. Pentru calculi biliari (pietre la bila) Se iau seminte de pepene rosu si se usuca, apoi se dau prin risnita de cafea si se ia in fiecare dimineata cite o lingurita din aceasta pudra, amestecata cu o lingura de ulei de masline. Se iau zece zile consecutiv, dimineata pe stomacul gol, si se sta culcat timp de zece minute pe partea dreapta, iar tratamentul dureaza trei luni, cite zece zile din fiecare luna, la intervale regulate. Reteta este foarte eficienta, iar in perioada acestui tratament se exclud prajelile, grasimile alcoolul si cafeaua. Pentru constipatie si colita de putrefactie Se va consuma pepenele, toata portia, in fiecare dimineata pe stomacul gol, fara a minca apoi nimic timp de patru ore, apoi prima masa va incepe cu patru linguri de tarite de griu inmuiate in apa si eventual indulcite cu miere de albine. Atentie! La persoanele cu digestie dificila nu este indicata asocierea la aceeasi masa a pepenelui rosu cu alimentele mai grele cum ar fi: prajeli, fripturi, mezeluri, conserve etc., ori bogate in proteine: oua, carne etc., deoarece poate produce indigestie. Atit pepenele rosu, cit si pepenele galben contin foarte putin sodiu si cantitati insemnate de potasiu, iar din acest motiv sint indicate pentru reducerea cantitatii de sodiu din organism, ceea ce are efecte benefice asupra inimii, cit si a sistemului imunitar in special, cele doua fiind elemente de baza in asa-numitele regimuri hiposodice. PEPENELE GALBENEste unul dintre cele mai parfumate fructe de la noi, fiind considerat in multe privinte mai puternic ca actiune terapeutica decat pepenele rosu. In plus fata de fratele sau descris mai sus, are un efect racoritor foarte puternic, o actiune

reglatoare asupra apetitului (datorita substantelor sale aromate), precum si efecte vitalizante puternice. Cura cu pepene galben se tine intocmai ca si cea cu pepene rosu, cu mentiunea ca, pentru a nu produce perturbari digestive, nu se va depasi cantitatea de 2 kilograme pe zi. Sucul pepenelui galben sau, mai bine zis, nectarul - este mai rezistent la oxidare decat cel al pepenelui obisnuit. Nectarul se face foarte simplu, prin simpla zdrobire a miezului cu ajutorul unui mixer, putand adauga pentru indulcire 1-2 lingurite de miere, la o cana de nectar. Se consuma foarte proaspat, la cel mult 10 minute dupa preparare. In cura se beau 3-6 cani din acest nectar pe zi. Cateva indicatii ale curei cu pepene galben: Anemie, convalescenta Se beau minimum 3 cani de nectar pe zi, cu o ora inainte de masa. Suplimentar, se iau in fiecare zi 2-3 lingurite de afine (Vaccinium myrtillus), uscate bine si maruntite. Constipatie - 12 kilograme de pepene galben, mancate in fiecare dimineata pe stomacul gol, actioneaza ca un veritabil piston, care curata foarte bine tubul digestiv. Daca simtim nevoia unui efect mai puternic, dupa o portie buna de pepene galben putem lua si cateva linguri de tarate de grau, inmuiate in apa. Anorexie, tulburari de apetit - Miezul aromat si racoros al pepenelui galben face minuni atunci cand este consumat inainte de masa. La acest remediu, doza face efectul: persoanele cu apetit slab vor mesteca foarte incet, tacticos, 1-2 felii de pepene galben cu minimum 10 minute inainte de fiecare masa; persoanele cu apetit foarte puternic vor consuma un kilogram de pepene galben la inceputul zilei si unul la pranz, fapt care va avea darul sa potoleasca senzatiile persistente de foame si sa micsoreze considerabil cantitatea de alimente consumate pe parcursul zilei. Boli de piele (dermatoze) - Efectul racoritor si antiinflamator al pepenelui galben il recomanda mai ales pentru bolile de piele cu manifestari violente, cum ar fi alergiile, dermatozele infectioase, insotite de usturime si mancarimi etc. Se face o cura de pepene galben de 10-12 de zile, timp in care

sunt scoase din alimentatie carnea, grasimile si alimentele sintetice ori conservate. Pentru a intensifica procesele de vindecare, se ia de trei ori pe zi 1 lingurita cu varf de trei-fratipatati (Viola tricolor) pe stomacul gol, cu putina apa. Colagenoze - Se recomanda nectarul de pepene galben, baut in cantitati mari. Este un adjuvant foarte bun la tratamentele cu plante medicinale. Diabet -Prezenta in componenta pepenelui galben a unor elemente (cum ar fi potasiul, calciul) si a vitaminelor A, B, C ajuta la pastrarea echilibrului metabolic necesar in aceasta afectiune, protejand organismul de aparitia unor complicatii pe sistem nervos, arbore arterial, ochi si rinichi. Se consuma cantitati moderate de pepene galben in fiecare zi, pe parcursul sezonului. Extern:Masajul cu suc de pepene galben are efect hidratant si calmant, fiind recomandat pentru tonifierea si redarea elasticitatii pielii, pentru tratarea alergiilor si a arsurilor usoare. Tenul ofilit sau iritat va beneficia de efectul hidratant si calmant al pepenelui galben. Se face masaj usor cu suc proaspat sau se pun felii subtiri de pepene galben pe fata si se tin vreme de 15-20 de minute. Inflamatiile si senzatiile de arsura de la nivelul pielii se trateaza rapid, aplicand felii subtiri de pepene galben, tinut in prealabil la frigider. Tags: Re ete naturiste COMPRESE 0 comentarii COMPRESE CU BRUSTURE - frunzele proaspete se spal, se zdrobesc, se aplic sub form de cataplasm, de mai multe ori pe zi pn dispare cauza. Este recomandat n entorse, luxatii, picioare rnite de prea mult umblat, arsuri, leziuni ulceroase, plgi usturtoare.

COMPRESE CU CRETISOAR - se spal o cantitate corespunztoare de plante proaspete, se zdrobesc pe un fund de lemn cu un sucitor de tietei, se aplic sub form de compres pentru vindecarea rnilor, ntepturilor, tieturilor. COMPRESE CU MUSETEL - se toarn 1 l lapte clocotit deasupra a 2 linguri de musetel, se las s stea 2-3 minute, se strecoar si se aplic sub form de comprese calde. Este recomandat compresa cald n durerile de ochi, conjunctivite, alte inflamatii ale ochilor, n eruptii cutanate care provoac mncrimi sau supuratii, iar sub form de gargar n durerile de dinti, precum si la splarea rnilor. COMPRESE CU PATLAGIN NGUST - frunzele proaspete se spal, se zdrobesc pn se formeaz o past (terci), care se aplic pe zona interesat. Este recomandat n rni, crpturi la picioare, tieturi, ntepturi de insecte, muscturi de cine turbat, animale veninoase. Frunzele frecate n mini cu sare si aplicate la gt, vindec gusa, iar la picioare vindec bsicile sau rosturile de la ncltminte. Este recomandat compresa si n cazul bolilor canceroase ale glandelor. Tags: Re ete naturiste CEAIURI 0 comentarii 1. CEAI DE CIUBOTICA CUCULUI se prepar ca mai sus. Este recomandat mpotriva insomniei, n tulburrile nervoase, are efecte linistitoare asupra inimii si a

nervilor, are efect depurativ, elimin substantele toxice, calmeaz migrena, cefaleea, elimin calculii vezicii urinare. Se beau 2-3 cesti pe zi. 2. CEAI DE COADA CALULUI 1 lingurit cu vrf de plant la 1 litru de ap clocotit, se opreste, se las s stea putin s se infuzeze, se strecoar si se beau cte 23 cesti pe zi, cldut, cu nghitituri mici. Este recomandat n dureri reumatismale, artrite si nevralgii, hemoragii si vrsturi cu snge, n cazul rcelilor vezicale, a durerilor spastice, ajut n retentiile de ap n pericard, n pleur sau n tulburrile renale de dup scarlatin si alte boli infectioase grele cu dereglri n eliminarea apei. Se mai foloseste n eruptii de piele nsotite cu mncrimi. Coada calului amestecat cu suntoare, oprit si consumat 1-2 cesti pe zi, n timp ce seara se consum hran solid, ajut n incontinenta urinar. Se recomand gargara de coada calului n amigdalite, inflamatii ale mucoasei bucale, stomatite ulceroase, sngerri ale gingiilor, gingivite, fistule si polipi n cerul gurii si gt, n tumori maligne, acestea din urm putnd fi stopate. 3. CEAI DE CRETISOAR -se face o infuzie din 1 lingurit cu vrf de plant la 1 l ap clocotit. Se beau 2-3 cesti pe zi si este indicat n febra pricinuit de rni purulente, leziuni, abcese neglijate, n urma extractiilor dentare, ndeprteaz slbiciunile musculare (adinomiile, miopatiile) si articulare, ajut n anemii, n leziunile postnatale, n relaxarea organelor pelviene la femeile care au avut nasteri grele sau predispozitia spre avort (pentru fixarea sarcinii) si fortifierea fibrelor uterine n toate bolile de femei.

n asociere cu traista ciobanului se foloseste n histeroptoz (prolaps uterin) si hernii inghinale. n aceste cazuri se beau 4 cesti pe zi. n obezitate se beau 2-3 cni de ceai. Tags: Re ete naturiste CATAPLASME 0 comentarii Cataplasme cu tarate O mana de tarate de grau cat mai proaspete se combina cu apa calduta, amestecand mereu pentru omogenizare, pana cand se formeaza o pasta, care apoi va fi pusa intr-un tifon cu ochiuri rare si va fi aplicata pe locurile afectate, tinandu-se minimum jumatate de ora. Prin aceasta metoda, crustele sunt inmuiate, este favorizata normalizarea metabolismului local. Dupa aplicatia cu tarate, se lasa sa se usuce pielea, dupa care va fi aplicat un unguent de tataneasa.

Cataplasme cu hreanSe curata 1-2 radacini de hrean, se spala, apoi se dau pe razatoarea cea mica. Produsul obtinut se asaza pe un tifon si se aplica pe ceafa. Recomandari: da rezultate foarte bune in vindecarea migrenelor si a durerilor de cap. Tags: Re ete naturiste ALIFII 0 comentarii 1. ALIFIA DE COADA SORICELULUI- se nfierbnt bine 90 gr de unt nesrat sau untur de porc, se adaug 15 gr de flori de coada soricelului, proaspete si tiate mrunt, se las s sfrie

scurt n grsime, se amestec si se d tigaia deoparte, lsndu-se la macerat pn a doua zi, cnd se nclzeste usor, se strecoar prin tifon si se introduce n borcan uscat, care se pstreaz la frigider. Cu aceast alifie se trateaz hemoroizii.

2. ALIFIA DE DRGAIC (SNZIENE)- 1 kg unt, margarin sau untur de porc fr sare, se topeste. Se pun florile tiate mrunt, cam 2 pumni, se adaug 50 gr cear de albine, se amestec cu o lingur din lemn pn se coloreaz n maroniu, apoi se ia de pe foc si se las la macerat pn a doua zi, cnd se nclzeste usor si se strecoar prin tifon. Se pstreaz la frigider n cutii sau borcane.

Se trateaz prin masare sau frectie: bolile de piele, ale gusii, ale glandei tiroide, ulceratiile canceroase, tumoarea canceroas de pe laringe. n acest ultim caz se foloseste si ceaiul preparat din 300 gr flori de filimic, 100 gr coada soricelului, 100 gr urzic, la 2 l de ap, care se bea cu nghitituri mici din 20 n 20 de minute.

3. ALIFIA DE GLBENELE - se iau 2 pumni de flori, frunze si tulpini, se taie mrunt, se pun n 1 kg unt, margarin sau untur de porc, fr sare, 50 gr cear de albine, iar cu o lingur din lemn se amestec pn devine maroniu, apoi se las la

macerat pn a doua zi, cnd se nclzeste si se strecoar prin tifon. Se tine la frigider n borcane sau cutii.

Se trateaz prin masare usoar pe zona afectat: varicele, flebita, ulcerul varicos, diverse fistule, degerturile, arsurile, cancerul mamar, leziuni ale snului, se reduc cicatricile, mpotriva ciupercilor de la picioare, a umflturilor, abceselor, pustulelor, reumatismului etc.

4. ALIFIA DE MUSETELse prepar ca mai sus si se foloseste pentru masaj n cazul hemoroizilor, vindecarea rnilor. Tags: Re ete naturiste Postri mai vechi Pagina de pornire Abonai-v la: Postri (Atom) S-ar putea s i plac i:

Hitler construia OZN-uri? (Galerie foto) SE PRABUSESTE CHINA? Predica Pr. Ilie Cleopa la Sfantul Apostol Andrei

Hemiplegia ACATISTUL_SFANTULUI_APOSTOL_ANDREI. LinkWithin Publicat de cristian_kinetoterapy la 5/11/2012 [Link] AM Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook Linkuri de ntoarcere ctre aceast postare Etichete: [Link]. Reacii: mar i, 2 august 2011 Paducelul - o planta buna pentru inima

Paducelul - o planta buna pentru inima {jcomments on} Nici o alta planta din lume nu stie sa vindece inima precum el. Cand il intalniti prin paduri sau pe margini de drum, faceti o plecaciune in fata lui si urati-i aceeasi sanatate ca cea pe care v-o daruieste. Este un arbust creat de Dumnezeu pentru a ajuta bolnavii cardiaci i persoanele de vrsta a treia, mai ales cele cu suferine de inim i

nervi. nc din vremuri strvechi, pducelul era cunoscut pentru proprietile sale terapeutice, confirmate i reconfirmate de medicii timpului, ncepnd cu nvaii antici Galenius i Dioscorides. Interesant este ca, spre deosebire de majoritatea plantelor de leac, paducelul nu a cazut niciodata in uitare, fiind recunoscut ca valoare si de medicina moderna. Aceasta, si datorita extraordinarului sau prestigiu in medicina populara a tuturor tarilor europene. n Evul Mediu, chimistul Paracelsus introducea florile i frunzele de pducel n celebrele elixiruri de tineree i de via lung. n toate rile Europei i ulterior n ntrega lume, pducelul a devenit cunoscut ca planta vieii sau a tinereii venice, avnd aceleai virtui ca i Ginsengul la asiatici. Specialitii francezi numesc preparatele din pducel laptele btrnilor, ca o aluzie la florile albe ale plantei i la proprietile tmduitoare excepionale constatate la persoanele vrstnice, cu inima ubrezit. De aceea, btrnii francezi beau zilnic cel puin un ceai de pducel, convini c le prelungete viaa cu minimum 10 ani. n Romnia s-a pstrat o veche tradiie, transmis nc de la dacoromani, care omagiaz proprietile miraculoase ale pducelului. Se spune c la srbtorile primverii din timpul nfloririi plantelor de mai, tinerii care au primit mrioare la 1 Martie cutau un pducel mai nalt, de ramurile cruia agau mriorul cel mai drag pentru ca n tot anul s fie frumoi ca florile, norocoi, ferii de boli i de deochi. Efectul ocrotitor se va pstra pn n primvara urmtoare, prin firul bicolor al mriorului care ar fi fost tors de Baba Dochia n timp ce urca cu oile la munte. Medicina tradiional de la noi folosete preparatele din pducel la peste 50 de afeciuni maladive, n principal la cele cardiace i nervoase.

Izvoarele de sntate i au originea n primele zile ale lunii mai cnd pducelul, un arbust spinos i usciv, se ncarc cu mantia alb a florilor transformndu-se din cenureasa dealurilor ntr-o zn frumoas, nvemntat ntr-un voal alb i parfumat. Cteva zile, vzduhul se umple cu albul milioanelor de petale purtate de adierea vntului de primvar. nvai s recunoatei planta! Pducelul este un arbust spinos, uneori arborescent, cu frunze lobate i flori albe-crem, uneori roze, frumos mirositoare, grupate n buchete. n clasificarea botanic face parte din familia Rosaceae (ca i mceul) i cuprinde circa 250 de specii rspndite n toat lumea, majoritatea cu proprieti medicinale, dintre care n Romnia se gsesc cinci specii, cu denumiri populare de pducel, gherghin, gherghinar, mrcine alb, mle i mlaiul cucului sau in engleza hawthorn. Paducelul mai este cunoscut si sub denumirea de gherghinar. Pentru calitatile deosebite in tratarea afectiunilor cardiace, paducelul mai este numit si Planta inimii. Creste sub forma de tufe, n special la marginea padurilor de foioase, a livezilor si pasunilor. Uneori atinge o naltime de 5 m. Paducelul este cunoscut din vremuri stravechi pentru efectele terapeutice. Se folosesc cu precadere florile albe si fructele de culoare rosie. Este bine sa evitati tufele de paducel de la marginea drumurilor intens circulate. Primavara se poate recolta coaja, folosita att n stare proaspata ct si uscata. Fructele se culeg toamna, iar florile se culeg cel mai bine n stare de muguri. Florile paducelului sunt unul din cele mai folosite remedii vegetale din lume, fiind cel mai puternic medicament in tratarea bolilor de inima si a

celor vasculare, boli care acum, in sezonul cald, cunosc o agravare simtitoare. Putine plante sau medicamente din lume au fost atat de studiate si de atat de multe ori confirmate si reconfirmate ca valoare terapeutica de catre medici, ca acest paducel. Paducelul - planta medicinala si aliment Continuam a calatori impreuna "printre" fructele, legumele, semintele si plantele medicinale cu folosire directa in alimentatia de zi cu zi. In Romania avem varietatile care se numesc latineste (Crataegus monogyna sau Crataegus oxycantha. Ca planta medicinala se folosesc florile - Flores Crataegi - florile impreuna cu frunzele - Flores Crataegi cum Folium - si fructele - Fructus Crataegi. Toate partile plantei contin principii active (bioflavonide), uleiuri volatile si acizi organici (cafeic, malic, crataegolic, oleanolic, nicotinic - vitaminaB2) cu actiune sedativcardiaca (de linistire a inimii), asemanatoare valerianei. Creste incepand cu zonele joase de campie, unde deja este in floare, si pana in ariile submontane, unde infloreste abia la sfarsitul lui mai inceputul lui iunie. Cele mai bune efecte medicinale le au florile, care se culeg in ciorchine (cu tot cu frunze), atunci cand inca nu au inceput sa se scuture. Imediat dupa recoltare se pun la uscat (altfel se incing si devin brune la culoare, semn ca s-au stricat), in strat subtire, in locuri umbroase, lipsite de umiditate si bine aerisite. Atunci cand frunzele fosnesc precum hartia, iar coditele florilor isi pierd elasticitatea, rupandu-se cand sunt indoite, uscarea s-a terminat, iar produsul obtinut se pune in saci de hartie. Fructele contin si vitaminele C, B, acizi citric si tartric. Bioflavonidele au un puternic efect antioxidant. Ele intaresc rezistenta peretilor vaselor sanguine, dilata si relaxeaza arterele. Celelalte substante din paducel

scad nivelul colesterolului si reduc depunerile de grasime de pe peretii arterelor si din alte testuri (un bun aliat in curele de slabire). Paducelul poate mari abilitatile erotice atat la barbati cat si la femei prin imbunatatirea circulatiei la niveleul organelor de reproducere. Fructele de paducel au o actiune astringenta a mucoaselor, reduc umflarea acestora si secretarea de mucus in exces. Asupra rinchilor au o actiune usor diuretica. Prin continutul de bioflavonide paducelul are insusirea de a regla tulburarile nervoase ale inimii, exercita o actiune calmanta asupra sistemului nervos, scade tensiunea arteriala, mareste circulatia la nivelul inimii, creierului si a altor organe. Se recomanda in anghina pectorala, tulburari de menopauza, ateroscleroza, emotivitate excesiva, nevroze cardiace si stari de excitabilitate cu aritmie. Paducelul este folositor si in cazul umflarii mainilor si a picioarelor, a urinarii nocturne excesive la bolnavii cardiaci, in cazul tulburarilor specifice premenopauzei (bufeuri, palpitatii, stari de neliniste si nervozitate); in nevroze, stari de anxietate, atacuri de panica, agresivitate marita si tulburari de comportament la copii. Florile acestei plante sunt printre cele mai bine tolerate si mai nenocive remedii vegetale din lume. Toate testele de laborator sau clinice pun in evidenta faptul ca si atunci cand este folosit in cure de foarte lunga durata, de peste 6 luni, paducelul nu produce tulburari organice sau de alta natura. Tratamentul de lunga durata cu flori de paducel are efecte aproape magice asupra persoanelor in etate. Studii facute in Franta arata ca administrarea a 2-3 cani pe zi de infuzie combinata, in cure de foarte lunga durata (6 luni minimum), previne aparitia sau agravarea bolilor de inima si a bolilor vasculare, previne depresia si alterarea capacitatilor mentale ivite odata cu varsta. Mai mult, studii facute in spitale universitare au aratat cresterea cu pana la

40% a capacitatii de efort a batranilor tratati cu paducel. Am dori sa completam informatiile de mai sus cu cele referitoare la importanta acestuia pentru [Link] chineza foloseste pe larg fructele de paducel in tratarea multor dezechilibre energetice. In Orient, paducelul se foloseste mai mult ca fruct decat ca flori sau/si frunze. Fructul seamana cu un mar paduret, ca forma si marime, rosu la culoare. Cel ce se gaseste pe piata in Canada, este obtinut in principal de la varietatile orientale de paducel: Crataegus pinnatifida (paducelul chinezesc) sau Crataegus cuneata (paducelul japonez). Proprietati: au un gust dulce acrisor, cu o natura calda din punct de vedere energetic si actioneaza asemanator acupuncturii, in mod direct asupra meridianelor energetice ale splinei-pancreasului, stomacului si ficatului. Functiuni: promoveaza digestia, inlatura indigestiile, activeaza fluxul de energie (qi) si al circulatiei sangelui, inlatura stagnarile si viermii intestinali. Fructele de paducel sunt folosite in tratamentul indigestiei cu retentie de carne in stomac, a maselor (tumorilor) abdominale, senzatiei de greutate si preaplin in piept sau in abdomenul superior, in tratamentul diareei, dizinteriei, durerilor de spate, a celor date de hernie, durerilor abdominale postpartum (dupa nastere), dismenoreei, indigestiilor date de lapte la copii mici. Fructele de paducel ajuta efectiv la digerarea grasimilor, previn intrarea excesiva a lor in circuitul sanguin si indepartarea acestora prin scaun. Prepararea si consumul fructelor de paducel: Fructele uscate de paducel (in limba chineza Shan Zha) se pot procura din magazinele alimentare chinezesti sau cele de plante medicinale. 1. Fructele de paducel se pot consuma in stare proaspata (unde sunt accesibile in aceasta forma) insa in general ca decoct al fructelor uscate, fierte singure ori impreuna cu alte plante medicinale sau ca adaos la

unele feluri de mancare. In China se folosesc ca adaosuri la bauturi, jeleuri, gemuri, si pentru obtinerea unor gustari dintre care cele mai populare sunt "haw flakes" si Tang Hu Lu. Fructele de Crataegus pubescens sunt cunoscute in Mexic sub numele de tejocotes si se consuma proaspete, gatite sau in gemuri pe timpul iernii. 2. Se pot adauga la mancarurile cu carne de pasare sau cu peste pentru a fragezi carnea sau oasele. 3. Fierturile de fructe de paducel se pot folosi pentru aplicari exterioare, direct pe piele. Paducelul intra in compozitia multor remedii pentru acnee si varice. 4. Fierbeti 15 g de fructe de paducel cu 2-3 cani de apa si beti zilnic ceaiul rezultat ca tratament pe termen lung pentru hipertensiune, colesterolemie, si pentru prevenirea bolilor de inima. 5. Ca varianta pentru colesterol ridicat sau conta excesului de greutate beti zilnic ceai obtinut din fierberea a 12 g de fructe de paducel si o jumatate de frunza de lotus. 6. Fierbeti 15 fructe de paducel si adaugati la ceaiul rezultat 1.5 g fenel pisat (Ferula communs). Beti zilnic dimineata in cazul herniilor intestinului subtire. 7. Prajiti in tigaie fructe de paducel pana la transformarea lor in "carbune de paducel" 8. Rasniti 6-9 g de carbune de paducel. Consumati pulberea rezultata cu apa calda ca remediu natural pentru durerile abdominale date de gastrita cronica, enterita si dizinterie. 9. Fierbeti 3 g de carbuni de paducel cu 6 g fructe de paducel uscat. Ceaiul rezultat se poate administra in cazul diareei la copii.

10. Fierbeti 10 g fructe de paducel cu 6 g de coaja uscata de portocala si beti ceaiul rezultat in cazul indigestiilor date de consumul de carne. 11. Pentru dureri postpartum sau dureri la ciclu (dismenoree) se poate bea ceai de fructe de paducel sau in combinatie cu radacina de angelica (Angelica Chinensis). 12. Vin tonic de paducel - amestecati uramatoarele ingrediente si lasati la macerat intre 10-30 de zile: 250 g fructe de paducel uscate, 250 g fructe proaspete de logan (Dimocarpus longan), 30 g curmale rosii chinezesti, 30 g zahar brun si 1 litru de vin de orez (se poate folosi si vodka). 13. Se beau 30 ml de vin tonic pentru inlaturarea durerilor musculare, a durerilor cauzate de artrita, a vederii incetosate, a durerilor de mijloc si de picioare la persoanele in varsta. (Atentie: consultati medicul de familie referitor la consumul de alcool!). Precautii si contraindicatii - evitati consumul excesiv de remedii din fructe de paducel daca aveti regurgitari, hiperaciditate sau constipatie; reactiile secundare sunt foarte rare si apar doar la extracte concentrate. Preparate Tinctura Este cel mai eficient preparat pe baza de paducel, care pune foarte bine in valoare complexitatea actiunii terapeutice a acestei plante. Se obtine prin macerarea a 10 linguri de planta maruntita, in jumatate de litru de alcool de 70 de grade, vreme de doua saptamani, intr-un borcan inchis ermetic. Apoi continutul borcanului se filtreaza prin tifon, iar tinctura se trage in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza de regula o lingurita de tinctura, diluata in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi. din flori de paducel:

In cazurile de hipertensiune, in care este contraindicat aportul de lichide, preparatul se administreaza nediluat sau cu foarte putina apa. Pulberea Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a florilor uscate. Se administreaza o lingurita de 3 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se tine sub limba vreme de cateva minute, dupa care se inghite cu apa. Este recomandata mai ales acolo unde aportul de alcool este contraindicat: ulcerul gastric, gastrita hiperacida, bolile hepatice grave. Infuzia combinata

Se obtine prin punerea la macerat a 3-4 lingurite de flori de paducel, intr-o cana de apa, de seara pana dimineata, dupa care se filtreaza. Extractul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa se opareste cu inca o cana de apa clocotita si se lasa sa se raceasca. Dupa racire, infuzia se filtreaza, iar in final se combina cele doua extracte, obtinandu-se un preparat folosit intern si extern. Siropul Intr-un borcan de sticla prevazut cu capac, se pun alternativ un strat de flori proaspete de paducel tocate cat mai marunt, un strat de miere (fiecare cu grosime de aproximativ doua degete), pana se ajunge la gura recipientului, unde se pune ultimul strat de miere. Se inchide ermetic vasul si se lasa la intuneric si racoare sau ingropat in pamant, vreme de patru-opt saptamani. Dupa trecerea acestui interval de timp, se filtreaza continutul, iar siropul obtinut se trage in sticle inchise la culoare. Este un elixir calmant pentru psihic si sistemul nervos, un excelent tonic cardiac

si sustinator de efort. Se ia cate o lingura de 4 ori pe zi, in cure de lunga durata. Boli care se trateaza cu paducel

Hipertensiune (prevenire si combatere), tensiune arteriala oscilanta - se face un tratament cu tinctura de flori de paducel vreme de 3 luni, cu 2 saptamani de pauza. Se ia cate o lingurita diluata intr-un sfert de pahar de apa, de 4 ori pe zi. Acest preparat este foarte bogat in flavonoide, substante care sunt un adevarat elixir pentru sistemul cardiovascular si care intre altele ajuta la scaderea si la stabilizarea tensiunii arteriale. Cura cu tinctura de paducel este recomandata mai ales acum, la inceputul sezonului cald, cand sistemul cardiovascular este cel mai greu incercat. Tratamentul este mult mai eficient daca se asociaza cu o alimentatie vegetariana cu multe cruditati, saraca in sare si fara condimente iuti, indicatii valabile si pentru urmatoarea categorie de afectiuni.

Ischemie cardiaca (insuficienta cardiaca), anghina pectorala, prevenirea infarctului - un studiu facut in anul 1999 pe 1011 pacienti suferind de insuficienta cardiaca, studiu asistat de un colectiv de medici condus de cardiologul M. Tachet, a dat rezultate uimitoare. Conform acestui experiment, dupa sase luni, peste 65% dintre pacientii cardiaci se simteau mult mai bine sau bine, dupa tratamentul intensiv cu paducel, iar la alte 10 procente dintre participanti, se constata o imbunatatire a starii

de sanatate. Interesant este ca acest remediu este printre cele mai bine tolerate medicamente din lume, 98% dintre cei tratati cu paducel neprezentand nici un fel de reactie adversa, iar ceilalti doar simptome usoare. Concluzia experimentului: administrarea a 5 ml de tinctura de paducel (aproximativ o lingurita) de patru ori pe zi, in cure de jumatate de an, imbunatateste irigarea cu sange a inimii, favorizeaza activitatea muschiului cardiac, previne infarctul. Sechele postinfarct - studii de medicina experimentala facute in mai multe laboratoare din lume au pus in evidenta faptul ca administrarea de paducel dupa infarctul miocardic favorizeaza revascularizarea muschiului cardiac, stabilizeaza valorile tensiunii arteriale, ajuta la marirea calibrului vaselor de sange care alimenteaza inima. Se administreaza pulberea de flori de paducel: 1 lingurita rasa, de 3 ori pe zi, in cure de minimum 3 luni. Aritmie cardiaca (palpitatii) - se ia o lingurita de tinctura de patru ori pe zi (la intervale de timp de aproximativ sase ore). Tratamentul se face vreme de 20 de saptamani si are efecte exceptionale de reglare si stabilizare a ritmului cardiac. Umflarea mainilor si a picioarelor, urinari nocturne la bolnavii cardiaci - in anul 1993, un medic american, E. Leuchtgens, a aratat ca administrand vreme de opt saptamani extract hidroalcoolic (tinctura) de flori de paducel pacientilor sai cardiaci, aceste simptome dispar complet sau se estompeaza foarte mult. Doza zilnica folosita a fost de 10-16 ml (aproximativ patru lingurite), administrata in 2-4 etape pe parcursul unei zile. Valori ridicate ale colesterolului - se ia paducelul sub forma de

pulbere, 3-4 lingurite pe zi, in cure de 48 de zile, cu 7 zile pauza. Studii facute de medicii chinezi arata o reducere cu pana la 40% a nivelului colesterolului din sange, in urma tratamentelor cu paducel. Acelasi tratament a dat rezultate in tratarea arteritei, inclusiv a arteritei obliterante. Tulburari specifice premenopauzei (bufeuri, palpitatii, stari de neliniste si nervozitate) - se face o cura cu tinctura de paducel, din care se iau 3-4 lingurite pe zi, pe o perioada de 30 zile, cu 4 zile de pauza. Tratamentul da rezultate exceptionale atunci cand este asociat cu dieta lacto-vegetariana cu multe cruditati. Nevroze, stari de anxietate, atacuri de panica - se face un tratament cu infuzie combinata de paducel, din care se beau trei pahare pe zi. De regula, acest preparat se administreaza pe stomacul gol, cu 15 minute inaintea meselor principale. Are un efect calmant si de stabilizare a emotiilor, fiind in mod special recomandat pacientilor care acuza si simptome cardio-vasculare, confirmate sau nu de analizele de specialitate. Agresivitate marita, tulburari de comportament la copii - se administreaza 4-6 linguri de sirop de flori de paducel pe zi. Principiile active ale acestor flori au efect calmant usor, reduc gradat pulsiunile agresive si comportamentele dizarmonice la copii. Precautii la si tratamentul contraindicatii cu

paducel

Florile acestei plante sunt printre cele mai bine tolerate si mai nenocive remedii (vegetale sau nu) din lume. Toate testele de laborator sau clinice

pun in evidenta faptul ca si atunci cand este folosit in cure de foarte lunga durata, de 6 luni sau mai mult, paducelul nu produce tulburari organice sau de alta natura. Dintre cei tratati pe termen lung cu extracte de paducel, sub 2% au acuzat reactii adverse, cele mai multe dintre ele usoare: vertij, dureri gastrice slabe, inapetenta temporara. Extrem de rar apar simptome cum ar fi hipotensiunea arteriala sau bradicardia, caz in care tratamentul va fi intrerupt si va fi consultat medicul specialist.

Paducelul

si

varsta

treia

Tratamentul de lunga durata cu flori de paducel are efecte aproape magice asupra persoanelor in etate. Studii facute in Franta arata ca administrarea a 2-3 cani pe zi de infuzie combinata, in cure de foarte lunga durata (6 luni minimum), previne aparitia sau agravarea bolilor de inima si a bolilor vasculare, previne depresia si alterarea capacitatilor mentale ivite odata cu varsta. Mai mult, studii facute in spitale universitare au aratat cresterea cu pana la 40% a capacitatii de efort a batranilor tratati cu paducel. Astfel, testele facute pe bicicleta medicinala si la mersul pe jos au aratat ca cei care consuma aceasta planta au o mult mai mare rezistenta la efort, respiratia lor este mai bine reglata si mai ampla, iar inima rezista mult mai bine la solicitarile indelungate, fata de cei din loturile martor. In concluzie, daca vreti sa traiti nu doar mult, ci si bine si in deplinatatea facultatilor fizice si psihice, consumati paducel. Extractul din frunze de paducel (Crataegus oxycantha) este benefic pentru inima, afirma medicii de la Colegiul American de Cardiologie, in

urma unui studiu efectuat pe 2681 de pacienti. Tratamentul cu paducel nu a avut efecte daunatoare, ba chiar a prelungit viata unor pacienti cu probleme grave de inima, care nu mai raspundeau la tratamentul medicamentos administrat in spital. Studiul americanilor, realizat pe o perioada de doi ani a analizat rezultatele tratamentului cu o substanta placebo comparativ cu extractul de paducel. Desi nu a inregistrat rezultate semnificative in ceea ce priveste prelungirea vietii, scopul principal urmarit de studiu, tratamentul cu paducel s-a dovedit benefic in tratarea afectiunilor cardiace cronice, a anginei si artimiei. Extractul de paducel, planta originara din Europa si Irlanda, este un antioxidant folosit pe batranul continent de sute de ani ca remediu naturist pentru tratarea bolilor de inima. Substantele chimice din planta actioneaza direct asupra muschiului cardiac, marind sau scazand puterea si rata batailor inimii, si asupra vaselor de sange, relaxand arterele sangvine din jurul cordului; de asemenea, paducelul actioneaza indirect, largind vasele de sange aflate aproape de suprafata pielii, scazand presiunea arteriala. Paducelul este cunoscut si pentru efectele sale calmante, fiind folosit in tratarea anxietatii si a insomniei (desi nu a fost realizat nici un studiu in acest sens). Un alt beneficiu al acestei plante este faptul ca scade nivelul colesterolului. Oricum, datorita efectelor sale multiple, nu este recomandabil sa incepeti un tratament cu extract de paducel, decat dupa ce va sfatuiti cu medicul dumneavoastra, pentru ca efectele s-ar putea dovedi contrare asteptarilor, inrautatind chiar afectiunea de care suferiti.

De asemenea, gravidele trebuie sa evite paducelul: el relaxaza musculatura uterului. Planta nu este recomandata nici femeilor care alapteaza. Publicat de cristian_kinetoterapy la 8/02/2011 [Link] PM Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook Linkuri de ntoarcere ctre aceast postare Reacii: Tratamente naturiste cu Papadie

{jcomments on} Dupa ce se instaleaza primavara, bine-cunoscuta papadie apare in peste o suta de specii. Desi este clasificata de multi ca fiind o buruiana, papadia detine o multime de proprietati miraculoase tamaduitoare. Este utilizata in tratarea a foarte multe afectiuni datorita sursei importante de potasiu, calciu, fosfor si fier. Mai mult decat atat, frunzele mici plante galbene contin numeroase vitamine precum complexul B, A, C si D. Ppdia este o plant erbacee, peren, foarte rspndit la noi n ar prin locurile cultivate sau necultivate, dar i pe cmpiile din Europa i din unele zone ale Asiei. Ppdia are n pmnt un rizom scurt care se prelungete cu o rdcin pivotant crnoas, lung de 12-20 cm. Partea aerian este format dintr-

o rozet bazilar compus din frunze din care primvara se dezvolt 1-4 tulpini. Aceste tulpini cresc nalte de pn la 10-30 cm, sunt goale la interior i au n vrf o floare galben care nflorete din luna aprilie pn la sfritul lui septembrie. Floarea este urmat de semine care au n jur periori moi care sunt luai de vnt sau de curenii de aer, ajutnd la rspndirea i nmulirea plantei. Produsul vegetal utilizat este frunza, rdcina i ntreaga plant. Rdcina se recolteaz de obicei n iulieaugust, iar frunzele i planta ntreag se culeg primvara, nainte sau n timpul formrii bobocilor florali. Toate produsele sunt lipsite de miros, dar au gust amar accentuat. Papadia se numeste in limbaj popular si buha, cicoare, crestatea, floarea-malaiului, flori- galbene, laptuca, lilicea, niparticli, papa-gainii, pui-de-gisca. Aceasta planta, vazuta pe pajisti si toate intinderile de iarba se considerata de multi o buruiana suparatoare, reprezinta pentru omenirea suferinda o planta de leac deosebit de valorasa. Infloreste in aprilie-mai pe toate pasunile, lizierele, cimpiile si orice suprafata cu iara un covor floral galben canre ne entuziasmeaza an de an. Planta evita locurile foate umede. Are doua proprietati remarcabile: ajuta in bolile biliare si in cele hepatice. Inainte de inflorire se colecteaza frunzele, primavara sau toamna radacinile. Iar tulpinile in timpul infloririi. Intreaga planta are efect tamaduitor. Papadia li se recomanda persoanelor care au un nivel ridicat al colesterolului sangvin, pentru ca are o actiune hipocolesterolemianta; celor care au nevoie de un tonic care sa le stimuleze organele digestive si secretorii, pentru o mai buna digestie a alimentelor si o mai buna eliminare a deseurilor alimentare; celor care li se recomanda cresterea debitului urinar, pentru ca potasiul din planta i confera calitati diuretice; celor care doresc sa apeleze la un remediu natural pentru prevenirea formarii calculilor biliari.

Nu trebuie sa aveti retineri n a folosi sistematic aceasta planta atunci cnd doriti sa va curatati sngele de impuritati, sa tratati dermatoze de origine hepatica, sa alinati durerile reumatice, n special n cazurile de reumatism asociate cu o insuficienta hepatica sau biliara. Tulpinile proaspete, din care se consuma 5-6 pe zi in stare cruda, ajuta rapid in hepatita cronica (durere foarte acuta pina sub omoplatul drept). Ele sunt de folos si in diabet. Diabeticii ar trebui sa manince aceste tulpini, pina la 10 pe zi, atit timp cit papadia este inflorita. Se spala tulpinile cu flori cu tot, abia dupa aceea se indeparteaza floarea si se mesteca incet tulpina. Aceasta are la inceput un gust amarui, este acrisoara si zemoasa si se aseamana cu andivele. Oamenii permanent bolnaviciosi, care se simt abatuti si obositi, ar trebui sa faca cate o cura de 14 zile cu tulpini proaspete de papadie. Se vor minuna de efectul lor extraordinar. Ele ajuta insa si in alte afectiuni. Ne scapa de mincarimi, eczeme si eruptii, imbunatatesc sucul gastric si curata stomacul de tot felul de substante care se elimina greu. Tijele proaspete pot dizolva fara dureri calculul biliar, ele stimuleaza activitatea hepatica si biliara. Pe linga saruri minerale, papadia contine substante curative si de sinteza foarte importante pentru inlaturarea tulburarilor de metabolism. Datorita efectului sau depurativ, ajuta si in artrita si reumatism; inflamatiile ganglionilor se retrag, daca se tine pina la sfarsit cura de 3-4 saptamini, cu tulpini proaspete. In icter si in afectiunile splenice, papadia se foloseste, de asemeniea, cu succes. Radacinile de papadie, mincate crude, la fel ca si cele uscate servite la ceai au efect depurativ, de stimulare a digestiei, sudorific si diuretic, precum si stimulant. Ele fac singele foarte fluid, fiind considerate un mijloc excelent contra singeului ingrosat. Vechile carti despre plantele medicinale istorisesc ca femeile foloseau ca produs cosmetic infuzia preparata din oparirea plantei si a radacinii. Obisnuiau sa-si spele cu ea ochii si fata, sperind sa capete astfel un chip mai luminos. Papadia face parte din acele plante care nu

hiberneaza, ci ele cresc frunze si in anotimpul rece. In fiecare primavara un sirop de flori de papadie este binevenit, care are un gust excelent, fiind in acelasi timp si in profitul sanatatii. Pentru a obtine o actiune rapida asupra sngelui, prin efectul de purificare sl mbogatire cu fier, papadiile se folosesc tocate, apoi trecute printr-o presa pentru a extrage din ele sucul, care trebuie baut imediat si n cantitate ct mai mare cu putinta. n tradiia popular florile de ppdie erau ntrebuinate pentru frecionarea leziunilor la pacienii cu tricofiie (boal parazitar contagioas produs de unele ciuperci microscopice care atac pielea capului, provocnd cderea prului i formarea pe piele de cruste i plci). Frunza de ppdie se storcea, iar zeama obinut se punea la bub neagr (erizipel), precum i la beica cea rea (TBC pulmonar). Peste beic se punea o felie de smochin, iar peste ea, ppdie pisat. Rdcina de ppdie pisat bine i prjit n smntn proaspt se ntindea pe o frunz de brusture i se punea n locurile unde se simea durere reumatic. Aplicaia se inea 24 ore, iar tratamentul se repeta pn treceau durerile. Ceaiul din rdcin sau din flori uscate se lua contra durerilor de ficat i pentru circulaia sngelui. Ceaiul din rdcini se lua contra bolilor de rinichi i contra hemoragiilor, iar zeama de ppdie se lua i pentru cei ce sufereau de durere de piept i ndueal. Aciune farmaceutic: Principala aciune medical a ppdiei este cea diuretic, motiv pentru care planta este folosit cu succes pentru stimularea urinrii n cazul bolilor renale, ale obezitii, celulitei sau a reteniei de ap n organism.

Fiind un diuretic natural prin excelen, ppdia ajut la eliminarea acidului uric, contribuie la dezagregarea calculilor renali, modific peristaltismul uretrelor n crizele de calculoz renal i asigur tranzitul microparticulelor dizlocate i expulzarea lor de pe tractul urinar. n plus, ppdia este o surs important de potasiu, care l nlocuiete pe cel pierdut cnd crete producia de urin. De asemenea, potasiul ajutnd i la scderea tensiunii arteriale. O alt aciune important a ppdiei este asupra ficatului i a secreiei biliare. Planta tonific i dreneaz ficatul, combate litiaza biliar, este coleretic (stimuleaz secreia bilei) i colagog (favorizeaz evacuarea bilei n duoden). Se mai folosete la insuficiena hepatic i icterul cataral. Ppdia conine o cantitate mai mare de vitamina A dect morcovii i foarte mult beta-caroten, care este un antioxidant de excepie indicat n toate formele de cancer sau de scdere a imunitii organismului. Planta restabilete funcionarea normal a glandelor endocrine, previne bolile de inim, fluidizeaz mucozitile, ntrete mucoasele pulmonare, hepatice i ale cilor urinare, stimuleaz pofta de mncare, este i remineralizant, ajut la slbire, scade colesterolul i alin durerile reumatice i artrita. Planta ntreag intr n compoziia ceaiurilor depurativ, dietetic i gastric, iar rdcina se regsete n cea a ceaiului hepatic. Moduri de folosire ale ppdiei: - Infuzie - punei 1-2 lingurie de plant ntreag uscat i mrunit n 250 ml ap clocotit, acoperii 10 minute, strecurai i consumai 3-4 cni pe zi.

- Tijele de ppdie proaspt culese se vor spla bine, apoi se vor consuma n fiecare zi cte 5-6 tije florale fr flori, dimineaa la trezire. Tijele se culeg naintea nfloririi, de preferin primvara. Tratamentul poate dura 10-30 zile zilnic, cu rezultate remarcabile n dischinezie biliar, boli hepatice, ulcer, eczeme, constipaie sau obezitate. Atenie! Nu consumai mai mult de 5-6 tije de ppdie pe zi. Sucul lptos din tije poate provoca intoxicaii dac se folosete n cantitate mare, simptomele fiind grea, diaree i modificarea ritmului inimii. n acest caz pentru tratament se poate administra crbune. De asemenea, se contraindic administrarea la bolnavii cu ulcer i gastrit datorit faptului c poate cauza o supraproducie de acid digestiv. - Tinctur - punei ntr-un borcan cu capac 50 g de rdcin mrunit de ppdie culeas toamna. Punei deasupra alcool alimentar de 70 grade i inei 15 zile la ntuneric, agitnd puternic de 2 ori pe zi. Dup 15 zile se strecoar i se poate folosi cte 40-60 picturi de 3 ori pe zi, diluat cu 100 ml ap. - Sirop - florile de ppdie se pun cu puin ap, ct s le acopere, se fierb timp de 3 minute dup care se strecoar. Se va aduga apoi zahr ca la orice sirop i se va fierbe din nou pentru a primi consistena de sirop. Se va folosi cte o linguri pus n 250 ml ap. - Sucul proaspt se aplic pe afeciunile pielii n cazul petelor, verucilor etc. Sucul alb de ppdie n colir (cumprat de la farmacie) se folosete contra negilor sau petelor de pe fa. Se aplic de mai multe ori pe zi. Se poate face i un amestec din 2 pri suc de morcov, o parte suc ppdie, o parte suc castravete, 2 pri suc de roii i o parte elin, obinndu-se un suc foarte util n toate curele de slbire, cu rezultate foarte bune. - Vin de ppdie -avem nevoie de 2-3 cni de boboci de ppdie, 2/3 can zahr nerafinat, coaj ras de la jumtate de lmie i un litru de

votc. Se spal florile, se taie petalele verzi, se amestec totul ntr-un vas i se las la macerat timp de 2 sptmni. Se agit o dat sau de dou ori pe zi. Se stoarce lichidul i se consum ca aperitiv nainte sau dup mas. Ppdia se folosete n urmtoarele afeciuni: acnee, afeciunile inimii, afeciuni cronice ale aparatului urinar, afeciuni vasculare, afeciunile ficatului, anemie, anorexie, artrit, astenie, ateromatoz, ateroscleroz, balonri, boli de ficat, boli de gt, calculi biliari, cancer cu diferite localizri, cataract (extern), cataract, celulit, colecistit, colic biliar, congestia ficatului, constipaie, crize hepatice dureroase, cuperoz (pete roii pe fa), dermatoze, dezechilibre glandulare la pubertate, diabet, digestie lent sau dificil, dischinezie biliar, dispepsie, dureri musculare, dureri reumatice, eczeme de diferite etiologii, enterocolite, furunculoz, gastrit hipoacid, gut, hemoroizi, hepatit, hidropizie, hipertensiune (adjuvant), hipercolesterolemie, icter, imunitate sczut, inapeten, insuficiena hepatic, insuficien renal, intoxicaii, ntreinerea tenului, leziuni verucoase, litiaze renale, negi (extern), obezitate, obezitate pe fond de dereglri glandulare, oligurie, paludism (malarie- adjuvant),pancreatite, papilomatoame cutanate, pete pe piele, retenia apei n organism, reumatism, scrofuloz, stomac, tulburri de metabolism, tulburri digestive, tulburri hepatice, ulcere cronice de gamb, ulcer gastric, uremie, urticarie, varice.

S-ar putea să vă placă și